marți, iunie 25, 2024

Noutăți privind Recensământul populației și locuințelor organizat în România în anul 2022

Introducere

Recensământul populației este una dintre cele mai vechi cercetări statistice (1525039_E_ECE_CES_41.pdf (unece.org)), organizat pentru cunoașterea dimensiunii și a unor caracteristici ale populației ce se află într-un anumit teritoriu. Dacă la începuturi, acestea erau organizate ocazional, în funcție de nevoia de a dispune de anumite informații referitoare la populația dintr-un anumit teritoriu, în epoca modernă, recensământul se organizează, în fiecare țară, de regulă, o dată la zece ani. În România, în perioada 1859 – 2011 s-au desfășurat 12 recensăminte: (1) în perioada 1859 – 1860 a fost organizat primul recensământ în Principatele Unite; (2) decembrie 1899; (3) decembrie 1912; (4) decembrie 1930; (5) aprilie 1941; (6) ianuarie 1948; (7) februarie 1956; (8) martie 1966; (9) ianuarie 1977; (10) ianuarie 1992; (11) martie 2002 și (12) octombrie 2011.

În perioada modernă, recensămintele populației și locuințelor din fiecare țară sunt organizate de oficiul de statistică, având la bază recomandări la nivel internațional. Culegerea datelor cu privire la aspecte importante referitoare la populația rezidentă și condițiile de locuit sunt colectate, după metoda tradițională direct de la populație, din surse administrative sau, combinat, prin cele două surse. Repartizarea țarilor membre ale Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE), după metoda de colectare a datelor la ultimul recensământ, se prezintă astfel:

  • metoda tradițională de colectare a datelor a fost aplicată în 25 de țări. În majoritatea cazurilor, colectarea datelor s-a realizat direct de la populație, prin interviu, folosind tableta, laptopul, notebook sau smartphone. Într-un număr mic de țări care au recurs la metoda tradițională, colectarea datelor s-a realizat pe suport de hârtie;
  • folosirea registrelor o regăsim în 12 țări. În acest caz, pentru colectarea informațiilor nu se mai interacționează cu populația, ci se recurge la sursele administrative disponibile în sectorul public sau privat;
  • metoda combinată care îmbină folosirea surselor administrative și colectarea datelor de la populație a fost aplicată în 16 țări;
  • în Franța se folosește recensământul de tip Rolling.

Țările din regiune au recurs la următoarele metode de colectare a datelor de recensământ:

  • tradițional: Albania, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Muntenegru, Republica Moldova;
  • registre: Letonia, Lituania, Turcia;
  • combinat: România, Cehia, Estonia, Ungaria, Polonia.

În cadrul rundei 2021 a recensamintelor, dintre țările UE care au finalizat recensământul și au recurs la autorecenzare menționăm în cele ce urmează procentul de autorecenzare: Bulgaria (34%), Croația (40%), Portugalia (99,3%), Anglia și Țara Galilor (88,9%) și Slovacia (86%). Italia, la recensământul din 2011, a avut o cotă de autorecenzare de 33,4%.

La unele țări din Europa recensământul a fost amânat din motive de pandemie în anul 2022. Dintre acestea menționăm: Irlanda, Ungaria, Germania etc.

Unele caracteristici ale recensământului populației și locuințelor RPL2021

În anul 2022, în perioada 14 martie – 17 iulie, se va organiza în România culegerea datelor de la populație pentru caracteristici referitoare la populația rezidentă și la locuințe. Caracteristicile pentru care sunt culese informații sunt prevăzute în legislația națională (toate detaliile privind legislația sunt postate pe site-ul recensământului populației și locuințelor: Recensamantul Populatiei si Locuintelor – RPL 2021 (recensamantromania.ro). Acestea sunt caracteristici  înregistrate în toate țările UE, care organizează recesământul, potrivit programului comun, și caracteristici pentru care se cer statistici la nivel național.

Pentru buna desfășurare a recensământului din runda 2021, INS a definit, încă din 2013, imediat după publicarea datelor recensământului din 2011, câteva aspecte importante ce a trebuit să fie avute în vedere la actualul recensământ:

  • eliminarea completă a chestionarelor pe suport de hârtie din procesul de culegere a datelor de la populație. Informatizarea culegerii datelor statistice de la populație se va realiza ținând seama de gradul de înzestrare a populației cu tehnică de calcul și de capacitatea de utilizare a acesteia. Din acest motiv, colectarea datelor de la populație s-a prevăzut să se realizeze, atît în sistem online (în perioada 14 martie – 15 mai 2022), dar și prin colectarea datelor pe tableta unui operator care să se deplaseze la adresele locuințelor la care înregistrarea datelor cu privire la locuință și/sau  persoane nu a putut fi realizată online sau s-a realizat doar parțial (16 mai – 17 iulie 2022). Mai mult, pentru stimularea colectării datelor în sistem online la nivelul localităților s-au prevazut puncte de completare a datelor din chestionar, folosind suportul tehnic și sprijinul din partea recenzorilor special organizați pentru această etapă;
  • dimensionarea adecvată a perioadei de culegere a datelor de la populației. Dacă la recensământul din octombrie 2011, culegerea datelor s-a realizat pe parcursul a numai zece zile, la RPL2021 s-a optat pentru o perioadă mult mai întinsă, de patru luni;
  • folosirea surselor administrative pentru culegerea datelor pentru anumite caracteristici incluse în chestionarul recensământului, pentru o cât mai mare parte a populației rezidente. În acest sens, în perioada 1.02.2022 – 13.03.2022, folosind surse de date de la diverse instituții, au fost colectate datele statistice disponibile pentru încărcarea Bazei de date a RPL2021, în vederea reducerii sarcinii de răspuns a populației, dar și pentru asigurarea sustenabilității datelor de recensământ;
  • asigurarea sustenabilității rezultatelor obținute la recensământ, prin dezvoltarea de proceduri specifice care să permită calcularea de indicatori statistici esențiali la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale privind populația rezidentă și locuințele rezidențiale în fiecare an, pentru susținerea deciziilor de politică economică.

La recensământul populației și locuințelor – runda 2021 vor fi culese informații cu privire la componența și membrii gospodăriei, caracteristicile locuinței și caracteristicile fiecărei persoane din gospodărie (caracteristici demografice, migrația internă și internațională, caracteristici etno-culturale, educaționale și economice). În chestionar, pentru persoanele cu vârsta de peste de 15 ani,  este prevăzută o întrebare vizând evaluarea măsurii în care pandemia de coronavirus le-a afectat activitatea.

Noutăți la RPL2021, în România

Recensământul populației și locuințelor – runda 2021 conține câteva noutăți tehnice prezentate în cele ce urmează:

  1. Pentru prima dată, în România, la un recensământ al populației și locuințelor culegerea datelor de la populație se realizează exclusiv în format electronic. Astfel, nu se va mai recurge la chestionarul clasic pe suport de hârtie, informațiile fiind furnizate și completate de fiecare cetățean direct în format electronic. O asemenea manieră de culegere a datelor oferă câteva avantaje certe:
    1. în primul rând, se asigură controlul în ceea ce privește respectarea confidențialității datelor personale, printr-o protecția ridicată a acestora. Din momentul în care persoana finalizează completarea chestionarului de recensământ, acesta devine complet anonimizat, iar datele la nivel individual nu mai pot fi extrase din baza de date;
    2. validarea datelor pentru cele mai multe câmpuri (rubrici) din chestionar este una în timp real, crescând astfel calitatea datelor introduse în baza de date a recensământului;
    3. se reduce timpul dintre momentul finalizării culegerii datelor și cel al publicării primelor rezultate ale recensământului.
  2. Culegerea pe scară largă a datelor în sistem online, etapă ce se va derula în perioada 14 martie – 16 mai a.c., oferă o serie de avantaje, atât pentru fiecare persoana care trebuie să furnizeze datele de recensământ, cât și pentru nevoile Institutului Național de Statistica (INS):
    1. persoanele care oferă aceste informații în perioada culegerii online a datelor nu mai sunt vizitate acasa de recenzori, întrucât datele pot fi furnizate de o singura persoană (de regulă, capul gospodăriei) pentru toți membrii gospodăriei;
    2. fiecare persoană poate să își gestioneze timpul și confortul completării chestionarului de recensământ;
    3. în situația în care chestionarul de recensământ nu este completat la punctele special organizate la nivelul localității pentru recenzarea online, se vor reduce costurile culegerii datelor;
    4. o pondere mare a persoanelor care aleg să se autorecenzeze atestă o consacrare   pozitivă a țării la nivel international. În majoritatea țărilor UE, ponderea persoanelor care s-au autorecenzat a fost de cel puțin 30% din populația recenzată.
  3. În organizarea RPL 2021 au fost luate măsuri pentru asigurarea transparenței proceselor de colectare, prelucrare și diseminare a datelor de recensământ. În acest sens, menționăm următoarele:
    1. la inițiativa INS, prin legislația națională, s-a constituit Consiliul de Comunicare și Transparență (CCT), având în componență personalități din domeniul academic, reprezentanți ai societății civile, ai tuturor partidelor politice parlamentare, reprezentanți ai mass-media etc. Președintele CCT este dl. Academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, iar vicepreședinții Consiliului sunt dl. prof. univ. dr. Vasile Ghețău și dl. Cătălin Manea – deputat din partea minorităților;
    2. pentru prima dată, INS a publicat populația țintă (estimată), la nivel național, dar și la nivelul unităților administrativ teritoriale (UAT). Evident că în măsura în care estimările diferă foarte mult de datele înregistrate la nivel de UAT, acestea pot fi supuse unor evaluări mult mai atente pentru a stabili dacă estimările au fost subevaluate sau dacă datele culese au fost viciate din diverse motive. Menționăm că datele obținute în urma prelucrării permit calcularea indicatorilor statistici privind populația și locuințele la nivel detaliat, respectiv de grid de 1 km2;
    3. pe tot parcursul perioadei de culegere a datelor (14 martie – 17 iulie a.c.) se va publica periodic numărul de chestionare ce au fost validate.
  4. Pentru prima dată la un recensământ organizat în România ,chestionarele sunt disponibile pentru publicul larg în limba română, engleză și în alte 14 limbi ale minorităților naționale;
  5. Datele colectate pe parcursul perioadei 14 martie – 17 iulie 2022 sunt supuse ulterior procesului de prelucrare. Prelucrarea datelor este efectuată numai de către specialiștii Institutului Național de Statistică. Nici o altă persoană din afara instituției nu are acces la baza de date a recensământului. În plus, fiecare chestionar este complet anonimizat. Procesul de colectare și prelucrare fiind complet informatizat, orice modificare de date ar lăsa, inevitabil,  « urme», ceea ce nu era posibil în cazul colectării clasice pe suport de hârtie;
  6. Pentru asigurarea sustenabilității datelor de recensământ, INS va promova în perioada următoare un proiect de lege cu privire la statistica populației pentru a asigura cadrul legal necesar dezvoltării sistemului informațional care să asigure datele necesare calculării populației rezidente la nivelul fiecărui UAT, în fiecare an și nu o dată la zece ani, cu ocazia organizării unui recensământ. Pentru susținerea acestui demers, dar și pentru asigurarea transparenței activităților dezvoltate de institut pe acest domeniu și, implicit, pentru întărirea independenței profesionale a institutului, se va constitui Consiliul științific pe probleme de populație rezidentă și migrație internațională, format din reprezentanți ai mediului academic.

Recensământul populației și locuințelor este organizat de INS, atât pentru nevoi naționale, dar și pentru calcularea statisticilor de populație la nivel european. Din acest motiv, trebuie avut în vedere că INS este o instituție independentă din punct de vedere profesional. Statistica oficială din România, ca parte a Sistemului Statistic European, își desfășoară activitatea pe baza Regulamentului (CE) nr. 223/2009, modificat prin Regulamentul (UE) 2015/759. În mod special, în acest sens, la articolul 5a (2c) se stipulează că „în îndeplinirea sarcinilor lor statistice, conducătorii INS-urilor acționează în mod independent și nu solicită și nici nu primesc instrucțiuni din partea vreunui guvern sau a altei instituții, organism, birou sau entitate”. În plus, RPL 2021 se organizează în toate țările UE pe baza aceluiași regulament european care reglementează strict confidențialitatea și securitatea datelor personale culese la recensământ.

În calitate de șef al INS nu am încălcat și nu voi încălca principiile ce stau la baza statisticii europene și naționale. Mai mult, RPL 2021 este unul dintre proiectele profesionale la care eu și colegii din INS (sediul central și direcțiile teritoriale de statistică) ne-am implicat foarte mult, nu numai din dorința de a finaliza un alt recensământ, ci si din convingerea că reprezinta încă un pas pentru modernizarea acestei instituții cu valente europene.

Viitorul Recensământul Populației și Locuințelor

Acest recensământ va putea să-și atingă toate obiective propuse numai în măsura în care participarea populației la această acțiune este una exhaustivă. Dacă recensământul din 2011 va rămâne în istorie ca fiind ultimul recensământ la care s-a folosit chestionarul pe suport de hârtie pentru colectarea datelor de la populație, cel organizat în acest an va fi primul recensământ din România complet informatizat. Mai mult, acesta va fi și ultimul recensământ ce recurge la culegerea datelor direct de la populație.

Potrivit studiilor UN/ECE, pentru recensământul ce va fi organizat în anul 2030 se estimează că dintre cele 46 de țări care au făcut parte dintr-un studiu, 23 de tari vor organiza această cercetare exclusiv folosind registrele, iar, dintre acestea, 15 vor publica date de recensământ în fiecare an, 11 își propun lărgirea listei de indicatori statistici pentru care se detaliază gradul de dezagregare la nivel local. Un număr de 5 țări își propun organizarea viitorului recensământ prin recurgerea la tehnologia de tip big data.

În România, următorul recensământ preconizăm să fie unul la care să se recurgă la înregistrarea datelor de recensământ exclusiv din registre. Prin folosirea surselor administrative este posibilă evaluarea unor indicatori statistici la nivelul unităților administrativ teritoriale în fiecare an și nu o dată la zece ani. La următorul recensământ al populației, culegerea de date de la populație se va realiza numai  pentru caracteristici etno-culturale (etnie, limba maternă și religie), importante în cultura societății noastre, pentru care nu există surse administrative.

***, UNECE, New Frontiers for Censuses Beyond 2020 (New frontiers for censuses beyond 2020 | UNECE)

***, UNECE, Conference of European Statisticians Recommendations for the 2020 Censuses of Population and Housing, 2015 (1525039_E_ECE_CES_41.pdf (unece.org)

***, Recensamantul Populatiei si Locuintelor – RPL 2021 (recensamantromania.ro)

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. In Italia , eu personal am complectat chestionarul on-line. ( in 2022) Am primit anticipat o scrisoare cu regurile complectării, un pass code personal pentru individuare.
    Am complectat chestionarul electronic in numele tuturor membrilor familiei ( care erau deja înscriși în serviciului civil ” evidența populației”.)
    Inclusiv locuința era deja în arhiva catastrului italian.
    Ca rezultat , datele erau confirmate/ validate pas după pas pe durata complectării.
    Am tipărit după și certificatul de confirmare a complectarii ( corecte).
    20 minute in fata computerului și referendumul a fost bifat.
    Mai simplu de așa , nu am habar. Chiar daca am trecut de primele 61 de primăveri. 😃

  2. Va rog sa tineti cont ca etnia nu este acelasi lucru cu nationalitatea, asa ca pe formular ar trebui sa apara „nationalitatea/etnia” sau o alta formula potrivita.

  3. Mentionati va rog si Suedia care nu face recensamint, nu inregistreaza date despre etnie, religie etc. Totusi exista Statistiska centralbyrån care colecteaza date statistice. Toti cetatenii sint in registrele digitale ale Evidentei populatiei care e o sectie a Agentiei de impozite. Cu alte cuvinte nu se poate afla citi romani locuiesc in Suedia.

  4. De la inceput vreau sa spun ca am constatat aproximative multe anunturi ale INS, de aceea si increderea mea in INS e aproximativa. L-as intreba pe seful INS-ului ce este si de ce se pleaca la realizarea recensamantului cu o cifra „tinta”, de peste 19 milioane de locuitori? Cifra asta mie mi se pare hilara daca ma gandesc ca daca in 1989 eram 23 de milioane (cifra asta nu cred ca e reala, e umflata) si tinand cont de dezastrul demografic de dupa revolutie (an de an) si de nr. romanilor plecati (din care mai mult de 2,5 milioane definitiv, zic eu), cum si de unde mai ” tinteste” INS-ul peste 19 milioane?!? Da bine la UE?

    • @ mihai,
      prea multa neincredere nu e benefica.
      Si daca INS-ul are dreptate? ce i-ar mîna in lupta, adica sa minta?
      Dece ai fi tu credibil cind afirmi „din care mai mult de 2,5 milioane definitiv, zic eu”
      Ne ghidam dupa ce zice fiecare „eu” sau lasam din ambitii si credem si in Institutii.

      • @ victor L
        Poate nu stiti ca multe fonduri de la UE se dau in functie de populatia unei tari…Cand
        o sa se anunte cifrele referendumului s-ar putea sa va ganditi : „mihai ala a fost un domn…” pe langa astia. Apropo de ambitie, traduceti-mi expresia :” se porneste de la o tinta de 19 milioane” daca stiti…

      • Prea naiv si increzator in marele stat.
        Presupun ca exista incredere inclusiv ca atunci cand se voteaza, rezultatele finale sunt corecte! :)
        De aceea nu functioneaza nimic in tara, prea multi obedienti creduli….

  5. Sunt multe aspecte chestionabile în prezentare, ar fi necesar un text cel puțin la fel de lung pentru a le desluși.
    Doar câteva, punctuale, mărunte:
    -„datele pot fi furnizate de o singura persoană (de regulă, capul gospodăriei) pentru toți membrii gospodăriei”.
    Dacă în 2022 mai vorbim de capul gospodăriei… Probabil ne credem în 1859.

    -definiția: „organizat pentru cunoașterea dimensiunii și a unor caracteristici ale populației ce se află într-un anumit teritoriu”. La nivel de clasa a cincea. Dimensiunea (!?, e vorba de număr, nu?) nu e și ea o caracteristică? Care sunt celelalte?

    În rest, comiții și comitete, somități.
    Plus perioada „fastă” de desfășurare (știu, dacă așteptăm vremuri liniștite, nu-l mai facem niciodată).
    Plus încrederea populației în entitățile statului, aflată la cote „înalte”.
    Am scris cam mult, pentru nimic. Îmi cer scuze.
    Succes!

  6. ” …este prevazuta o intrebare privind evaluarea masurii in care pandemia le-a afectat activitatea ”
    O informatie ffffff utila .
    Indiscutabil .
    Da’ n-ar fi fost utila si o intrebare privind increderea in Statul roman / gradul de satisfactie al cetatenilor fata de prestatia acestuia ?
    Ar fi dat impresia ca Statului roman ii pasa de cei pe care are obligatia sa-i slujeasca …
    Oare de ce Statul roman nu mai incearca sa se prefaca – asa cum facea in urma cu ceva ani ?
    ” Presedintele CCT este dl. Academician Ioan Aurel Pop , presedintele Academiei Romane ”
    O alegere ffffff buna .
    Domnia sa este si in Top Sputnik 2021 / Top personalitati , impreuna cu IPS Teodosie al Tomisului .

  7. Recensamantul din 2011 a fost cel mai prost organizat recensamant din istoria moderna a Romaniei, cel putin post-belica. Si responsabilitatea revine guvernului de atunci care , pur si simplu uitase ca trebuia organizat un recensamant in 2011, cineva i-a reamintit in ultimul moment si declansarea pregatirii lui a fost o actiune pompieristica , doar pentru a se bifa efectuarea recensamantului A fost o improvizatie incropita in pripa si fara suficienta responsabilitate si, ca atare, urmarile s-au vazut si se vad pana in zilele noastre. Sa ne reamintim doar ca din aceasta cauza, „rezultatele” recensamantului si asa, extrem de firave si neprecise au fost mentionate(si nu comunicate) cu mult peste un an. „Recensamantul” nu a raspuns in aceste conditii la principala intrebare la care trebuia sa raspunda oficial: care este cifra totala a populatiei traitoare in Romania. De aici au derivat o serie intreaga de consecinte negative-si cheltuieli materiale mari- legate de organizarea alegerilor prevazute de lege(prezidentiale, parlamentare, locate, pentru Parlamentul European). Nu s-a stiut si nu se poate stii nici acum care este numarul mpopulatiei majore cu drept de vot, pentru a se putea organiza in bune conditii alegerile, in special pentru cei plecati din tara dar figurand inca cu domiciliul in tara si cetatenia romana.Extrapoland, aceeasi cauza are consecinte negative asupra oricarei planificari/strategii de dezvoltare economica, sociala, sanitara, educationala etc.
    De aceea, sper ca la organizarea actualului recensamant s-au avut in vedere aceste deficiente majore in „organizarea” recensamantului din 2011 si ele nu se vor mai repeta.

  8. Mai bine statul s-ar ocupa sa raspunda cu celeritate diverselor nevoi cetatenesti de la CI moderne (e.g. fara adresa ca lumea se mai deplaseaza in ziua de azi…) la pasapoarte, la evitat trimis amenzi de doua ori (tineti chitanta ca traim in mileniul digitalizarii cu 6 degete la o mana), si un mare, mare etc.
    In fine, cred ca prioritatea Romaniei ar fi sa aiba o administratie model pentru lumea vestica, nu sa copieze formule rasuflate. Suntem atat de mult in urma incat e crucial sa devenim inovatori in domeniul adm publice.

    p.s. daca va ies peste 15 milioane de romani prezenti in tara mai mult de 6 luni pe an sa stiti ca nu ati calculat ceva bine :)

  9. prea mult bla,bla si nencredere in stat pe care si noi il reprezentam,hadeti sa raspundem cu incredere formularului de recesamant si sa vedem finalul…am multa incredere in i.n.s.care in multe domenii a prezentat date aproximativ reale din viata Romaniei…

    • ” stat pe care si noi il reprezentam ”
      Io credeam ca ” statul ” este reprezentat de cei care fac parte din institutiile statului – angajatii statului …
      Si ca ” noi ” reprezentam ” poporul ” …
      In serviciul caruia este ” statul ” …
      Asta era teoria …
      Pe vremuri …
      Unii spun ca – in Realitate – statul roman este un stat cleptocratic / mafiot / esuat …
      Dar sunt sigur ca dv. , cand scrieti ” prea mult bla,bla si ne(i)ncredere in stat ” , aveti argumente .
      Daca va referiti la statul roman , ” noi ” suntem curiosi sa le aflam …

  10. Domnule Tudorel Andrei,

    M-am autorecenzat astazi si din punctul meu de vedere procesul este relativ simplu. Am observat insa ca exista si cerinte exprimate intr-un mod relativ „alambicat” care pot crea confuzie, precum si exprimari incorecte din punct de vedere logic, in cadrul formularului.

    Ma indoiesc ca autorecenzarea va avea succesul scontat, inclusiv din motive ce tin de ceea ce am semnalat mai sus. Insa motivul principal pentru care autorecenzarea nu va avea succes este premisa de la care s-a pornit, si anume faptul ca orice posesor de computer, laptop sau telefon inteligent va fi in stare sa se autorecenzeze. Premisa este falsa, majoritatea posesorilor unor astfel de dispozitive sunt analfabeti functional, deci nu vor reusi sa execute procesul. Asta este situatia! Daca nu sunteti convins ca majoritatea romanilor sunt imbecili sau cel putin, par a fi imbecili, atunci inseamna ca nu percepeti corect realitatea romaneasca.

    Sa revenim la autorecenzare, cu gandul la faptul ca a fost pregatita intens si iata ca totusi nu este totul perfect, asa cum ar trebui sa fie( pretentiile relativ la INS sunt foarte mari si este justificat sa fie foarte mari):

    1. Consider ca nu s-a definit clar ce inseamna „resedinta obisnuita”

    2. „După orice text sau cifre introduse în casete trebuie să apăsați tasta ENTER.” – aceasta indicatie va da mari batai de cap, fiindca nu funtioneaza in anume cazuri particulare

    3. Ce parere aveti relativ la cerinta exprimata astfel „Numărul persoanelor din gospodărie (prezente și temporar absente)”? Nu numaI CA NU E CLAR, DAR E SI DEFECTUOS SI ILOGIC FORMULATA!

    4. Pentru o cladire care in totalitate reprezinta locuinta(gospodaria) unei familii, lucrurile devin total ambigue!

    5. Chestiunea legata de studii este abordata defectuos prin raspunsurile posibile la intrebarea „La 1 Decembrie 2021 urmați vreo formă de învățământ?”

    Nu doresc sa critic, dar consider ca acest chestionar de recenzare putea fi mult mai bine facut!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tudorel Andrei
Tudorel Andrei
Tudorel Andrei este licențiat în economie și matematică, profesor universitar la Academia de Studii Economice din Bucuresti. Are un doctorat în economie și s-a specializat în aplicarea metodelor cantitative în studiul fenomenelor din economie urmând cursurile de studii aprofundate în econometrie și economie matematică la Universitatea de Stiinte Sociale din Toulouse/ Franta. Începând cu 18 ianuarie 2013 este președintele Institutului National de Statistica. Tudorel Andrei este membru al Comitetului Sistemului Statistic European. Pe perioada exercitării mandatului României de membru al Comisiei de Statistica- ONU (2016-2019), Tudorel Andrei a ocupat poziția de vicepreședinte în cadrul Biroului Comisiei de Statistica ONU al sesiunilor plenare din 2018 și 2019. În semestrul 1 al anului 2019, Tudorel Andrei a fost președintele Grupului de lucru Statistica al Consiliului Uniunii Europene în contextul exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului UE și membru al Grupului de Parteneriat al Sistemului Statistic European (2018-2019).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro