joi, iulie 18, 2024

Neorealism?

Coproducție internațională – Serbia, Grecia, Bulgaria, Muntenegru, România- Clasa muncitoare ajunge în iad, filmul din 2024 al regizorului Mladen Djordjevic, nu are cum să nu te ducă cu gândul la mult invocatul Clasa muncitoare merge în Paradis, producție din 1971 a italianului Elio Petri.

O face nu numai prin titlu cu care noua creație se situează într-o relație nu doar polemică, ci și complementară, o face și printr-o secvență dură, cu mult, mult sânge și cu la fel de multă cruzime în care degetului lui Gian Maria Volonte i se și opune, și i se asociază mâna sfârtecată de o seceră a unuia dintre noii “exploatatori”.  Iar dacă în 1971, în Italia, Partidul Comunist condus pe atunci de “tovarășul” Luigi Longo era, și cu ajutorul tovărășesc al Moscovei, bine, mersi (cum era și Partidul Comunist Francez,  dat de “tovarășii sovietici” în grija lui Waldeck Rocher și mai încolo în aceea a lui Georges Marchais), în anii 2000, în Serbia, când și unde se petrece acțiunea din Clasa muncitoare ajunge în Iad, nimeni nu se mai gândea la memoria tovarășului Iosip Broz Tito. Din toată zestrea comunistă păstrându-se numai mânia proletară și ura împotriva turcilor.

Iar dacă avem o seceră, nu se putea să nu avem și un ciocan. El este folosit de Stanka (apăsat desenată în film de actrița Szilvia Kriszan) spre a-și pedepsi drastic consortul care nu doar că o terorizase o viață, ci acum trecuse de cealaltă parte a baricadei. De aceea a zișilor investitori care nu doar că făcuseră praf și pulbere fabrica din vremea comunistă, ci păcăleau acum lumea cu un așa-zis centru de reciclare a gunoaielor.  Asta în vreme ce în timpul liber, în noul hotel, se dedau la petreceri deocheate, sex pervers și multe altele. De partea  acestora a trecut și fiica bătrânului Milutin (remarcabil rolul compus mai degrabă din tăceri pe care îl face Mirsad Tuka) devenită furnizoare de plăceri, descoperită ca atare în orele în care hotelul este luat cu asalt de “insurgenți”. Bătrânul  trăiește acum o tragedie asemănătoarea personajului din romanul lui Andrei Makine Fiica unui erou al Uniunii Sovietice. Totul în timpul în care biata clasă muncitoare își căuta alinarea fie în sex (așa cum face Svetlana care a fost păcălită de fostul pușcăriaș Mija, jucat de Pavel Lucev), fie în cine știe ce false noi religii care nu au cum să nu îți aducă aminte de ședințele de spiritism ori despre ceea ce ni s-a spus că ar fi practicile MISA, fie în fața televizorului urmărind sordida emisiune Zadruga. Un fel de Big Brother sârb.

Atâta doar că sărăcia de care suferă mai toți locuitorii așezării compromite până și această plăcere. Și aceasta fiindcă personajul principal al filmului, mai sus amintita Svetlana (excelent jucat de Svetlana Krcunovic), gazda vizionărilor colective cu cântec, nu a avut bani să plătească curentul. În consecință casa îi este deconectată de la rețea.

Felul în care am povestit eu în rândurile de de mai sus acțiunea filmului Clasa muncitoare ajunge în Iad lasă lesne impresia că scenaristul și regizorul Mladen Djordjevic ar fi avut intenția de a face din el o comedie neagră. Clasa muncitoare ajunge în Iad este și asta, însă este înainte de orice o excelentă mostră de realism. Avem de-a face mai întâi cu un realism al decorurilor. Al spațiilor. Vedem case vechi, fresce jupuite cu muncitori eroi, consum de alcool cât cuprinde. Avem de-a face și cu un realism al viziunii.  Capitalismul nu garantează nimănui fericirea, însă spre deosebire de comunism nici nu promite asta, nu exclude nici inegalitățile, nici nedreptățile sociale, nu presupune cinstea absolută. În capitalism sunt și oameni săraci așa cum sunt majoritatea personajelor din film, excelent surprinse pe ecran de regizor, de apropiatul lui colaborator Dușan Grubin și de Jelena Sjordevic, creatoarea costumelor.     

SENSE PRODUCTION, BANDA, ADRIATIC WESTERN

Coproducție SERBIA, GRECIA, BULGARIA, CROAȚIA;  MUNTENEGRU, ROMÂNIA

CLASA MUNCITOARE AJUNGE ÎN IAD

Scenariul și regia: Mladen Djordjevic

Producători: Anamaria Antoci, Martichka Bozhilova , Mladen Djordevic, Maria Drandaki, Ankika Juric Tilic, Ivan Marinovic, Milan Stojanovic

Muzica: Kalin Nikolov

Costume: Jelena Djordjevic

Cu: Svetlana Krcunovic (Svetlana), Leon Lucev (Mija), Szilvia Kriszan (Stanka), Ivan Djordjevic (Rade), Lidija Kordic (Danica), Momo Picuric (Ilia), Mirsad Tuka (Milutin),Tomislav Trifunovic (Zika) ș.a.

P.S. Filmul Clasa muncitoare ajunge în Iad a făcut parte din selecția realizată de criticul Cătălin Olaru pentru ediția din anul 2024 a Festivalului de film european.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro