marți, aprilie 20, 2021

O dimensiune ignorată: implicarea Uniunii Europene în materie de drepturi ale omului

Se discută foarte mult despre Uniunea Europeană, fiind abordată dimensiunea economică, cea politică sau cea a statului de drept. Există însă o dimensiune a UE care este foarte rar prezentată în spaţiul public: cum anume se implică aceasta în apărarea drepturilor omului. Ȋn general, se consideră că în acest domeniu există o implicare decisivă din partea Consiliului Europei, prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului dar şi prin alte mecanisme (Consiliul de Miniştri, Comisia de la Veneţia, etc.). Referitor la UE, atunci când problema drepturilor omului apare în prim – plan, o referinţă relativ frecventă este făcută la Agenţia Drepturilor Fundamentale a UE dar şi activitatea acesteia este relativ puţin cunoscută şi pusă în valoare.

Chiar şi atunci când UE prezintă propriile sale realizări în materie de drepturi ale omului, acestea sunt aproape trecute cu vederea. Se vorbeşte foarte mult despre UE şi statul de drept, mai puţin despre UE şi democratizare, aproape deloc despre UE şi drepturile omului, deşi toate cele trei domenii sunt într-o strânsă corelaţie.

Recent a fost publicat Raportul Anual despre Drepturile şi Democraţie în Lume 2019 care prezintă implicarea UE în domeniul drepturilor omului pe plan global pe parcursul anului trecut. Un document extrem de important dar care a trecut aproape neobservat.

Aflăm din acest raport că există un Reprezentant Special pentru Drepturile Omului al UE, Eamon Gilmore, numit la data de 26 februarie 2019, iar activitatea sa este prezentată pe larg. UE este foarte activă în Adunarea Generală a ONU, unde a avut, alături de Organizaţia Statelor Islamice, intervenţii decisive privind situaţia din Myanmar. Aceeaşi situaţie a fost discutată, la iniţiativa UE, şi în cadrul Consilului ONU pentru Drepturile Omului. UE s-a implicat şi în colaborarea cu OSCE în materie de drepturi ale omului, formulând recomandări pentru alegerile din Balcanii de Vest. UE a căpătat statut de observator în cadrul GRECO al Consiliului Europei în 2019. Comunicarea Comisiei Europene din iulie 2019 referitoare la întărirea statului de drept a menţionat rolul CEDO, al Comisiei de la Veneţia şi al GRECO în buna funcţionare a acestui mecanism la nivelul UE. Există de asemenea o colaborare strânsă a UE cu Organizaţia Internaţională a Muncii pentru respectarea drepturilor omului în domeniul social.

Ȋn ceea ce priveşte legătura dintre democraţie şi drepturile omului, UE a participat în noiembrie 2019 la Forumul Mondial pentru Democraţie, a oferit sprijin în materie de democratizare la 37 de state, un sprijin care se cifrează la 147 milioane euro. Principalele instrumente în acest domeniu sunt Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului şi Fundaţia Europeană pentru Democraţie. UE a sprijinit concret prin aceste instrumente participarea minorităţii roma la alegerile din Republica Moldova şi a participat la 8 misiuni de observare a alegerilor: El Salvador, Kosovo, Malawi, Mozambic, Nigeria, Senegal, Sri Lanka, Tunisia. UE a lansat programul Ȋntărirea Capacităţii pentru Instituţiile Naţionale de Drepturi ale Omului, cu o durată de 3 ani, timp în care se acordă finanţare de 3,75 milioane euro.

Ȋn domeniul libertăţii religioase, în 2019 a fost create poziţia de Emisar Special pentru Promovarea Libertăţii Religioase şi de Credinţă în Afara UE, slovacul Jan Figel fiind numit în această poziţie. Figel a avut deja numeroase iniţiative în acest domeniu.

Legat de promovarea drepturilor omului în afara UE, a fost lansat în 2019 proiectul “Sprijinirea mai multor prerogative acordate femeilor afghane prin educaţie şi formare în Kazahstan şi Uzbekistan”, o iniţiativă a Kazahstan în care UE a investit deja 2 milioane de euro. Prin acest proiect, 50 de femei afghane au participat la cursuri în Kazahstan şi Uzbekistan.

Uniunea Europeană, în colaborare cu Global Campus of Human Rights (o reţea de universităţi din întreaga lume din care şi Universitatea din Bucureşti face parte) a înfiinţat la Universitatea Naţională din Timor Leste un Centru pentru Drepturile Omului. Acest Centru era menţionat în concluziile Comisiei de Adevăr Post-Conflict şi Reconciliere care s-a implicat în stabilirea de măsuri ulterioare încheierii conflictului din Timorul de Est.

Ȋn materie de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale, UE a alocat 43 de milioane de euro minorităţii rohingya din Myanmar, a acţionat pentru protecţia minorităţii uigurilor din RP Chineză şi a contribuit la recunoaşterea limbii vorbite de minoritatea berberilor din Maroc.

UE a iniţiat un proiect foarte ambiţios în Tailanda pentru respectarea drepturilor muncitorilor migranţi (mulţi dintre aceştia minori) veniţi din Cambodgia şi Myanmar pentru a lucra în pescuit sau în industria prelucrării peştelui. De asemenea, UE s-a implicat foarte mult în problema migranţilor în ţările lor de origine (Siria, Libia, etc.)

UE a contribuit la misiunea EULEX (EU Rule of Law) în Kosovo şi a investit sume importante în proiecte legate de identificarea persoanelor dispărute în Siria de la începutul războiului civil.

Au fost elaborate de către UE 13 seturi de Ghiduri de Acţiune în materie de drepturi ale omului. Cel mai important astfel de document este intitulat Ghid de Acţiune al UE în Materia Drepturilor Omului despre Non-Discriminare în Acţiunea Externă.

Uniunea Europeană este, după cum se poate vedea, extrem de activ implicată în materie de respectare a drepturilor omului pe plan global, având iniţiative în toate organizaţiile internaţionale care au în vedere acest aspect. Finanţarea proiectelor legate de respectarea drepturilor omului este foarte consistentă. Există prejudecata că UE se implică mai mult în ceea ce priveşte respectarea statului de drept (nu a drepturilor omului) în dialogul exclusiv cu statele membre. Ȋn realitate, după cum se poate remarca, situaţia este destul de diferită: UE este profund implicată în materie de respectare a drepturilor omului şi o face destul de discret pentru a fi acceptată ca partener de dialog credibil.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Drepturile omului , libera circulatie a marfurilor , a oamenilor (repornita dupa trecerea pandemiei de covid 19 )si a capitalului , respectarea statului de drept si separarea puterilor in stat (fiecare controleaza pe fiecare ) ca si notiunea de bunastare a tuturor membrilor uniunii , fac parte din insasi scopul pentru care aceasta Uniune Europeana exista . Uniunea Europeana are marele avantaj de a avea juristi de exceptie , juristi si analisti , ce sunt prezenti in toate organizatiile la nivel mondial . Cu toate ca forma statala (ca sa zic asa ), numita democratie , este o notiune greu de pus in practica (mult mai usor se decide in iliberalism sau dicatatura , ca exemplu doar ), ea are marele avantaj ca se apropie cel mai mult de naturalul trairilor umane si concomitent produce ,acolo unde exista , mari transformari intelectuale la nivel de populatie . Batrina Europa nu se preda si acum in lumina ultimilor decizii luate la Bruxelles ,devine incet, incet si o mare putere .

  2. Finanţarea proiectelor legate de respectarea drepturilor omului este foarte consistentă.

    Curg banii, curg, acum curg si din elicopter… oare de unde vin banii?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Carp
Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro