Introducere
Votul este individual. Dacă vom considera mai multe voturi individuale din perspectiva modelului lor de desfășurare, a cauzelor și condiționărilor lor, se poate vorbi, însă, de vot social. În cazul de față discutăm despre fațetele sociale ale votului din turul I, la prezidențialele din România, din 24 noiembrie 2024, la nivel comunitar, de unitate administrativ teritorială (UAT). Indiferent de influențele directe asupra acestui vot – prieteni, rude, TIKTOK, cunoștiințe, nemulțumiri, explorări individuale etc. – au existat și modele comunitare de vot? Ne interesează în special modele sociale de vot legate de loc – comunitate locală sau regiune. De ce acest interes, în condițiile în care dispunem numai de date la nivel de comunitate de vot, nu și de individ? Pentru simplul motiv că, deși incompletă, informația poate fi de folos în înțelegerea condiționărilor procesului de vot (Sandu , 2014). Nu vom favoriza eroarea ecologică (Gnaldi et al., 2018) de a transfera constatări de la nivel de comunitate la nivel individual. In condițiile în care subiectul este amplu dezbătut în spațiul public, identificarea unor regularități empirice, pornind de la condiționări sau cauze ale votului social, la nivel de comunitare, poate reduce spațiul speculativ de interpretare.
Concluzii preliminare
Pentru a ajuta cititorul în ordonarea informațiilor de detaliu, menționăm, la început, câteva din concluzii.
- Votul comunitar la prezidențialele din 24 noiembrie 2024 a avut, dincolo de posibile manipulări/explorări, o puternică determinare culturală legată de dezvoltarea UAT, apropierea de marile orașe, localizarea pe arii culturale, configurația demografică a localității, și de tradițiile de vot pentru un partid sau altul.
- Votul a fost dat în centre de vot și are și o puternică determinare derivată, firesc, din caracteristici de status și psiho-sociale ale votantului, tipul de propagandă locală, expunerea la mediile de comunicare în spațiul virtual etc. Dincolo de toate acestea, însă, au existat tipare sau modele de vot comunitar-regionale asupra cărora este focalizată analiza de față.
- Au existat cel puțin cinci modele de vot social, multe dintre ele cu localizare comunitar-regională specifică sau combinate în cadrul aceluiași loc. Le-am putea denumi, prin candidații susținuți de populație în turul I al prezidențialelor din decembrie 2024: Ciolacu-Georgescu, Ciucă, Ciolacu, Hunor, Georgescu-alți candidați (Tabelul 1). Tipul de vot Ciolacu-Georgescu îl regăsim în special în ariile culturale ale Moldovei, în nordul Munteniei și în nordul Olteniei. Modelul de vot Georgescu și alții este localizat în special în Dobrogea, București-Ilfov, și în Transilvania marilor orașe. Modelul Ciolacu este specific Olteniei, Munteniei de Nord-Est, Munteniei de Sud, ariilor culturale ale Moldovei (în afară de Suceava-Iași).
- Votul majoritar-Georgescu (Tabelul A1), la primul tur al prezidențialelor din 2024, îl regăsim, în special, în localitățile în care s-a votat anterior, majoritar suveranist, pentru AUR sau S.O.S.
- Localitățile care au mulți migranți în străinătate par să fie favorabile, în principal, pentru Lasconi și pentru diversitate electorală.
- Mediul rural pare să fie favorabil, în special, lui Georgescu.
- Apropierea de marile orașe pare să fie favorabilă controverselor electorale, candidaților din blocuri sau rețele diferite de orientare electorală.
- Acolo unde datele nu permit formularea unor interpretări sau constatării clare, formulăm întrebări.
Metodologie
Pentru a răspunde la întrebarile introductive, am constuit o tipologie a votului din 24 noiembrie, la nivel de UAT. Am adunat, pentru fiecare dintre cei 14 candidați la alegerile prezidențiale din țară, turul I din 24 noiembrie, toate voturile valabil exprimate la nivelul aceleiași localități, așa cum au fost raportate, la nivel de secție de votare, de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Ulterior am transformat cifrele absolute în procente, din totalul voturilor exprimate în comună sau în oraș, pentru fiecare dintre principalii candidați la președinția României (Ciucă, Ciolacu, Geoană, Georgescu, Hunor, Lasconi, Simion). În categoria secundară „alți” am inclus procentul de voturi pentru restul candidaților. Funcție de cele opt variabile procentuale am generat o clasificare automată a 3180 de UAT sub aspectul comportamentelor de vot la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024. În partea descriptivă a analizei testăm ipoteza unor variații semnificative ale votului în primul tur de scrutin pentru prezidențiale, funcție de ariile culturale ale României (Sandu, 2020) ca subregiuni ale regiunilor istorice. Aceste arii sunt, încă, cele mai omogene configurații teritoriale ale țării ca grupări de județe învecinate, în cadrul regiunilor istorice. Este de așteptat ca și comportamentele electorale de vot să respecte, în mare, astfel de configurații.
Figura 1. Arile culturale ale României (Sursa: Sandu 2020)
Analizele la nivel de comunitate locală le-am realizat prin regresie multivariată (nu multiplă), cu opt variabile dependente referitoare la ponderea votanților la prezidențialele din 24 noiembrie 2024. Rezultatele acestei analize sunt sintetizate în tabelul A1 din anexă. Acestea au caracter tehnic și sunt destinate celor care au și interese statistice în lectură.
Cum au votat comunitățile pe arii culturale?
Am menționat deja, în introducere, faptul că votul la prezidențialele din turul I, 24 noiembrie 2024, a fost puternic structural pe arii culturale, pe grupări de județe de maximă similitudine în cadrul aceleiași regiuni istorice (Tabelul 1). Nu reluăm constatările de acolo. Detaliem, numai.
Votul pro Georgescu-alții a fost de maximă intensitate în arii de maximă urbanizare din România în București și Ilfov , în județele de maximă urbanizare din Transilvania, și în Dobrogea. De ce? Maxim acces la internet, TIKTOK? Dorința de a schimba lucrurile în sensul unor instituții sustenabile? Trebuie verificat cu alte date.
Tabel 1. Ponderea tipurilor de vot comunitar la prezidențialele din 24 noiembrie, 2024
| Sursa datelor: AEP. Calcule proprii DS. Gruparea UAT în cele cinci categorii este realizată prin metoda k-means cluster analysis, funcție de procentele de voturi pentru principalii candidați la presedinția Romaniei (Ciucă, Ciolacu, Geoană, Georgescu, Hunor, Lasconi, Simion, plus alții), în fiecare dintre cele 3180 UAT analizate. Pe rânduri sunt trecule ariile culturale ale României. Calculele sunt făcute prin ponderarea datelor cu logaritmul populației de 18 ani și peste, în localitate (valori logaritmate). Procentele marcate prin umbrire indică situațiile în care valorile de rând sunt asociate semnificatv cu cele de coloană, conform analizei prin reziduuri standardizate ajustate. |
Profilul comunitar al votului pentru principalii doi candidați
La constările menționate deja în concluziile de început, adăugăm interpretări pe coeficienții din prima parte a tabelului A1. Dezbaterea Georgescu-Lasconi pare să fie deosebit de activă la nivelul localităților dezvoltate. Pe medii rezidențiale, suportul pentru Georgescu a venit, în 24 noiembrie 2024, în special din mediul rural. Votul pro-Lasconi nu pare să aibă o segmentare rezidențială. Sub aspectul vârstei, localitățile cu pondere mare de tineri par să susțină, în principal, pe Georgescu , iar localităile cu pondere mare de vârstnici par să fie favorabile mai ales Elenei Lasconi.Nu dispunem de date de sondaj, la nivel individual și motivaționale pentru a detalia. Așa cum am menționat în introducere, localitățile cu mulți migranți în străinătate sunt favorabile votului pro-Lasconi. În cazul votului pro-Georgescu, experiența de migrație internațională majoritară la nivel local nu pare să conteze atunci când se lucreză cu mai multe variabile , ca în modelul din tabelul A1.
Sub aspect teritorial, votul pentru cei doi candidați permite identificarea unor zone de consens sau de controversă electorală. Microregiunea București-Ilfov este majoritar în favoarea Elenei Lasconi. În schimb, Dobrogea îl susține mai mult pe Cătălin Georgescu. De ce? Este , implicat și un joc al distanțelor, al compoziției etnice? Rămâne de clarificat. Aria marilor orașe din Transilvania (BV, SB, TM, CJ) este una de controversă electorală, cu susținere semnificativă pentru ambii candidați. Comentariul este, iarăși, formulat prin întrebarea „de ce”.
Turul al II-lea al alegerilor prezidențiale va fi sub influența factorilor menționați în acest cadru, plus alții, pentru care nu am dispus de măsurarea necesară, plus efectele mediatice și de comunicare neincluse în această analiză.
Deocamdată, rezultă clar că există o cultură a locului pentru vot, cu influențe interne, de compoziție a populației, tradiții de vot, dar și condiționări regionale de distanță, dezvoltare, regiune istorică etc.
Referințe
Gnaldi, M., Tomaselli, V., & Forcina, A. (2018). Ecological fallacy and covariates: new insights based on multilevel modelling of individual data. International Statistical Review, 86(1), 119-135.
Sandu, D. (2014). Voturile de sărăcie, dezvoltare și experiență de migrație la prezidențialele din România 2014. Contributors.ro. 12 noiembrie.
Sandu, D. 2020. Ariile culturale de mod de viata in Romania de azi. In Rostasz, Z., Vacarescu, Th (coord.). In Honorem Sanda Golopentia. Bucuresti: Spandugino, ISBN 978-606-8944-51-7.
Anexa
Tabelul A1. Predicția votului comunitar la turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024
| Sursa de date: AEP pentru date electorale, INS pentru date statistice din alte domenii. Calcule proprii DS. Regresie multivariata cu 8 variabile dependente, mvreg in STATA.Prin umbrire am marcat coeficienții statistic semnificativi pentru p<0.05. Pentru ariile culturale am marcat prin umbrire numai asocierile semnificative, de sens pozitiv. |
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Dati tabelul SRI, sa stie unde actioneaza retelele securisto-comuniste subordonate de Moscova.
Poate resusec sa deconspire cativa agenti si sa-i trimita in judecata. Vedeti Braila, in special.
Problema României este că votul e universal, Să nu uităm că 50% dintre elevii de liceu sunt analfabeți funcțional. Și nici adulții nu stau cu mult mai bine.
Om vrea noi democrație, dar nu sunt sigur că o merităm și că știm ce să facem cu ea…
Nu cred că trebuie analizat aspectul emoțional/visceral al votului din 24.11.2024 fiindcă nu se poate trage o concluzie rațională. Au fost mai multe cauze:
– ura față de clasa politică
– manipularea TV și a rețelelor sociale( interne și externe)
– situația asemănătoare din Europa( Franța, Germania, Austria, etc)
– războiul din Ucraina.
Nu despre influențe culturale a fost vorba ci de un sentiment vindicativ, nesiguranță și frică. O stare negativă a populației, rămasă fără soluții și parțial înspăimântată de viitor. Eu aș zice că totul a fost irațional și foarte periculos, totul putând duce la anarhie sau autoritarism.
Trebuie ca elitele politice și culturale să liniștească lumea nu să o întărâte. Controlul asupra TV și al rețelelor sociale trebuie să fie mai ferm.
Uite o statistica interesanta dincolo de propaganda altor profi univ si conferentiari.
In Fig 1 nu am gasit legenda, desi mi-am schimbat ochelarii de curind!
Bineinteles ca exista diferente culturale. E suficient sa ne uitam la Germania unde rezultatele voturilor din est sau vest sunt extrem de diferite.
Desigur intrebarea de baza e de ce?
Aici se poate vorbi la nesfirsit. Sincer va spun ca habar nu am, nu ma indoiesc insa ca vor apare „Analisti” deja de notorietate pe Contributors care o vor lua de la plebiscit si ne vor…
De ce Hunor? Numele de famile este Kelemen.
Aveți dreptate, dar HUNOR este abreviere/etichetă convențională. Ceea ce contează, însă, pe conțnut, este regresia multivariată din tabelul A1, pe care se bazează tot articolul. Util, poate, sa fie vazută și postarea de pe RG, la https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7270359474589085696/
O analiză excelentă: condiționarea socială a votului prin ariile culturale este demonstrată cu acuratețe. Dacă ar exista date disponibile ( structura socială, religie etc ) în profil teritorial , s-ar putea aprofunda studiul cu instrumentele ecologiei politice .