duminică, martie 16, 2025

Nervozitate și iubire

Nu, nici în spectacolul cu Pescărușul montat la Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu de regizorul Dumitru Acriș nu vedem pe scenă samovare. Ci doar câteva, destule sticle de votcă. În marea lor majoritate goale. Și multe, foarte multe pahare. Nimeni nu bea interminabile cești de ceai, nici măcar un singur personaj, cu excepția notabilă a lui Trigorin căruia îi place să își joace absențele, nu se refugiază în tăceri. Arkadina (Ofelia Popii) e frumoasă, elegantă, pasională, rea, crudă cu oricine nu îi face voia, indiferent că este vorba despre Treplev (Iustinian Turcu) sau despre Trigorin (Ciprian Scurtea), despre Nina Zarecinaia (Alexandrina Grecu) care de data aceasta o înfruntă sau despre Șamraev (Liviu Vlad) cu demisia lui teatrală, însă nu poartă toalete vaporoase și nici nu se servește de delicate umbreluțe spre a se proteja de soare. Poartă totuși o elegantă vestimentație de culoare albă. Mașa (Antonia Dobocan) nu e îmbrăcată complet în negru, are numai un accesoriu vestimentar de această culoare, însă declară și acum că poartă doliul vieții sale.

Ceea ce frapează încă din primele momente ale spectacolului e evidenta stare de nervozitate a mai tuturor personajelor. Începând cu aceea a Mașei, despre care nu mai avem nici o îndoială că e fiica nelegitimă a lui Dorn ( Adrian Matioc), că e îndrăgostită până peste cap de Treplev, că e gata să îl urmeze în tot și în toate. De altminteri, atunci când va începe neterminatul spectacol al lui Kostea, Mașa îi dublează acestuia prin gesturi indicațiile regizorale date Ninei. Spectacolul de la Naționalul sibian pare a fi, în primul rând, o ilustrare a replicii Sunt atât de nervoși și atât de plini de iubire.

Montarea conține nenumărate explozii de nervozitate. Ale Arkadinei în raport cu Treplev, cu Trigorin, cu Nina, cu Șamraev. Ale lui Treplev în raport cu Trigorin, cu Arkadina, cu Nina. Ale Mașei în raport cu Medvedenko (Alexandru Malaicu).Treplev îl urăște necondiționat pe cel socotit a fi rivalul lui de moarte și nu acceptă nici măcar un singur moment de încetare a ostilităților. Nina nu înghite nici pe departe toate insultele Arkadinei. Unei confruntări sugerate inițial doar prin priviri și o anume poziționare în spațiu, îi va urma, în ultimele minute ale spectacolului, o alta, de natură tăios- verbală,  Mai sunt exploziile de nervozitate ale Polinei (Serenela Mureșan) care îi cere imperios doctorului Dorn să găsească o rezolvare pentru starea de ambiguitate în care și ea, și el, și Mașa se află de ani buni de zile. Foarte adesea, Polina se confruntă și cu sine însăși. Trigorin însuși o înfruntă la un moment dat pe Irina Nikolaevna care însă știe ce strategii să convoace spre a-și recâștiga iubitul. Până și bătrânul, epuizatul fost consilier Sorin (Pali Vecsei) are explozii de nervozitate în raport cu Dorn și răutățile acestuia. La un moment dat apare și Mihail, cel ce se prezintă a fi tatăl Ninei (Viorel Rață), care își exprimă năduful provocat de dragostea Ninei pentru Kostea în fața tuturor celor pe care sfârșește prin a-i numi sectanți.  

Scenele de tensiune maxmă alternează cu altele în care nervozitatea se dizolvă în dansuri (coregrafia: Ștefan Lupu) ori în momente artistice în toată legea, Arkadina și Treplev, între care există o relație complicată, de dragoste, de gelozie și de ură, excelent jucată de Ofelia Popii și de Iustinian Turcu, interpretează, la un moment dat, o scenă din Hamlet. La început, Mașa vorbește si parcă face exerciții de biomecanică. Consilierul Sorin  cântă la pian, apoi la muzicuță, formează o orchestră sui-generis cu percuționistul Dorn și cu contrabasistul Medvedenko. Personajele își sărbătoresc revederea printr-un dans, iar printre dansatori aleargă bezmetic, disperat Treplev care, mai încolo, se va sinucide în fața tuturor. Pecetluindu-și astfel eșecul și în inventarea formelor noi în teatru, și în iubirea lui pentru Nina printr-un fel de moarte-spectacol. În Pescărușul mai toată lumea vorbește despre teatru spre vădita enervare a Arkadinei pentru care acesta ar trebui să fie un fel de subiect rezervat. Confirmându-l prin zicerile sale pe de la bun început nevroticul Treplev.

Arkadina îl iubește disperat pe Trigorin. Care e proprietatea ei, iar faptul e bine marcat de scena în care actrița calmează rebeliunea scriitorului, nuanțat jucată de Ciprian Scurtea. Arkadina îl și iubește, îl și detestă pe Treplev, bipolaritatea sentimentelor fiind reciprocă. Mașa face din anunțul căsătoriei cu Medvedenko o adevărată sărbătoare a iubirii sacrificate pentru Kostea. Sărbătoare marcată de lungi înghițituri de votcă. Învățătorul nu are nici un dubiu că e folosit, disprețuit. Însă după un moment de revoltă se complace în iubirea lui nefericită. Polina și Dorn trăiesc cu nostalgia iubirilor trecute.

Pescărușul de la Naționalul din Sibiu se joacă în formulă studio, într-un spectacol fără pauză. Scena de tip platformă este aproape goală (scenografia: Alin Gavrilă), răspunzând în acest chip dorințelor lui Treplev. Foarte adesea se aud crâmpeie de muzică rusă. Care atunci când trebuie învăluiesc de-a dreptul personajele. Le domină. Relevantă în acest scena dansului.

Spectacolul de la Sibiu se fundamentează pe un scenariu dramaturgic realizat de Angelina Roșca Ichim. Care favorizează evident primele două acte ale piesei, comprimând la maximum pe următoarele două. Mi s-a părut mult prea lungă secvența bolii și a resuscitării lui Sorin și parcă mult prea scurtă aceea a pregătirii deznodământului. A socotelilor finale.

De la un moment dat încolo, timpul dă semne a nu mai avea răbdare și în nici 30 de minute se consumă și revenirea Arkadinei și a lui Trigorin, și o nouă confruntare, parcă mai dură decât toate celelalte,  dintre Trigorin și Treplev, și revenirea Ninei și întâlnirea ei cu cei doi bărbați din viața ei, și sinuciderea lui Kostea. Au fost amputate câteva scene. Ca, de pildă, aceea în care Trigorin simulează a nu-și mai aminti povestea împăierii pescărușului, cea a jocului de table de dinaintea cinei ori cea în care Dorn îi încredințează lui Trigorin vestea morții fiului Arkadinei. Aceasta din urmă suprimată totuși cu un anume schepsis.      

Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu

PESCĂRUȘUL de Anton Pavlovici Cehov

Dramaturgia: Angelina Roșca Ichim

Regia: Dumitru Acriș

Scenografia: Alin Gavrilă

Coregrafia: Ștefan Lupu

Cu: Ofelia Popii (Arkadina), Iustinian Turcu (Treplev), Alexandrina Grecu (Nina),Antonia Dobocan (Mașa),Ciprian Scurtea (Trigorin), Pali Vecsei (Sorin), Adrian Matioc (Dorn), Serenela Mureșan (Polina), Alexandru Malaicu (Medvedenko),Liviu Vlad (Șamraev),Viorel Rață (Tatăl Ninei)

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Disponibil pentru precomandă

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro