Dezbaterea fundamentată asupra reorganizării administrative este bine-venită în spațiul public. Ideea că mai amânăm până după alegerile din 2024 este o formă de politicianism. De ce nu am testa calitatea partidelor și a politicienilor în funcție și de modul în care se raportează la probleme majore ale țării? Crizele cumulate, în care se află România, au, parte din rezolvare, și în discutarea și soluționarea adecvată a problemelor legate de superfragmentarea administrativă, decalajele mari de nivel de viață între diferite categorii de localități sau regiuni.
Fără a intra aici în detalii de argumentare este suficient să menționăm că în România se trăiește cu atât mai prost cu cât localitatea de rezidență este mai mică. Mortalitatea infantilă, spre exemplu, în comunele de sub 2000 de locuitori, era în perioada 2016-2018 de aproximativ 10,2‰ comparativ cu 7,3‰ în comunele de peste șase mii de locuitori, sau de 4,4‰ în orașele mari de peste 200 mii de locuitori. Și exemplele pot continua, pe aspecte diferite și pe categorii de unități teritoriale diferite.
Câteva dintre ideile recent formulate de deputatul independent Tudor Benga, referitoare la reorganizarea administrativă în România, merită toată atenția. Pornind de aici se poate proceda spre depășirea unora dintre obstacolele marelui eșec în adoptarea proiectului de descentralizare din 2013. Noile județe propuse către domnia sa sunt, majoritar, subdivizări ale regiunilor de dezvoltare propuse de către CONREG (Consiliul Național pentru Regionalizare) în 2013. Noile județe Moldova de Nord și Moldova Centru sunt, în fapt, o segmentare a regiunii de dezvoltare Nord-Est, în varianta propusă în 1997 prin „Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România” (Hansen et al. 1997). La fel, diferențierea între regiunea Carpaților de Curbură și Dobrogea reprezintă o segmentare a regiunii de dezvoltare Sud-Est. Nu reiau aici harțile și detaliile (Sandu 2013). În primă fază cred că trebuie atent discutate principiile de structurare a mult-amânatei reorganizări.
Înlocuirea vechilor județe (NUTS 3, în terminologie a Uniunii Europene) cu regrupări de județe rezolvă multe dintre problemele care au dus la eșecul, menționat din 2013. Ar fi evitată, în acest fel, revederea Constituției care prevede, la articolul 3, că România este organizată administrativ pe comune, orașe și județe. În felul acesta, partidele politice și Parlamentul ar pierde justificarea că „reorganizarea administrativă se face greu, trebuie modificată Constituția”. Altele sunt motivele pentru care reorganizarea administrativă și descentralizarea nu convin politicienilor – pierderea de voturi, subminarea clanurilor din administrație etc.
Noile județe vor trebui concepute în așa fel încât să respecte nu numai principiul de asigurare a identităților regionale ci și pe cele referitoare la funcționalitatea economică și administrativă. Înainte de a desena hărți care aduc voturi este necesar să fie afirmate și argumentate principii de asigurare a funcționalității multiple a regiunilor de tip NUTS 2 (regiuni de dezvoltare) și NUTS 3 (județe). Noile județe trebuie gândite împreună cu tot sistemul regional care include vechile județe, regiunile de dezvoltare , regiunile istorice și regiuni geografice. Ideea că un singur tip de regionalizare asigură dezvoltarea este o utopie.
Aș da numai cateva exemple care pot ilustra unele dintre ideile anterior menționate. Județul Hunedoara, spre exemplu. În proiectul noilor județe, apare în Transilvania de Sud-Vest, împreună cu Sibiu și Alba. Desigur, Hunedoara este parte din regiunea istorică Transilvania, în sensul restrîns al conceptului. Pe criterii identitare, opțiunea se justifică. Funcțional însă, nu. De decenii, hunedorenii (Figura 1, Sandu 2018) merg să lucreze în Timiș, din Banat, mai mult decît la Sibiu sau în alte județe învecinate. Cum să concepi un nou județ care rupe decisiv rezidența obișnută de locul de muncă? În plus, identitar vorbind, mai este un sens larg al toponimului de Transilvania care include, în afara Transilvaniei Centrale, și Banat, și Crișana-Maramureș. Altfel spus, Hunedoara rămâne în Transilvania ca regiune istorică dacă aceasta este definitî în sens larg, incluzând regiunile de peste munți.
Figure 1. Patterns of the main streams of emigration by permanent residence, among counties of Romania, 2019
| Data source: National Institute of Statistics (NIS). The placement of the origin county to the left-hand scale indicates the volume of the main stream of emigration towards the destination. Example: the main emigration stream from Hunedoara country was of about 1000 people (exact figure 996), directed to localities from Timiș county. The emigration figures are rounded in accordance with the scale on the left of the figure. |
Similar, se poate discuta despre oportuntatea de a segmenta regiunea de dezvoltare Sud-Est între noile județe Dobrogea și Carpații de Curbură. Cultural sunt diferențe, dar… Există o regiune a Gurilor Dunării care era mai bine reprezentată prin regiunea de dezvoltare Sud-Est. Faci un pod peste Dunăre pentru a lega Brăila de Tulcea dar separi cele două județe în noua hartă administrativă. Este clar că multe decizii nu pot fi luate uncriterial. Nu cumva diversitatea culturală specifică acestei regiuni poate aduce avantaje, inclusiv economice?
Alt exemplu care naște întrebări. Și în 2016 (Sandu 2018), și în 2019 (Figura 1), județul Suceava gravita în direcția Iași, prin migrație. Noul județ Bucovina-Moldova de Nord propune o segmentare a Sucevei de Iași. Desigur, pe criteriul identitar poate că decizia ar fi de înțeles. Este, însă, chiar necesar să ignori legăturile de funcționalitate economică?
Și exemple de întrebări similare pot fi date în continuare. Important este ca acestea să fie formulate și discutate pentru a ajunge la cele mai bune configurații regionale.
Concluzii
Deciziile asupra configurațiilor regionale care să opereze și în administrația publică nu pot fi luate decât dacă se au în vedere toate nivelurile relevante, local, județean, de regiune de dezvoltare și național. Ideea de a reduce defragmentarea teritorială și prin unificarea voluntară, stimulată administrativ, a comunelor mici, nefuncționale, merită să fie susținută. Propunerile specialiștilor de a lua în considerație criterii și stimulente de unificare sunt de discutat și de luat în considerație. Decalajele mari de condiții de viață între sat-oraș, sate centru de comună-sate periferice, comune apropiate-comune depărtate de orașele mari etc., trebuie recunoscute rapid ca obiective de politici teritoriale. Nu este nevoie să așteptăm până după alegerile politice de anul viitor pentru a lua decizii în acest sens.
Sporirea eficienței în administrația locală, regională și națională este un proces de lungă durată. Soluția nu este să ne aducem aminte de el înainte de alegeri, să declarăm ipocrit că „acum nu se poate”, iar după alegeri să uită tema cu totul. De ce nu pot guvernele în exercițiu să înceapă, spre exemplu, stimulare reducerii numărului de comune nefuncționale economic, de acum? De ce nu se poate începe descentralizare administrativă de la nivel central spre nivelurile NUTS 2 , NUTS 3 și local? De ce nu se trece rapid la proiectarea noilor județe nu uni ci multi-criterial? În acest proces, prin respectarea principiului subsidiarității, al deciziilor și al transparenței multinivel, pot fi rezolvate optim probleme administrative, cu luarea în considerație a criteriilor economice, identitare, de accessporit la servicii publice.
În ultimul rând, dar nu mai puțin important, ar fi de menționat și faptul că menținerea actualelor regiuni de dezvoltare ar avea și un avantaj statistic. Seriile de date constituite la nivelul acestor regiuni de către Institutul Național de Statistcă ar putea fi continuate fară a reconstitui din urmă serii care ar fi de recalculat în eventualitatea unei reconfigurări a regiunilor respective.
Vor trebui identificate mecanisme pentru a stimula actori semnificativi la diferite niveluri și tipuri de unități teritoariale astfel încât atât regiunile normative (EUROSTAT 2011), precum noile județe, regiunile de dezvoltare, comunele și orașele, grupurile de acțiune locală, cât și cele analitice (regiuni istorice, arii funcționale urbane) să funcționeze optim.
Referințe
EUROSTAT. (2011) .Regions in the European Union . Nomenclature of territorial units for statistics NUTS 2010/EU-27
Hansen, T., Pascariu, G., Platon, V., Sandu, D. (1997). Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România. Guvernul României, Comisia Europeană, Program Phare. București.
Sandu, D. (2013). Disparități și fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României (CONREG Ed.). Bucuresti: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Sandu, D. (2018). Migrația internă dominată de drumul spre sat. În Ghețău, V. (coord.). Demografia României. Bucuresști: Editura Academiei Române.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Extrem de interesant ! Așteptăm propuneri mai concrete
Cu tot respectul, dar corelatia nu e cauzalitate. Faptul ca se traieste prost in localitatile mici nu e cauzata de dimensiunea acestora, ci de saracie. Iar saracia nu e nici ea cauzata de dimensiunea pe hartie a unei localitati, ci de un complex de factori mult mai complex. De altfel exista exemple numeroase de localitati mici in care lucrurile merg bine, iar daca faci comparatii intre prosperitatea unor localitati de aceeasi dimensiune, dar aflate in regiuni diferite, lucrurile devin si mai evidente.
Comasarea unor sate sau localitati mici e doar un act formal, birocratic, care poate avea unele efecte vizibile (cum ar fi reducerea numarului de functionari platiti), dar nivelul de trai al cetatenilor nu e unul dintre argumente, chiar deloc.
Câtă sărăcie există în satele depopulate? Nivelul (rangul) unitâților administrative teritoriale se stabilesc și în funcție de numărul de locuitori. Dumneavoastră ce statut i-ați da unui sat/unei comune fără locuitori? Au nevoie astfel de ”localități” de primării. Sau este necesară o primărie într-un sat cu câțiva locuitori? Ex: Satul Stăuini (comuna Balșa) de pe Valea Geoagiului, locuit de cinci vârstnici (70-80 ani) și sunt multe astfel de exemple. Sărăcia înseamnă lipsa condițiilor corespunzătoare de viață. După părerea dvs. unde sunt condiții de viață mai bune: în mediul urban sau rural?
Ați scris singur că satul respectiv e în comuna Balșa. Acolo e primăria, în Balșa, de asta se cheamă ”comună”. Ce încercați să susțineți în legătură cu Stăuini, v-a spus cineva că este primărie acolo?!
@Oliver van Gal – ”Nivelul (rangul) unitâților administrative teritoriale se stabilesc și în funcție de numărul de locuitori.”
Există și criterii geografice, în funcție de bazinele hidrografice, nu doar criteriul numărului de locuitori. Din Geoagiu, care e pe valea Mureșului, sunt 50 de kilometri până în Stănija, care e în comuna Buceș, pe cursul superior al Crișului Alb. Și asta ”peste deal”, la aproape 900 de metri altitudine, prin Almașu Mare, prin județul Alba, fiindcă drumul din județul Hunedoara trece prin Bucureșci și Mihăileni, e și mai lung.
Singura comună e Balșa, pe acești 50 de kilometri până în Stănija, iar comuna mai avea doar 871 de locuitori în 2011, probabil acum are și mai puțini. Dacă s-ar desființa comuna Balșa, pe acei 50 de kilometri dintre Geoagiu și Stănija nu ar mai rămâne nicio autoritate a statului, o să fie ca în Montana sau în Wyoming 😀 Iar primăria de pe valea Crișului Alb e în Buceș, nu e nici ea chiar în Stănija.
Ce condiții asigurați ”în mediul urban”? Orașul Geoagiu are 5.000 de locuitori. Îl comasați și pe Geoagiu cu Orăștie?
o localitate mai mare poate atrage investitii europene sau firme care vad comuna cu alti ochi.
De ex, intre 2 localitati apropiate, drumul dintre ele e drum judetean. Daca devine parter dintr-o comuna, acel drum poate fi trecut ca drum intern (comunal) si sa fie asfaltat sau sa fie (re)facut un pod care sa lege satul la comuna. Daca zona e parasita, se pot da niste parcele de teren pentru medic, profesori care ar putea veni daca sunt parte dintr-o comuna mai mare.
”Dacă zona e părăsită”, ce-ar avea de făcut medicii și profesorii acolo?! Medicii și profesorii nu se ocupă cu agricultura, ei chiar trăiesc din bani publici și au nevoie de localități populate unde să-și presteze serviciile.
În lumea reală, procesul de clasificare al drumurilor merge exact în sens invers, mai multe fragmente de drumuri comunale sunt reunite într-un drum clasificat ca județean, care ajunge astfel să aibă câteva zeci de kilometri lungime și trece dintr-un județ în altul, pentru că așa se pot aloca bani pentru întreținerea acelui drum.
Drumul județean nu e cel ”între 2 localități apropiate”, drumul județean e într-o categorie superioară drumului comunal. De drumurile județene se ocupă consiliile județene, ele alocă banii, nu primăriile de comună.
Multumesc pentru lectura si aprecieri. Sigur ca simpla asociere nu indica un raport de cauzalitate. Indica, insa, un inceput de diagnostic. Si eu cred ca sunt localitati mici dar bine dezvoltate. Pe legea numerelor mari, insa, relatia mentionata in material este valida. Am semnalat relatia pentru ca trebuie facut ceva in legatura cu infrastructura, accesul la servicii publice etc. Am evitat, din motivele anterioare, sa pun un diagnostic de dezvoltare numai in functie de un criteriu, fie el si cel de marime a localitatii.
O comuna cu 5000 de locuitori are alt potential ca resursa de munca de a valorifica resursele naturale, economice, culturale existente. Degeaba am sute de ha de teren arabil si forestier, roci de constructie daca nu am cu cine sa le exploatez. Degeaba fac alimentare cu apa, canalizare, gaze, daca numai am locuitori. Prin urmare, reasezarea comunelor este necesara. Exista comune care au 20 – 30 de sate si altele doar 4-5 sate. Se traieste prost pentru ca nu exista surse de venituri, taxe si impozite. Orice investitie se face din un buget local care in comunele mici abia daca exista.
Problema cu localitățile mici e în curs de rezolvare, autostrăzile vor schimba complet situația multora dintre ele. La fel cum au făcut-o și căile ferate, în epoca lor de glorie. O localitate de câteva sute de locuitori, aflată la 4-5 kilometri de o ieșire de pe autostradă, se va dezvolta remarcabil, comparativ cu un orășel de 20 de ori mai mare, dar aflat la 50 – 100 de kilometri de cea mai apropiată ieșire de pe autostradă.
Județul Hunedoara, menționat în articol, chiar este un foarte bun exemplu, acum are o autostradă chiar prin mijlocul lui, asigurând legături foarte bune atât cu Timișoara și Arad, cât și cu Sibiu și Cluj. Însă autostrada între Lugoj și Deva e operațională abia din 2019, deci schimbările abia vor începe să se manifeste, n-au avut când să apară.
Problema cu ”regiunile normative” este riscul de naște monștri, pe criterii etnice. Nu e nevoie de exemple concrete, le înțelege oricine. Și cum se împacă ”stimulare reducerii numărului de comune (…) prin respectarea principiului subsidiarității” ? Ori e subsidiaritate, ori e stimularea reducerii numărului de comune. Ceaușescu a lăsat moștenire mii de ctitori wannabe, dornici să dărâme ce-a fost înainte, urmând să mai vadă ei după-aceea ce construiesc în loc.
Legea actuală (OUG 57/2019) spune că ”Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului, conform populaţiei raportate, în funcţie de domiciliu, de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile (…)” iar numărul minim este de 9 consilieri, pentru comunele de până la 1500 de locuitori, inclusiv.
Deja în prezent există comune compuse din 12-15 sate, iar satele cele mai îndepărtate se află la 25 de km de centrul de comună. O eventuală comasare ar duce la comune de câte 20-25 de sate, cu sate aflate și la 40-50 de kilometri distanță între ele, chiar dacă nominal ar face parte din aceeași comună. Tocmai reducerea numărului de comune ar condamna la subdezvoltare zone întregi din România, iar țara ar avea nevoie de creșterea activității economice, nu de reducerea ei.
În concluzie, statul român ar trebui să se ocupe de construirea de autostrăzi, că mai departe se vor descurca și singure comunele. Chiar nu e cazul să devină parc național jumătate din țară.
Corecte aprecierile.
Dar,
Constructia autostrazilor in Ro este misiune imposibilă cu o medie de 13 km pe an.
Probabil prin 2060 sau 2070 aici vor fi autostrazi care sa genereze dezvoltare.
Dar la ce?
Poate la popoarele migratiare ce vor veni aici.
Actuala guvernare nu știe, nu poate, nu intelege ca o noua reformă administrativ teritoriala e absolut necesara.
Se impune „cu celeritate” cum se zice prin „Guviernul mieu”.
Sunt peste de 13.285 sate, cu o medie de 5 sate pe comună.
E anarhic in 2023.
Toți consilierii locali sunt 45.000.
Anarhie cu 5.0000.000 de romani plecati afara reprezetati de niste neica nimeni ce incaseaza lunar pana la 20.000 lei.
Ce jaf si dezmat pe bani publici in sumedenia de sate românești.
Se cere o noua lege chiar urgent cu masuri dure care sa taie jaful public.
Chiar daca satele sunt numeroase si raspandite peste tot in fapt sunt niste catune din care putinii tineri pleaca la munca in afara.
Si tot in acest context:
Sunt orase cu 2000 de locuitori.
Sunt municipii cu 5000 de locuitori.
Si au Cons. Locale suprapopulate cu consilieri locali.
Tot aparatul asta bugetar rezultat din alegeri si numiri politice e pe la 400.000 de indivizi.
Totul trebuie redimensionat si redus.
Doar la presiunea UE se va ajunge si la digitalizarea Ro in 20 de ani.
Romania Educata e azi Romania Înnapoiată condusa de impostori, demagogi si îmbogatiti de razboi.
”niste neica nimeni ce incaseaza lunar pana la 20.000 lei.”
Cine încasează ”20.000 lei”, consilierii din comunele de câte 800 de locuitori? Se presupune că pe acelea vreți să le desființați. ”Jaful public” e în București și în orașele mari, acolo poate încasează consilieri asemenea sume. De cele mai multe ori, se dovedește că persoanele indignate de ”jaf si dezmat pe bani publici in sumedenia de sate românești” erau de fapt bugetari în orașele mari, n-au produs în toată viața lor vreun ban din muncă reală și nu au nici cea mai vagă idee cum se crește o găină, o oaie sau o vacă.
Județul Hunedoara are 55 de comune, din care s-ar putea desființa, probabil, cel mult 10-15. Aceste 10-15 comune sunt oricum cele mai mici, sigur nu au împreună 1000 de bugetari cu totul. ”La presiunea UE” o să vă cumpărați mâncarea din China, cam în direcția asta se îndreaptă lucrurile.
Faceti referire la :
„Legea actuală (OUG 57/2019) spune că ”Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului,”
Am precizat:
– 45.000 de consilier locali in Ro,
-5 mil.romani in afara,
– nereprezentativitate consilieri ca numar din populatia rezidenta,
-orase , peste 80, cu mai putin de 3000 de locuitori,
– municipii, peste 30, cu mai putin de 5000 de locuitori,
Cate anomalii nu or mai fi ca sa enumar si sa spun clar:
– e arhaica structura satelor, oraselor, municipiilor din Ro,
– 45000 de consilieri locali , cat armata României cu rezervisti cu tot, e o cifra colosala .
Ganditi-va ca fiecare își angajeaza 10 neamuri, amante, samd sau au combinatii la caștigarea licitatiilor publice in Consiliile Locale!
Cum comentati acum numar lor din Romania raportat la „înflorirea” economica fara precedent a acestei țări?
Merci,
Stimate domn, organigrama primăriei din comuna Buceș prevede 18 posturi cu totul, iar organigrama primăriei din comuna Balșa prevede 13 posturi cu totul. Teritoriul național trebuie administrat într-un fel sau altul și așa este administrat, prin organizarea lui în comune.
Care consilieri ”își angajează câte 10 neamuri, amante samd”, când niciuna dintre comunele respective nu are măcar 20 de posturi cu totul, în organigramă? Aveți un studiu de caz, pentru o primărie anume, ca să explicați ce ar trebui făcut altfel? Acolo, la acea primărie, nu povești nemuritoare.
Bucureștiul are 240 kmp, ca să vă faceți o idee despre suprafața unui teritoriu. Cât teritoriu vi s-ar părea normal să aibă de administrat o comună cu 13 sau 18 posturi în organigramă?
„Constructia autostrazilor in Ro este misiune imposibilă cu o medie de 13 km pe an.”
De ce dezinformati pe un site serios? Din 2004 (de cand s-a reluat constructia de a.s. in Ro) si pana la finele lui 2022 s-au inaugurat 895,45 km.( la care se adauga cei 96 km. din epoca Ceausescu)- conf. CNAIR., adica o medie de 47,2 km/an (iar in acest an sunt preconizati cel putin 80 km). Nu-i mult, da’ macar e adevarat!
Sustineti cu tarie autostrazile dar pe masura timpului rolul lor va scadea. Accentul va fi pus pe calea ferata si transportul public. Autoturismele electrice sunt o formula de moment, dar vor deveni scumpe pe masura bateriilor si a producerii de curent electric. Vreau sa vad cate tiruri mari electrice vor fi construite. Noi nu avem dupa 1990, odata cu depopularea din rural si initiative de a ajuta populatia sa se mute mai aproape de satele de langa resedinta de comuna. Apoi de ales ori prefecturi ori consilii judetene. La o primarie cu 1500 de loc. a avea minim 9 consilieri este foarte mare, 5 maxim este suficient.
@Agora – problema e că România are căi ferate la nivelul anului 1970, în cazul celor electrificate, respectiv la nivelul anului 1930, în cazul celor neelectrificate. Ar fi nevoie de încă 3.000 de km de linii ferate noi. Linii grele, de marfă, pe care țara nu le are astăzi. Chiar dacă ar fi deja construite, trei sferturi dintre localități nu au acces la calea ferată. Mergeți în Germania, vedeți câte camioane sunt pe autostrăzi și vă convingeți că autostrăzile nu vor dispărea în secolul ăsta.
Nu vor fi construite TIR-uri electrice, bateria ar trebui să aibă 17 tone, ca să fie comparabile cu camioanele diesel actuale. Obșinuiți-vă cu ideea, nu există niciun ”viitor luminos” al camioanelor electrice.
Da si nu. Existenta unei autostrazi poate si omori anumite afaceri accesul fiind mult mai usor si putand ajunge la destinatie fara popas.
S-a mai incercat comasarea, in timpul lui Ceausescu si rezultatele au fost dezastruoase. E o idee gresita, care distruge traditia si localitatile traditionale. E nevoie de alta poltiica, pentru a face viata la tara mai buna.
In ce priveste judetele, nu vor dispare, pentru ca dispar foarte multe functii pentru gastile partidelor politice. Ei pentru ce mai alearga? Partidul care va face asta, isi va taia baza electorala. (Craca de sub picioare.)
Teoretic, idei despre care se poate discuta. In practica….
Nu schimba nimeni numele satului, dar existenta unui primar, a unei secretare, a 9 consilieri locali, posibil si femeie de serviciu sau ingrijitor/fochist la o comuna cu 100 de oameni cu e Batrana din Alba e aberanta.
Aia stau fix degeaba. Nici materialul de selectie nu exista, desi sunt aceiasi.
Comuna Bătrâna e în județul Hunedoara și reprezintă un caz special. E mică și ca suprafață, are doar 30 kmp. Se poate desființa și i se poate atașa teritoriul la comuna Lăpugiu de Jos. Care acum a ajuns să fie chiar lângă autostrada A1 și are 100 kmp, deci ar avea 130 kmp cu tot cu teritoriul actual al comunei Bătrâna.
Probabil mai există 20-30 de cazuri similare, dar asta nu înseamnă că trebuie desființate 1.000 de comune sub un asemenea pretext. Boala asta e moștenită de la Ceaușescu, statul încearcă să confiște toate proprietățile oamenilor, după care se trezește că îl încurcă oamenii cărora nu le mai poate asigura traiul.
Revin si spun:
Statul Nu încearcă să confiște toate proprietățile oamenilor pentru ca nu poate.
E cel.mai prost gestionar.
@Vasile Trandafir – reveniți și spuneți cum e cu moștenirile vacante, deși în destule cazuri există urmași ai bătrânilor din satele acelea uitate de lume. Reveniți și spuneți cum e cu notabilitățile locale care așteaptă decesul ultimilor 8-10 locuitori și visează să transforme zona în fond de vânătoare. Reveniți și spuneți cum e cu oamenii care n-au avut niciodată acte pe casă și pe teren, deși familiile lor stăpânesc terenurile acelea cel puțin de pe la 1700.
Pot fi si cazuri speciale care vor fi rezolvate de guvernele care vor veni.
Daca înteleg sau vor.
Problema e ca acest guvern nu poate, nu doreste si nu vrea.
Populatia va fi manipulata de alesii locali si asta e tot ce conteaza!
Amuzant e ca in Secuime s-au infiintat o multime de comune, prin referendumuri, in anii 2010 si 2000. Probabil nu erau destule posturi- sinecuri de acordat in doar 3 judete pentru UDMR. Alte partide si le pot raspandi pe toata suprafata tarii, dar UDMR a trebuit sa stimuleze crearea de noi UAT-uri ca sa aiba unde baga atatia clienti.
Nu sunt insa singurele judete in care s-a intamplat, si in Timis s-au creat multe comune.
Economic și social reorganizarea UAT este o necesitate. Dar populația se opune, mai ales din considerente de avantaje economice locale. Ca urmare, politicienilor le e frică să-si pună lumea în cap și să nu-i mai voteze. Este un fel de blocaj ca o sinucidere economică.
Ca părere, ar trebui început cu comunele din jurul marilor municipii, care ar trebui desființate ca UAT și anexate municipiului cel mai apropiat, pe o rază de exemplu de 15-20 km. La fel, comunele cu sub 1000 de locuitori trebuie desființate ( cu unele excepții). Toate astea se pot face prin Hotărâre de Guvern. În cazul județelor este mai dificil, trebuie schimbată Constituția
În Franța, suprafața medie a unei comune era de 15 kmp în 2004, iar valoarea mediană era chiar mai mică, 11 kmp. Franța are o suprafață de 2,7 ori mai mare decât România, dar un număr uriaș de comune, aproape 35.000, în timp ce România are 2.861, de peste 12 ori mai puține comune decât Franța.
În Spania și în Belgia comunele au 35 kmp, respectiv 40 kmp, deci comunele românești tot au o suprafață mai mare.
Trebuie reorganizate institutiile aferente UAT-urilor. UAT sa fie exact cele de acum. De ce sa facem harti noi si sa ne batem joc de atasamentul cultural al populatiei la un anumit judet?
Problema este economică nu culturală. UAT-urile care nu se pot auto-sustine administrativ trebuie să dispară.
@Lucifer – poate ar fi o idee bună să mai fie reduse taxele, dacă vreți să nu mai plece oamenii din România. În esență, de asta nu se pot susține UAT-urile, pentru că oamenii pleacă din țară unde văd cu ochii, din cauza fiscalității absurde.
La modul general, cu asta se ocupă marxismul: lasă oamenii fără mijloace de trai și privește țara ca pe o feudă, care trebuie ”să producă plusvaloare”. O țară nu se administrează ca o corporație, iar UAT-urile nu sunt proprietatea guvernului central.
Da, trebuie reduse taxele, dar și personalul bugetar din administrațiile locale și centrale.
Dinu,
1.Asa cum aratati dvs., saracia nu este cauzata de dimensiunea satelor/localitatilor ci de lipsa cronica de resurse economice care sa alimenteze veniturile primariior si localnicilor!Adica de locuri de munca industriale si agricole.
Simpla ,,reimpartire” administrativa nu creaza intreprinderi industriale in zonele sarace si nici plantatii de afini canadieni, aronia, smochini si alte culturi NOI SI RENTABILE (care solicita volum redus de munca) pe care intrarea in UE si incalzirea climei le face posibile!Numai astfel se asigura iesirea din monocultura carofilor sau verzei care cer un mare volum de ,,manopera”!
2.La fel ca in cazul crizei educatiei, analiza saraciei zonelor rurale nu este realista, nefiind asociata starii de inapoiere economica-industriala si agricola a tarii , ci unor cauze fara legatura cu starea economica cum este impartirea administrativa actuala.
3.Lipsa unei viziuni si proiecte operationale de dezvoltare economica-industriala si agricola rapida, face ca politicii sa nu realizeze noua impartire administrativa, care ar fi inutila si perturbatoare a activitatii economice, asa slaba cum este ea azi…
Cica se poate si fara locuri de mc.
In viziunea celor al-de Base,
care a urlat la un sinistrat din Saucesti ca doar Mun-ca rezolva totul!
(ce diviziunea muncii, ce bani si troc – simplu, doar mun-ca lui Robinson Crusoe, fara Vineri!
daca e sa infiintezi o primarie noua, pentru o comunitate mica in cele mai multe cazuri nu s-ar justifica investitiile in noua infrastructura necesara; dar in cazul unei infrastructuri deja existente, desfiintarea pe motivul depopularii e un argument irational, chiar daca implica niste cheltuieli de intretinere si functionare;
in cazul judetelor, comasarea e cu atat mai putin justificata;
pai ce facem, mutam seful de scara in alt cartier ?
democratia locala chiar functioneaza si practic e singura care asigura cetateanului un minim de reprezentativitate; primarii si presedintii de CJ sunt alesi nominal si isi dau tot interesul sa fie apreciati; poate nu si in capitala, dar in provincie „concurenta” pe post e vitala si vizibila;
drepturile constitutionale sunt obstructionate de praguri tot mai restrictive si masuri care dilueaza din ce in ce mai mult reprezentarea cetateanului;
se doresc reduceri de cheltuieli in administratie ? atunci sa se ia la scuturat toate posturile sinecuriste gras platite din agentiile, ministerele si consiliile de administratie de la capitala, nu de la provincialii subdezvoltati; ce-i drept, salarile grase nu neaparat sunt alimentate direct din buget, ci adeseori prin comisioane grase stabilite prin lege, precum la ASF sau ISC; ca sa va faceti o idee, la o autostrada cu cost de executie de 5mld.euro si termen de executie de 24luni, comisionul ISC este de 0,6% x 5mld.euro/24luni =1.250.000euro/luna =6.250.000lei/luna;
cheltuielile administratiilor locale sunt bani de buzunar comparativ cu ce sume se vehiculeaza in aministratiile centrale din capitala.
Da, mai putine judete ar insemna reprezentativitate mai slaba (nu si daca nr de consilieri locali si judeteni ramane acelasi : adica daca se unesc 3 judete, nr de consilieri sa fie 75 , daca fiecare judet avea 25). Dar la functiile nealese democratic, ca prefectul, se pot face comasari.
Refuz sa cred in masuri luate numai „de sus”, oricat de argumentate se cred ele a fi. Consider ca o astfel de reorganizare n- ar trebui sa se faca ignorand intereselor cetatenilor, deci SI a parerii noastre, oricat de nespecialisti om fi noi. Un traseu ar putea fi: cateva propuneri de reorganizare teritoriala ( pana la nivel de sate), facute de specialisti locali / de la „centru” (dar in afara intereselor politice politicie conjuncturale (?!)- insotite de argumente pro/contra si de masuri concrete – primordiale- de digitalizare a administratiilor locale si a asigurarii infrastructurii de sanatate & invatamant – lansate in spatiul public spre dezbatere, mai multe luni ; analizate miile de posibile propuneri venite de jos ( cetateni, primarii, prefecturi) in sus, analizate centralizat iar decizia luata urmand a fi supusa, in final, unui referendum.
P.S. Eu zic sa nu ne temem de regionalizari pe criterii etnice, daca asa vor traitorii de pe-acolo.
Există exemplul din Nagorno-Karabah, acela e modelul de regionalizare pe criterii etnice: mai întâi se stabilește o enclavă armenilor în Azerbaidjan, cu administrație armeană proprie. Ulterior, acea enclavă armeană își înființează controale de frontieră, pentru a nu mai permite accesul cetățenilor azeri majoritari în enclavă. După care enclava armeană se militarizează și își croiește prin forță armată și un coridor de legătură cu Armenia, țara-mamă.
Federația Rusă sprijină Armenia în toate eforturile sale politice și militare, în dauna Azerbaidjanului. Seamănă asta cu ce s-ar putea întâmpla în România? Au existat comentatori care au scris chiar aici că au mers în Nagorno-Karabah pentru documentare. Deci mai ușor cu regionalizarea pe criterii etnice, mai ales că aveți și alte comentarii pro-Rusia, de când cu războiul din Ucraina.
Situatia a fost creata de sovietici si putea fi evitata daca in loc de regiunea autonoma NK din cadrul RSS Azeră, Nagorno Karabah era dat RSS Armeană. La fel cum Nahicevanul tine de Azerbaijan, asa si NK ar fi trebuit sa fie parte a Armeniei, de la fondarea URSS.
O privire pe hartă ar lămuri lucrurile: Nagorno-Karabah nu avea cum ”să fie dat” Armeniei. Nu e vecin cu Armenia, la fel cum Ținutul Secuiesc nu e vecin cu Ungaria.
Nahicevanul ține de Azerbaijan din alte motive: teritoriile acelea au fost ale Iranului și sunt locuite de azeri, n-au nimic de-a face cu Armenia, armenii sunt creștini. Atât Nahicevanul, cât și Azerbaijan-ul pe care-l știm astăzi, au aparținut Iranului și sunt locuite de musulmani.
Rușii aplicau aceleași modele peste tot, în teritoriile ocupate. Nu erau foarte inventivi, Georgia are și ea niște experiențe similare cu Osetia de Nord.
Stai linistit, trebuie referendumuri pt orice modificari de genul asta, chiar daca se numesc tot judete si astfel nu trebuie schimbata Constitutia (desi imi amintesc ca in Constitutie scrie si numarul de judete)
Domnule Caliman la ce dimensiune va referiti de scrieti ca marimea nu conteaza ?! Avem dimensiune topografica in kmp, dimensiune agricola, forestiera, industriala, demografica, comerciala. Daca nu ai o varietate de resurse naturale si nu ai cu cine sa le valorifici tot sarac ramai. Ceea ce avem nevoie la aceste zone sarace este scutiri de taxe si impozite, pe profit si alte facilitati date investitorilor. Asa vor reveni locuitori si vor apare noi unitati microindustriale.
Par example, fix in momentul in care Adjud devine administrat de Bacau si Onesti toate „legaturile” alea frumos colorate cu Focsanii dispar – idem, Roman cu Piatra/ Piatra cu iashi.
Dar ce parere aveti despre granitele judetelor inventate de ceausescu in urma cu 55 de ani si pe care nimeni nu vrea sa le stearga?
Cred ca ati auzit cu totii despre Valea Uzului – cimitirul!
Ei, daca aveti curiozitatea sa va uitati pe o harta veti vedea acolo drumul nimanui, care sherpuieste cand la Bacau, cand la Harghita, si nu poate fi intretinut de nimeni – il mai facea armata pana prin 1990. NU va spun in ce hal arata. Asta e un exeplu concret de administrare proasta a unui teritoriu trasand granite adm artificiale, daca nu cretine, parca facute sa saboteze locul respectiv si perspectiva turistica a Lacului, taberei si Cimitirului, de ce nu (din motive doar de catre cei care le-au desenat stiute).
In anii’70, inainte de a fi asfaltata, Calea Floreasca( ce era limita de 2 sectoare) era jumatate pavata cu piatra de rau si jumatate cu piatra cubica; pe toata lungimea ei. Dovada ca, daca te stradui, reusesti.
E cineva pe aici care ne vorbeste despre Geografie pe aici…
Pentru cei care nu stiti, judetul iasi interbelic avea o parte consistenta peste Prut – un riu mai mic decat Somesul pe care unii il vad IMENS. Pascanii erau in judetul Baia cu capitala la Falticeni, daca nu ma insel – din cauza Sheii Ruginoasa care desparte microzona lui de Tg. Frumos. Marog, Iashii pot administra dupa bunul plac Vasluii, Hushii si tot Nordul rep.moldova, subordonand Baltii – inclusiv il poate romaniza in stransa cooperare cu Chisinaul, pentru a capata titlul onorific de capitala a MOLDOVEI. NU are nevoie ASADAR de Bacau si Suceava, care au rolul lor clar in zona inca de cand au fost puse bazele Tzarii Moldovei. Pentru cei care nu stiti, Romanul era capitala Tarii de Jos a Moldovei si acolo a fost la un moment dat si sediul unei Mitropolii – a Moldovei, evident.
(Teatrul Tineretului din Piatra Neamt a fost construit de regiunea Bacau – de ai aia din Bacau au si azi o ruina de teatru in care statul nu vrea sa bage bani – idem, barajul de la Bicaz si toate alea…)
Este destul de simplu daca s-ar aplica reorganizarea teritoriala de pe vremea regiunilor din anii 60 .
In Romania are loc o migratie masiva de la sate catre oras datorita investitiilor necorelate.
Marile orase se confrunta cu probleme tot mai mari datorita infrastructurii care a ajuns la limite, schimbari majore nu pot fi facute decat prin demolari masive si reconstructia zonelor afectate.
In Ardeal orasele medievale sunt sufocate iar in restul tarii cu cateva exceptii, micile orasele stau sa cada.
In mod normal orice noi investitii din marile orase ar trebui stopate si redirectionate catre zonele in care exista potential.
O fabrica, cate va firme mici si mijlocii pot rezolva necesarul se resurse financiare ale unei localitari mici pe de o parte, pe da alta parte datorita potentialului turistic extraordinar de care dispune Romania, zone mari ar trebui declarate ca arii tursitice protejate, certificate astfel incat sa fie atrasi turiistii romani dar mai ales cei cu „nevroze civilizatorice” din marile orase europene, zonele cu mari aglomarari urbane.
Cu timpul s-ar putea chiar schimba trendul migrarii catre orase mici si mijlocii daca infrastructura si serviciile sunt organizate pe masura incepand de la educatie, sanatate si altele.
Intr-un oras mic sau mijlociu calitatea vietii poate fi mult mai buna decat intr-o aglomeratie urbana cu sute de mii de oameni.
Daca se doreste reogeanizarea teritoriala a tarii trebui gandita si strategia investiilor industriale, agircole si energetice altfel se va distruge ce are Romania mai pretios, natura si mediul inconjurator.
La ora asta, tara este polarizata -exista cateva zone foarte dezvoltate(in jurul marilor centre universitare) si restul.Aceste zone-restul, traiesc, ca majoritatea firmelor private, prin bani de la buget(firmele direct/indirect prin contracte cu institutii publice si indirect prin vanzari catre angajatii acestora) si prin functionari.A reduce nr functionarilor inseamna imediat inchiderea unui nr extrem de mare de firme private(comert, servicii, productie).S-a intamplat in 2009-2011!Raman multinationalele, care oricum nu prea platesc mare lucru, ba mai mult, beneficiaza de rambursari Tva.
Toate tarile sunt polarizate, cu siguranta multi-polarizate.
Exemplu regionalizare ANAF.Daca pe vremea directiilor judetene, centrul judetului beneficia de toate conditiile vitale, iar restul unitatilor fiscale nu aveau aproqpe nimic, acum centrul regional are tot iar judetele mai nimic.Asa va fi si cu regionalizarea.
Un text provocator pentru ca vine din partea unui specialist in domeniu!
Interventiile sunt excelente…de luat in seama….
imi permit sa-l citez pe apostolul Pavel cu *fata acestei lumi trece*…
adica sa nu credem ca detinem cheile viitorului si sa nu producem, prin deciziile luate, in legatura cu anumite sate, un rau si mai mare decat cel de-acum..
Cum sistemele de transport si de comunicare se modifica rapid este posibil ca localitati care astazi stau sa se prabuseasca sa reinvie…
Problema este cum sa le mentii…nu sa le razi de pe fata pamantului….
E vorba de institutii, nu sa le razi fizic. De aia nici nu trebuie desfiintata nici o comuna, doar mutate atributii ale autoritatilor locale intr-una mai mare, invecinata. Daca se dovedeste ca asta nu defavorizeaza populatia ei. Una e sa comasezi institutiile din comune cu centrul aflat la sute de metri sau 1-2 km departare, alta pe cele de la 10-20-30 km departare.
Judetele, comunele, orasele, municipiile trebuie lasate exact cele de acum. Trebuie reorganizate institutiile aferente, cele care sunt sursa ineficientei care se vrea corectata, inclusiv prin comasari (de exemplu o prefectura la 3 judete sau o primarie la cateva comune)
Oamenii sunt atasati de judetele actuale, oricum e obligatoriu referendum si pentru crearea de noi judete, nu doar pt schimbarea Constitutiei. Noile nomenclatoare, harti etc. ar costa si ele, e mult, mult mai eficient sa nu schimbi organizarea teritoriala a tarii ci doar pe cea a autoritatilor locale si centrale.
In Franta si Spania unitatile teritoriale de nivel NUTS 3 (departamente, respectiv provincii) sunt aceleasi de peste 200 de ani, dar atributiile li s-au schimbat periodic. Dar omul stie ca e din departamentul Indre sau provincia Zamora de sute de ani. Singurele modificari de granita au fost crearea de noi departamente din parti ale celor vechi, care au devenit mai mici, nu au disparut. Crearea lor a fost impusa de cresterea uriasa a populatiei in anumite teritorii, ca in jurul Parisului. Probabil cel mai mult, pe partea de reorganizare teritoriala, e nevoie de crearea oficiala , standardizata, a unor zone metropolitane (adica care sa aiba statut de UAT, ca plasele interbelice; restul comunelor si localitatilor din judetele respective sa fie impartite tot pe un fel de plase; dar poate ajunge macar o reorganizare a institutiilor statului pe principiul respectiv, fara o creare efectiva a unui nou tip de UAT)
Cat despre exemplul judetului Hunedoara, se cam migreaza si inspre Alba si Sibiu destul de mult, iar pe autostrada apropiererea e si mai mare decat in trecut (chiar daca, cu exceptia a 12 km, e autostrada si pana la Timisoara)
„e obligatoriu referendum”
bine punctat: in primul rand e nedemocratic ca alesii de la centru sa legifereze incalcand autonomia locala, iar in al doilea rand nici alesii locali nu sunt imputerniciti sa decida modificari de statut
cel mult ar putea sa decida niste asocieri de oportunitate, pentru gestionarea unor proiecte comune, dupa cum nici n-ar trebui sa se opuna unor proiecte de comasare pe criterii etnice daca sunt confirmate prin referendum local
Articol bun si concis, argumente de bun simt, intrebari de bun simt. La intrebari, raspunsul este unul singur: clasa politica nu isi doreste comasari si reduceri de posturi, in administratie, in parlament, in functionarime. De-aia nu vrea digitalizare, reforma administrativa, reforma politica.
Pana cand Inteligenta Artificiala va ajunge sa conduca Romania, va trebui sa ne multumim cu Stupiditatea Naturala a politicienilor alesi de „popor”.
In ceea ce produce sistemul romanesc de educatie si invatamant, nu-mi mai pun nicio nadejde – onor-sindicatele, prin greva generala, ne-au dovedit ca sunt complet aservite politic, pro-PSD.
@S
eu cred ca in curand mutarea institutiilor va reprezenta o falsa problema,
intr-un viitor nu prea indepartat si procesele se vor face fara ca prezenta fizica sa fie necesara…raman in discutie serviciile medicale, scoala care presupune profesor, slujba religioasa care solicita preot. ( vocea este un element esential in transmiterea informatiilor, pentru ca in cazul celor doua, cum este in cazul celor doua tipuri de institutii de mai sus.. )
tehnologiile comunicarii dizolva spatiul si timpul…
oricum ne-am intalnit intr-un punct nodal….sa nu propunem solutii care sa duca la desfiintarea de localitati
citesc in presa cum in Italia si Spania se acorda bani pentru a te aseza intr-o localitate, cum se vand locuinte cu un euro, numai sa nu dispare sate si orasele…
or fi aia idioti si noi foarte destepti?
eu as zice ca insasi problema e falsificata
spre exemplu, Galati-Braila ar putea deveni o singura entitate, dar ultimul lucru de care se tine cont e optiunea cetatenilor celor doua orase vecine si a celor din zona rurala dintre ele
cat despre spatiu, digitalizarea nu poate sa substituie ochiul stapanului care ingrijeste vitele;
daca Vrancea va fi in aceeasi regiune cu Constanta, cum parca asa am remarcat la ultima propunere de regionalizare, cineva tot va trebui sa administreze din scurt, in teren, spre exemplu, padurile, drumurile din zonele de munte sau delta si cam tot ce tine de orice fel de gospodarire, intretinere si autorizatii locale; proiecte facute dupa google map avem deja si suntem patiti destul cu ele.
ce se propune acum e ca si cum s-ar pastra Regionalele de Distributie energie electrica (DEER Muntenia Nord, Transilvania, etc) si Regionalele de Drumuri (D.R.D.P,), dar s-ar desfiinta sucursalele judetene; cam la fel in cazul bancilor, CFR-ului, etc
Dar sa analizati la nivel macro ce unitati teritoriale au, cum sunt gestionate. Nu este vorba doar de case din sate si comune. Acolo au infrastructura edilitara pusa la punct, adica drumuri nu noroaie, apa curenta, canalizare, curent electric, gaze, statie epurare. Dv. v-ati muta definitiv in un sat care nu are nimic din acestea?!! Nu cred. Mai ganditi cand scrieti.