- Privire generală asupra recenzării
- Revanșa ruralului
- Triumful recenzării asistate
- O rapidă și sinceră privire prospectivă
- Anexă (figuri)
Privire generală asupra recenzării
La sfârșitul zilei de miercuri 13 aprilie, a 31-a zi de recenzare, peste 3,6 milioane de români erau înregistrați la recensământul populației și locuințelor (*). Ei reprezintă 19 la sută din populația rezidentă a țării la începutul anului 2021 (19,2 milioane după datele Institutului Național de Statistică). Nu avem repere pentru a atribui acestei proporții o semnificație în desfășurarea și rezultatele întregii perioade de recenzare, compusă din încă 32 de zile de autorecenzare și perioada de 63 de zile în care va avea loc înregistrarea cu recenzor (16 mai-17 iulie). Ce am putea estima prin ipoteză simplistă este atingerea unei populații înregistrate la capătul autoînregistrării de aproape 7 milioane locuitori, proporția ajungând la 36 la sută, dacă înregistrarea s-ar menține în a doua ei jumătate la o medie de 100 de mii de persoane recenzate zilnic. Prudența se impune iar asupra mersului recenzării în cele 63 de zile ale perioadei de înregistrare cu recenzor ea este și mai mare. Evoluțiile la nivelul județelor, pe medii, și prin cele două forme de înregistrare, autorecenzare și recenzare asistată, vor aduce un plus de cunoaștere asupra dezvoltărilor de până acum și, într-o anumită doar măsură, asupra dezvoltărilor viitoare. Ceea ce apare evident până acum este faptul că la nivelul întregii populații autorecenzarea individuală este modestă, doar 1,4 milioane persoane în 31 de zile iar dinamica nu este încurajatoare. Situația poate avea în spate dificultăți în folosirea platformei de recenzare, gradul de înzestrare a gospodăriilor cu echipamente adecvate, calculatoare, laptopuri, tablete și abilitățile de folosire a acestor echipamente, interes redus pentru autorecenzare ori pentru recensământ în general. În compensare, înregistrarea asistată a fost și este în ascensiune surprinzător de susținută, surclasând înregistrarea individuală și devenind spectaculoasă în unele județe cu grad modest de urbanizare. Drept rezultat, în zilele din urmă numărul populației recenzate în mediul rural l-a depășit pe cel din urban. Este o evoluție surprinzătoare, populația din rural reprezentând doar 45 la sută din întreaga populație. Ipoteza interesului scăzut pentru recensământ ar putea fi pusă în acest caz sub semnul întrebării.
Pentru o viziune generală comparativă a gradului de recenzare pe județe a fost preferat un indicator simplu, numărul de persoane recenzate la 100 de locuitori (evitând proporțiile în populația recenzată, generatoare de potențiale confuzii) și în figura 1 pot fi examinate valorile la sfârșitul celei de-a 31-a zi de recensământ (13 aprilie).
Sunt diferențe apreciabile, între 14 persoane recenzate în județele Iași, Tulcea, Mehedinți, Bacău, Dolj și valori mai mari de 25 persoane în trei județe – Botoșani, cu aproape 28 persoane, Brașov (27), Teleorman (26). Predomină județele cu o recenzare de 20-23 persoane la 100 locuitori, urmate de cele cu 14-16 persoane. Dacă am vrea să găsim o legătură între gradul de recenzare și cel de urbaniza-dezvoltare nu o găsim. De fapt. o numită legătură a existat doar în primele zile de recenzare prin valori mai ridicate în județele mai urbanizate și mai dezvoltate, datorită unei autorecenzări mai importante în aceste județe. Legătura s-a risipit apoi prin instalarea și consolidarea recenzării asistate îndeosebi în județe mai puțin urbanizate. Cititorul interesat în examinarea particularităților recenzării pe medii poate consulta și figurile 1A și 1B din Anexă, clasamentele sfidând în bună măsură așteptările. Capitala este un anonim în partea inferioară a clasamentelor și la gradul de recenzare generală și la gradul de recenzare în urban, alături de multe județe net predominat rurale.
Unde au fost creșterile cele mai mari la recenzare în ambele ei forme? Figura 2 ni le arată, ca raport între numărul de persoane recenzate la 100 locuitori până la sfârșitul zilei a 31-a de recenzare (miercuri 13 aprilie) și numărul de persoane recenzate la sfârșitul zilei a 10-a de recenzare (miercuri 23 martie)
La modul general, dezvoltările sunt consistente, spectaculoase în unele județe. În cele mai multe dintre ele gradul de recenzare a crescut de peste trei ori iar în 9 județe de peste patru ori, județele Gorj și Mehedinți detașându-se. În schimb, în Capitală și în județele Constanța și Ilfov dinamica recenzării este incomparabil mai mică, chiar dacă dețin poziții mai avantajoase în recenzarea individuală (ca și în cazul județelor Cluj, Timiș și Sibiu). Pozițiile sunt modeste ca nivel, în ansamblul unei autorecenzări modeste ca număr de persoane recenzate la 100 de locuitori. Autorecenzarea se dovedește un exercițiu dificil pentru cea mai mare parte a populației, neștiind însă unde este granița dintre efectele dotării populației cu echipamente de comunicare și ale abilităților în folosirea lor, pe de o parte, și ale atitudinilor și comportamentelor față de recensământ, pe de altă parte.
Pentru a-i oferi cititorului interesat posibilitatea urmăririi evoluției numărului de locuitori înregistrați pe zile de recenzare, ca modele, și evidențierea particularităților nu lipsite de interes și semnificație la nivelul zilelor săptămânii, sunt prezentate în figura 5, în Anexă, datele pentru Capitală și 3 județe reprezentative. Pot fi observate valorile mai mici din cele două zile de week-end. Rămâne de văzut în ce fel zilele Sărbătorilor Pascale vor influența nivelul de recenzare a populației.
Revanșa ruralului
Graficul autorecenzării pe județe în primele 10 zile ale înregistrării privilegia firesc județele cu o proporție mai mare a populației urbane (în afara Capitalei): Arad, Brașov, Cluj, Constanța, Sibiu Timiș. Autorecenzarea masivă din județele cu pondere mare a populației rurale, declanșată și amplificată în zilele următoare, a schimbat radical peisajul recenzării pe medii.
Analiza gradului corelat de recenzare a populației urbane și rurale pe județe (figura 3) în primele 31 de zile ale autorecenzării relevă constatări surprinzătoare și putem vorbi de o veritabilă revanșă a populației din mediul rural în fața unei populații urbane cu nivel superior de educație, dotare incomparabil mai bună cu laptopuri, calculatoare, tablete, abilități superioare de folosirea a acestor echipamente, având activități profesionale, de studiu ori personale în care este mai frecventă folosirea calculatorului și laptopului, dar mai puțin interesată în marea operațiune statistică din România.
În 30 de județe recenzarea în rural este mai ridicată decât în urban. Se poate remarca un progres substanțial mai mare al recenzării în mediul rural în județele Brăila, Vrancea, Galați, Botoșani, Brașov, iar în câteva dintre ele numărul persoanelor recenzate la 100 locuitori este cu 50-60 la sută mai mare la populația rurală. În doar șase județe recenzarea este în a 31-a zi mai scăzută în rural decât în urban: Bacău, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Olt și Tulcea. În fine, valori apropiate în cele două medii găsim în județele Iași, Mehedinți, Dolj, Alba, Caraș-Severin, Constanța, Argeș și Arad.
Interesul pentru autorecenzare este mai redus la populația din municipii și orașe. Ne putem întreba de ce. Să fie lipsă de timp? Este o populație care realizează în măsură mai mică importanța recensământului în România de astăzi? Sunt probleme mai complicate în chestionarul Locuință al recensământului? Există mai multă neîncredere în instituțiile statului? Ascensiunea rapidă a ritmului autorecenzării asistate în mediul rural din multe județe după primele 10 zile de recensământ arată o atitudine diferită a populației. Contactul dintre primari, consilii locale și populație este mult mai ușor de stabilit în sate și comune, oamenii se cunosc iar anonimatul vieții din urban și amprenta pe care și-o pune asupra atitudinilor și comportamentelor sunt incomparabil mai reduse.
Gradul inferior de înregistrare comparativă a populației urbane în cele mai multe dintre județe prin autorecenzare și îndeosebi prin recenzare asistată și dinamica ascendentă a recenzării asistate în mediul rural profilează o majorare în timp a decalajului favorabil recenzării în mediul rural.
Primarii și consiliile comunale își gospodăresc mai bine problemele înregistrării populației, îndeosebi prin recenzarea asistată, decât primarii și consiliile orășenești și municipale. Recenzorii care efectuează înregistrarea asistată au acumulat și acumulează o excelenta experiență de înregistrare și vor fi la fel de competenți în faza înregistrării cu recenzor. Investiția (acești recenzori sunt foarte bine remunerați) își dovedește astfel și avantajele pe termen mai lung. Gradul de recenzare a populației la sfârșitul recensământului nu ar putea fi considerat un semnificativ calificativ al felului în care localitățile și județele sunt gospodărite? Județele în care numărul persoanelor recenzate la 100 de locuitori este net inferior în rural sunt doar câteva. Este dificil de găsit explicațiile, în lipsa unor informații concrete, putând conta gradul de organizare a locurilor de recenzare, relieful, căile de comunicații în vreme de martie și aprilie, distanțele de parcurs la primării unde, în general, se efectuează înregistrarea asistată.
Triumful recenzării asistate
Decalajul dintre gradul de recenzare în urban și rural pe județe din figura 1 este dat numai de raportul dintre numărul de persoane recenzate la 100 locuitori din mediile respective dar putem avea un plus de informație examinând gradul de autorecenzare pe județe prin cele două metode. În figurile 4A și 4B este prezentat gradul de înregistrare prin recenzare individuală și prin recenzare asistată pe județe, ierarhiile fiind proprii celor două metode.
Numărul persoanelor autorecenzate la 100 locuitori este în mod firesc mai ridicat în Capitală și în județele mai urbanizate – Cluj, Brașov, Timiș, Sibiu, Constanța (figura 4A). Se adaugă acestora județele Bihor și Argeș cu grad mediu de urbanizare dar având, pe lângă autorecenzarea din urban, un număr de persoane recenzate cu asistență la 100 locuitori superior mediei naționale (în figura 4B). Județul Ilfov, cu marile sale particularități economice, sociale și demografice, nu are o proporție mare a populației urbane dar are un grad ridicat de înregistrare în urban și prin autorecenzare și prin recenzare asistată. Această din urmă formă de recenzare s-a amplificat masiv în județe mai puțin urbanizate și rezultatele sunt în destule județe cu adevărat spectaculoase, după cum putem vedea în figura 4B: poziția județelor Botoșani, Teleorman, Gorj, Olt, Dâmbovița, Vrancea, Bistrița-Năsăud și alte câteva județe. De altfel, dacă privim în cele două figuri întinderea suprafețelor orizontale, însemnând persoane recenzate la 100 de locuitori, putem sesiza decalaje confortabile în favoarea recenzării asistate, mai puțin în județele Ilfov, Cluj, Timiș, Constanța și în Capitală.
Cititorul interesat de plasarea județelor după valorile corelate ale recenzării pe medii și după forma autorecenzării, în grafic de tip XY, poate găsi informații de cert interes în figurile 6A și 6b din Anexă.
O rapidă și sinceră privire prospectivă
Spuneam că nu avem în stadiul actual al recenzării repere pentru a putea contura, fie și ca tentativă doar, măsura în care toată populația rezidentă a țării va fi recenzată până la 18 iulie, ultima zi de recenzare. Dacă am admite că numărul de persoane recenzate în cea de-a doua jumătate a perioadei de autorecenzare, până la 16 mai, nu va diferi de numărul locuitorilor recenzați până la acest mijloc de aprilie, ar rămâne de înregistrat cu recenzori în perioada 16 mai-17 iulie mai mult de jumătate din populația țării, estimată de Institutul Național de Statistică pentru anul 2021 la 19,2 milioane locuitori. Recenzarea ar trebui să aibă un bun ritm prin folosirea tabletelor de către recenzori și a informațiilor stocate în tablete. În plus, extinderea remarcabilă a recenzării asistate în săptămânile din urmă a asigurat o bună pregătire a recenzorilor antrenați în recenzare, ceea ce va spori ritmul înregistrărilor. Este de presupus că și noii recenzori vor fi bine pregătiți. Să admitem două ipoteze și să vedem unde putem ajunge. Admitem că hărțile sectoarelor de recensământ, în formă electronică, în tablete, delimitând exact aria de activitate a unui recenzor, străzile, locuințele și având un număr estimat al populației, sunt bine pregătite, verificate. În același spirit, admitem că atitudinea populației față de recenzare va fi cea din ultimele trei săptămâni în numeroasele, foarte numeroasele localități, din toate regiunile țării, în care recenzarea asistată a fost realmente remarcabilă și se creează astfel premise pentru înregistrarea întregii populații rezidente a țării. Ar însemna un recensământ bine efectuat și care ne va putea arăta motivat și credibil câți locuitori are România în toate localitățile sale. În construirea viitorului țării s-ar porni astfel de la o cifră realistă. Ea ar putea fi diferită de numărul menționat pentru anul 2021 al Institutului Național de Statistică, după întreaga istorie cunoscută statistic doar parțial a imensei migrații externe a românilor și după trei decenii de necruțător declin natural al populație – DACĂ , dacă, înregistrarea populației va fi completă și confirmată de analize și comparații.
17 aprilie 2022
(*) Cu includerea recenzărilor din zilele de 14-16 aprilie, numărul populației recenzate a ajuns la 3,8 milioane locuitori.
Notă
În presă au apărut informații potrivit cărora se pregătește schimbarea conducerii Institutului Național de Statistică după publicarea nivelului inflației în luna martie la 12 aprilie. Institutul Național de Statistică este instituția care a organizat și supervizează Recensământul populației și locuințelor aflat în plină desfășurare în faza autorecenzării. La 15 mai va începe înregistrarea cu recenzor. Schimbarea conducerii institutului în acest context și cel care urmează în lunile următoare în desfășurarea recensământului și apoi în prelucrarea și publicarea rezultatelor preliminare la sfârșitul anului, ar fi, probabil, un caz unic în istoria recensămintelor. Destrămarea conducerii slăbește o capacitate a instituției în gestionarea numeroaselor probleme ale recensământului clădită în trei ani. Cu atât mai mult cu cât această conducere a demarat într-o primă fază discutarea unui sistem de înregistrare a românilor aflați în străinătate pe perioade mai mci și mai mari de 12 luni pentru a putea determina anual după recensământ populația rezidentă pe localități până la recensământul următor. Fără elaborarea sistemului, extrem de complex, cu indispensabile conexiuni în celelalte țări, și fără buna lui funcționare, vom ajunge din nou în situația în care ne aflăm de a nu putea determina populația rezidentă pe localități după actualul recensământ iar rezultatele acestuia asupra dimensiunii acestei populații vor rămâne doar un reper istoric. România ar risca sa devină un Stat Membru al UE care nu este capabil să-și determine populația rezidentă pe localități pentru anii de după recensământ. Iar fără cunoașterea acestei populații transpunerea în viață a generoaselor și ambițioaselor proiecte de reconstruire a României prin PNRR și ieșirea țării din stadiul de țară în curs de dezvoltare în raport cu cele mai multe dintre Statele Membre, devine o iluzie. Ca multe altele. În articolele publicate recent asupra recensământului la Contributors, în comentariile cititorilor apare frecvent, la atitudini nefavorabile recensământului, paradigma funcționarea și instabilitatea instituțiilor statului. S-ar cuveni ca actualul ministru de finanțe, gândindu-se în tot ce face la bunăstarea poporului, chiar dacă vremelnic în poziția pe care o are, să știe aceste lucruri.
ANEXA
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Excelenta analiza, va multumim! De reflectat pe viitor si asupra binomului rural/urban, acum sunt semne de schimbare, mari.
Astept cu interes o analiza cu privire la faptul ca numarul bugetarilor si beneficiilor lor este in crestere iar numarul salariatililor din mediul privat in descrestere . O analiza asupra tilhariei ca politica a institutiilor statului .
Da, și eu cred ca ar fi necesara o asemenea analiză. Majoritatea instituțiilor exista ptr ele însele nu ptr public. Când statul nu e mafiot e eșuat
nu ar trebui sa concediem pe toti de la evidenta populatiei?
de ce in 2022 avem un sistem in care trebuie sa stai la cozi si sa vii cu un teanc de documente ca sa fii luat, scos de la evidenta? De pasapoarte nu mai vorbesc.
de ce legislatia e arhicomplicata si descurajeaza sa schimbi buletinul, pasaportul cand te muti din A in B ?
de ce sistemul e arhicomplicat pentru prelungire documente, pentru pierdere documente?
cartea de identitate, pasaportul trebuie sa fie foarte simplu de facut, trebuie sa vii o singura data cu un document valabil, pe loc in 5 min sa fie facut tot si sa pleci cu documentul nou
trebuie eliminate toate prostiile ca oamenii sa schimbe domiciliul usor, sa nu fie o adevarata aventura de care ti-e greata de fiecare data, pentru a elimina aceste situatii cand omul traieste in A de ani de zile dar documentul il are in punctul B
suntem in anul 2022, trezirea acolo!
Nici nu vreau sa ma gandesc ce politici publice, economice, sanitare se fac, daca nu se stie cine si pe unde este ce infrastructura ii deserveste?! Nu e totul binar in anul 2022 cand omul sta legat de un tarus, oamenii se misca in diferite perioade ale vietii, oamenii circula. Trebuie schimbat totul rapid, ieri, statul sa se adapteze si sa ajute oamenii nu sa puna piedici.
Inteleg ca statul vrea taxe, sa invete intai sa ofere ceva pentru aceste taxe, cea ce ni se promite. Am vazut practic ca statul nu e capabil sa asigure ordine sanitara. Acum vedem practic ca nu e in stare sa ofere securitate. Am observat practic ca nu exista justitie, si asa unde nu dam cu degetul nu functioneaza. Si cat mai asteptam sa functioneze? KPI, sa vedem ca se inverseaza trendul migrationist, ca oamenii vin nu pleaca. Pana si ucrainenii nu se retin, fug din romania. Restul sunt abureli.
Am impresia ca ruralul, considerat ramas in urma, vorba aia, niste tarani, ajunge sa depaseasca urbanul, chiar si la calitatea umana. In timp ce in urban se aglomereaza proletariatul bagat in cutiute de 11 m², hranit cu saorma, la tara se dezvolta o adevarata cultura tehnica. Imi explic asta si prin faptul ca parca mai multi din mediul rural au muncit si muncesc prin strainataturi, parca mai multi din mediul rural se intorc, aducind cu ei cele invatate. Si asta chiar daca nu au avut joburi high tech, totusi, bunul simt elementar „taranesc”, pragmatismul, i-a modelat mai puternic decit pe oraseni.
Nu stiu daca recensamintul va aduce info in acest sens, dar e un efect colateral interesant.
Un comentariu cam pe linga problema dar destul de pertinent referitor la birocratia romaneasca:
1) De ce e nevoie in cartea de identitate de adresa? Nu e stupid sa trebuiasca sa schimbi, macar in teorie, cartea de identitate la fiecare schimbare a adresei?
2) De ce CI nu poate fi emisa pe baza pasaportului ci e necesar certificatul de nastere? Pasaportul e un document emis de aceeasi institutie de stat si pe baza aceluiasi certificat de nastere.
3) De ce s-a eliminat filiatia? La prezenta in CI a parintilor nu ar mai fi nevoie de alte documente pentru a face succesiunea.
4) De ce la completarea formularului pentru obtinerea CI e nevoie de starea civila, cu mentiune separata pentru necasatorit, divortat, vaduv, informatii care oricum nu apar in CI? Ce se intimpla daca cineva e recasatorit o data sau de doua ori? Conform formularului e casatorit asa ca nu apare niciunde ca ar fi divortat.
Poate ma lamureste si pe mine cineva cu oarece competente in materie.
România încă folosește modelul sovietic, scopul real al procedurilor birocratice este umilirea cetățeanului în fața funcționarului public. La modul ideal, evidențele birocratice ar trebui să reflecte realitatea de pe teren. În România, birocrația creează însăși realitatea. ”Ce nu e în acte, nu există”, asta e deviza lor.
Nu contează dacă datele colectate folosesc la ceva, cetățeanul trebuie dresat să adopte postura de solicitant, în raport cu funcționarul public. Cu cât are de prezentat mai multe acte, cu-atât postura sa de solicitant este mai comștientizată. În multe cazuri, omul este nevoit să caute și o relație în instituția respectivă, ceea ce concretizează postura de solicitant cum nu se poate mai bine.
În rezumat, e vorba de rea credință din partea autorităților române. Dar n-o să vedeți niciun partid care să susțină că trebuie schimbat ceva la capitolul ăsta. Toate sunt preocupate de controlul asupra cetățeanului, România e infestată azi de serviciile secrete practic în aceeași măsură ca Rusia.
Din pacate, politicul si-a bagat coada si la statistica. Aceste apucaturi comuniste nu au disparut, in a cosmetiza datele ce nu covin. Apoi cred ca populatia din Ro este cu mult sub 19 milioane de locuitori, multi au migrat dar mai au buletine romanesti si trecuti cu domiciliu in tara.
Ca de altfel 8 din 10 cunoscuti de ai mei. Cei 2 si-au luat cetatenia statului adoptiv, au avut motivele lor. 19 milioane in visele lor, mai degraba 14-15 cu indulgenta.
Succes oamenilor care lucreaza la acest recensamant. Si sustinere d-lui Ghetau la conducerea INS. Am citit intotdeauna analizele dumnealui si mi s-au parut, pertinente, bine documentate si de bun simt.
Nu, domnule Ghetau, nu il facem. Nu vad sub nicio forma cum ar dori sa se recenzeze o populatie care nu a dorit sa se vaccineze…poate doar daca oferiti o sticla de ulei, bautura, un pachet de faina, ca la votare…Cat despre amenzi, daca se vor da, vor fi anulate de minunata institutie Avocatul Poporului, pe motiv de neconstitutionalitate…
Faptul ca ruralul a devansat urbanul este un aspect ca saracia din multe comune ii face pe oameni mai solidari si primarii se implica ceva mai mult. Unde sunt resurse financiare mai mari fiecare sa se descurce, cam asa gandesc multi.
Recensamantul ca instructiuni nu a prevazut toate situatiile. Se face referire la faptul ca un cap de familie pe acelasi calculator si adresa de posta electronica isi poate recenza rudele cu csre locuieste. Dar mai avem rude mai in varsta care nu au calculator, nu stau la aceiasi strada, dar in acelasi oras si cartier, comuna, carora le am creat adresa electronica pentru primit facturi si trimis indexuri de consum. Si pe acestea ar trebui tot noi ca rude sa le facem recensamantul. Acest aspect nu a intrat in logica recensamantului, in conditiile in care digitalizarea populatiei este redusa si mai ales ca avem nevoie de o noua mentalitate de solidaritate si coeziune sociala.
Da, după experiențele cu comportamentul autorităților în timpul pandemiei, o să avem solidaritate și coeziune socială de n-o să mai încăpem de ele :)
Ca in bancul ala: „am sunat sa va spun pe mine sa nu contati” :)