Modificarea legi alegerilor locale se afla momentan in focusul dezbaterilor publice. In acest articol nu m-as lamenta prea mult pe marginea temei arhicunoscute a numarului tururilor de scrutin, deoarece consider ca in privinta intariri sistemului democratic romanesc exista cel putin doua alte teme mult mai importante, care chiar si cu o zi inaintea alegerilor locale merita sa fie modificate.
Prima dintre aceste tematici ar fi existenta pragului minim de intrare in consiliile locale, judetene. Pragul electoral este un instrument util pentru asigurarea unei guvernari stabile pentru o tara, adica in cazul alegerilor parlamentare. Se vede clar ca in regiunea noastra, acele tari care nu au prag sau au prag redus se confrunta cu serioase probleme privind guvernabilitatea. Pragul insa nu are ce cauta in cazul alegerilor locale unde impartind suta de procente la numarul consilierilor locali/judeteni obtinem automat un prag natural. Consideram ca este o problema sistemica a democratiei romanesti faptul ca s-a redus drastic numarul fortelor politice, politicul romanesc concentrandu-se in cateva organizatii mamut, cu deficiente de reprezentativitate.
Daca da, solutia optima este eliminarea pragului minim de intrare in cazul alegerilor locale. Politica locala este incubatorul sistemului democratic, ar fi antidemocratic sa fie pastrata actualul prag de intrare de 5%. Reglementarile obstructioniste a legi partidelor politice a fost abrogata anul trecut. Daca ar fi abrogata pragul minim de intrare in privinta alegerilor locale s-ar putea enunta ca principalele obstacole din calea innoiri sistemului democratic roman au fost eliminate. Toate lumea sa aiba cale libera, in rest decide alegatorul.
O a doua tematica ar constitui-o statul alesilor locali, in privinta caruia modificarile legislative din primavara anului trecut au intarit posibilitatea partidelor de a-i retrage pe alesii locali din functii, pe baza notiunii de pierderea a calitatii de membru de partid. Astfel, calitatea de ales local (presedinte CJ, consilier local/judetean) a fost redusa la una de droid politic sau iobag politic – situatie prezentata pe larg in acest articol anterior. (https://www.contributors.ro/editorial/modificarea-legilor-electorale-cateva-observatii-din-harghita/)
Daca un presedinte de consiliu judetean poate fi demis printr-un email trimis din centrala de partid, ce piedica, ce paravan poate forma el intre aparatul administrativ responsabil de pregatirea achizitiilor publice si firme care exercita influnta asupra unor decidenti asezati mai sus in scara ierarhica al partidului?
Si aceste intrebari sunt valabile si in relatia primar – consilier local sau presedinte CJ – consilier judetean deoarece primarii si presedinti de CJ, in majoritatea cazurilor, sunt si lideri locali al partidului in cauza.
Alegerea directa de catre electorat a presedintelui de CJ a asigurat stabilitate pentru un intreg mandat pentru toti membri aparatului administrativ. In cazul unui presedinte CJ demontabil ca un surub pe baza ordinului de partid, nu se poate vorbi despre stabilitate nici in privinta aparatului administrativ. Si astfel, in loc de depolitizare, obtinem politizarea aparatului administrativ. Daca un consilier local sau judetean, care a fost ales pe listele partidului aflat la guvernare, vrea sa ridice o problema spinoasa privind neajunsurile functionarii unor deconcentrate, unor institutii publice subordonate ministerelor, oare acest ales local cat de vocal va fi daca se gandeste la faptul ca in general unui ministru, sau unui prim ministru nu-i plac deloc acele dezbateri publice in cadrul carora este luata la bani marunti eficienta guvernarii. Nu va fi indepartat repejor, ci, desigur, cu un alt pretext, de genul are basca/n-are basca acel ales local guraliv?
Si daca acesti guralivi dispar din peisaj, cine va ramane? Yesmani?
Cei cu „da, sefu, am inteles, sefu, executam, sefu”? Cei care voteaza orice, cei care nu pun intrebari, ci executa numai indicatiile de partid?
Asta vrem? Nu cred.
Vrem alesi locali autonomi, liberi de orice fel de influentari de partid?
Daca da, este imperios necesara abrogarea posibilitatii pierderi mandatului de ales local pe baza pierderi calitati de membru de partid.
Faptul ca avem mai putin de un an pana la alegerile locale sau parlamentare nu trebuie sa constituie o piedica privind revizuirea legilor in intregul lor. legi care definesc sistemul nostru politic. Toata lumea vrea mai multa transparenta, vrea sange nou, puls nou in sistemul nostru politic. Consider ca acum este momentul ca toate acele modificari sa fie dezbatute si realizate, toate cele care definesc cadrul legal al alegerilor locale, parlamentare, statutul alesilor locali, statul parlamentarilor, legea privind oraganizarea referendumului, delimitarea mai clara, sanctionabila a functiilor cu numire politica de cele de functionar public, adica de;imitarea carierelor politice de cele administrative. Desigur, in cazul unor propuneri va constata Curtea Constitutionala ca incalca principiul de asteptare a unui an intreg intre adoptare si implementare. Aici nu vad nicio problema. Acele modificari despre care Curtea va constata ca pot intra in vigoare numai dupa un an de zile, sa intre in vigoare dupa parcurgerea acestui termen. Important este ca in anul curent acordul politic al marilor partide sa fie modificat, imbunatatit cu propunerile noilor actori ai vietii publice.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Mai bine:
Nu face azi ce poti sa lasi pe miine. Poimiine s-ar putea sa nu mai fie necesar!
Ginditi inainte de a face legi ca su mai fie nevoie sa le modificati miine si poimiine si tot asa.
Un articol excelent, imi pare rau ca nu e citit de mai multa lume. Perfect de acord ca pragul de 5% e nedemocratic și trebuie eliminat. Perfect de acord cu afirmatia: „Daca un presedinte de consiliu judetean poate fi demis printr-un email trimis din centrala de partid, ce piedica, ce paravan poate forma el intre aparatul administrativ responsabil de pregatirea achizitiilor publice si firme care exercita influnta asupra unor decidenti asezati mai sus in scara ierarhica al partidului?”.
Stimate domnule Mircea Marian!
In primul rand as vrea sa mentionez, ca ma simt onorat de remarca dumneavoatra privind acest articol.
Dezvoltand mai departe rationamentul, consider ca noii actori politici, societatea civila activa politic a gresit cand si-a axat rationamentul dezbaterii publice pe modilatatea de alegere a primarilor. Pentru noii actori politici chestiunea de importanta gradul zero ar trebui sa fie intratul in acele foruri decidente, unde momentan nu sunt reprezentati. Aceste foruri alese in mod democratic sunt consiile locale a marilor orase, CJ-urile si capitala. Intr-un oras mai mic cum ar fi Miercurea Ciuc, unde consiliul local numara 19 membri, pragul natural depaseste oricum 5%, suta de procente impartind la 19 rezulta 5,26 procente. Rationamentul este valabil pentru toate comunele. In judetul Harghita si in multe alte judete nu exista nicio localitate unde pragul natural de intrare ar fi sub 5%. Eliminarea pragului de 5% ar putea ajuta noi actori politici in marile orase, in Capitala si in CJ-uri, unde numarul consilierilor locali/judeteni depaseste numarul de 20.
Noi actori politici momentan au problema cu intratul in consiliile locale/judetene, influenta lor fiind minora in privinta proceduri de alegere primarului. Daca ar putea intra, ar avea sansa sa devina detinatori votului de aur, adica sa-l incline balanta in privinta alegeri presedintelui CJ, vicepresedinti, sau alegerea viceprimarilor. De aceea este de neinteles, de ce nu cu o tema principiala, de necesitatea abrogari pragului se ocupa in primul rand, in loc sa-l dezbata o alta tema, eminamente politica, cu slaba influenta pentru viitorul lor politic, alegerea primarilor intr-una s-au doua tururi. Exista o zicala maghiara, conform careia la copilul mut nici mama nu-i intelege vorba. A nu fi mut politic, insemana a fi prezent in politica locala. Abrogarea pragului de intrare de 5% ar ajuta sa avem cat mai multi guralivi in politica locala, intregul electorat iesind in castig pana la urma.
As mai mentiona, ca a fost urmata un rationament gresit si cu ocazia combateri fenomenului migratiei politice, idee preluata cu mare drag si dezvoltata la maxima eficienta de elita marilor partide pentru consolidarea propriilor pozitii. Chestiunile de cultura politica necesita multa dezbateri si multa educatie civica, solutiile legale in aceasta privinta devenind cel putin contraproductive, daca nu chiar anticonstitutionale.
Cu respect,
Borboly Csaba
O mentiune:
In procesul electoral toate amanuntele sunt importante, de aceea nu neg ca alegerea primarilor in doua tururi ar avantaja pe noi actori politici, si partidele mai mici existente. Dar daca s-ar gasi in situatia de a avea o singura dorinta de pestisorul de aur, in locul lor eu as cere abrogarea pragului in locul alegeri in doua tururi. Ceea ce priveste electoratul maghiar, interesele electorale ale UDMR, situtia este mai complicata, cum pare la prima vedere. Daca avem drept tinta recastigarea electoratului din marile orase din Transilvania, Banat, Crisana, atunci solutia favorabila este sistemul in doua tururi. Avem cel putin unsprezece judete (Bihor, Salaj, Arad, Timis, Alba, Maramures, Brasov, Sibiu, Cluj, Bistrita-Nasaud, Hunedoara) unde UDMR intra in categoria partidelor cu o influenta mai restransa, fara sansa de castig la functia de primar in orasele mai importante. In cazul acestor judete UDMR cum s-ar spune, joaca in liga micilor partide (M10, Miscarea Populara, ALDE, UNPR, etc…) sistemul favorabil acestora, adica cel in doua tururi, fiind favorabila si pentru UDMR. Daca am avea doua tururi, in orase importante cum ar fi Oradea sau Cluj Napoca am putea defila cu propriul candidat la primarie in primul tur pentru a avea o buna reprezentare in consiliul local, obligand candidatii ajunsi in turul doi sa concureze (si) pentru voturile alegatorilor maghiari. Daca ramane sistemul cu un singur tur, dupa cateva cicluri electorale in aceste judete UDMR v-a deveni irelevant. Intr-un oras cum ar fi Oradea in cazul alegerilor cu un singur tur a avea candidat propriu la primarie, fara sansa reala de castig, inseamna ca electoratul maghiar este scos din joc, corpul electoral decident fiind electoratul roman. A nu avea in Oradea propriu candidat la primarie tot e o solutie proasta, deoarece nu ai cu cine sa-l personifici, sa-l tragi lista de consilieri locali, nu ai persoana pe care se poate cladi o campanie locala. Toate acestea sunt valabile in cazul alegerilor locale intr-un singur tur. In cazul a doua tururi insa n eajunsurile insirate in cazul alegerilor intr-un singur tur, dispar. Acest fenomen s-a putut observa in toate amploarea a s-a cu ocazia ultimelor alegeri prezidentiale. In afara Harghitei si Covasnei si al mediului rural, ultimele doua runde de alegeri locale, adica cele din 2008 si din 2012 au constituit o cura de slabire pentru UDMR in consiliile locale ale oraselor importante transilvanene, desi sistemul a fost intr-un singur tur.