O dimensiune ignorată: implicarea Uniunii Europene în materie de drepturi ale omului

Se discută foarte mult despre Uniunea Europeană, fiind abordată dimensiunea economică, cea politică sau cea a statului de drept. Există însă o dimensiune a UE care este foarte rar prezentată în spaţiul public: cum anume se implică aceasta în apărarea drepturilor omului. Ȋn general, se consideră că în acest domeniu există o implicare decisivă din partea Consiliului Europei, prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului dar şi prin alte mecanisme (Consiliul de Miniştri, Comisia de la Veneţia, etc.). Referitor la UE, atunci când problema drepturilor omului apare în prim – plan, o referinţă relativ frecventă este făcută la Agenţia Drepturilor Fundamentale a UE dar şi activitatea acesteia este relativ puţin cunoscută şi pusă în valoare.

Chiar şi atunci când UE prezintă propriile sale realizări în materie de drepturi ale omului, acestea sunt aproape trecute cu vederea. Se vorbeşte foarte mult despre UE şi statul de drept, mai puţin despre UE şi democratizare, aproape deloc despre UE şi drepturile omului, deşi toate cele trei domenii sunt într-o strânsă corelaţie.

Recent a fost publicat Raportul Anual despre Drepturile şi Democraţie în Lume 2019 care prezintă implicarea UE în domeniul drepturilor omului pe plan global pe parcursul anului trecut. Un document extrem de important dar care a trecut aproape neobservat.

Aflăm din acest raport că există un Reprezentant Special pentru Drepturile Omului al UE, Eamon Gilmore, numit la data de 26 februarie 2019, iar activitatea sa este prezentată pe larg. UE este foarte activă în Adunarea Generală a ONU, unde a avut, alături de Organizaţia Statelor Islamice, intervenţii decisive privind situaţia din Myanmar. Aceeaşi situaţie a fost discutată, la iniţiativa UE, şi în cadrul Consilului ONU pentru Drepturile Omului. UE s-a implicat şi în colaborarea cu OSCE în materie de drepturi ale omului, formulând recomandări pentru alegerile din Balcanii de Vest. UE a căpătat statut de observator în cadrul GRECO al Consiliului Europei în 2019. Comunicarea Comisiei Europene din iulie 2019 referitoare la întărirea statului de drept a menţionat rolul CEDO, al Comisiei de la Veneţia şi al GRECO în buna funcţionare a acestui mecanism la nivelul UE. Există de asemenea o colaborare strânsă a UE cu Organizaţia Internaţională a Muncii pentru respectarea drepturilor omului în domeniul social.

Ȋn ceea ce priveşte legătura dintre democraţie şi drepturile omului, UE a participat în noiembrie 2019 la Forumul Mondial pentru Democraţie, a oferit sprijin în materie de democratizare la 37 de state, un sprijin care se cifrează la 147 milioane euro. Principalele instrumente în acest domeniu sunt Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului şi Fundaţia Europeană pentru Democraţie. UE a sprijinit concret prin aceste instrumente participarea minorităţii roma la alegerile din Republica Moldova şi a participat la 8 misiuni de observare a alegerilor: El Salvador, Kosovo, Malawi, Mozambic, Nigeria, Senegal, Sri Lanka, Tunisia. UE a lansat programul Ȋntărirea Capacităţii pentru Instituţiile Naţionale de Drepturi ale Omului, cu o durată de 3 ani, timp în care se acordă finanţare de 3,75 milioane euro.

Ȋn domeniul libertăţii religioase, în 2019 a fost create poziţia de Emisar Special pentru Promovarea Libertăţii Religioase şi de Credinţă în Afara UE, slovacul Jan Figel fiind numit în această poziţie. Figel a avut deja numeroase iniţiative în acest domeniu.

Legat de promovarea drepturilor omului în afara UE, a fost lansat în 2019 proiectul “Sprijinirea mai multor prerogative acordate femeilor afghane prin educaţie şi formare în Kazahstan şi Uzbekistan”, o iniţiativă a Kazahstan în care UE a investit deja 2 milioane de euro. Prin acest proiect, 50 de femei afghane au participat la cursuri în Kazahstan şi Uzbekistan.

Uniunea Europeană, în colaborare cu Global Campus of Human Rights (o reţea de universităţi din întreaga lume din care şi Universitatea din Bucureşti face parte) a înfiinţat la Universitatea Naţională din Timor Leste un Centru pentru Drepturile Omului. Acest Centru era menţionat în concluziile Comisiei de Adevăr Post-Conflict şi Reconciliere care s-a implicat în stabilirea de măsuri ulterioare încheierii conflictului din Timorul de Est.

Ȋn materie de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale, UE a alocat 43 de milioane de euro minorităţii rohingya din Myanmar, a acţionat pentru protecţia minorităţii uigurilor din RP Chineză şi a contribuit la recunoaşterea limbii vorbite de minoritatea berberilor din Maroc.

UE a iniţiat un proiect foarte ambiţios în Tailanda pentru respectarea drepturilor muncitorilor migranţi (mulţi dintre aceştia minori) veniţi din Cambodgia şi Myanmar pentru a lucra în pescuit sau în industria prelucrării peştelui. De asemenea, UE s-a implicat foarte mult în problema migranţilor în ţările lor de origine (Siria, Libia, etc.)

UE a contribuit la misiunea EULEX (EU Rule of Law) în Kosovo şi a investit sume importante în proiecte legate de identificarea persoanelor dispărute în Siria de la începutul războiului civil.

Au fost elaborate de către UE 13 seturi de Ghiduri de Acţiune în materie de drepturi ale omului. Cel mai important astfel de document este intitulat Ghid de Acţiune al UE în Materia Drepturilor Omului despre Non-Discriminare în Acţiunea Externă.

Uniunea Europeană este, după cum se poate vedea, extrem de activ implicată în materie de respectare a drepturilor omului pe plan global, având iniţiative în toate organizaţiile internaţionale care au în vedere acest aspect. Finanţarea proiectelor legate de respectarea drepturilor omului este foarte consistentă. Există prejudecata că UE se implică mai mult în ceea ce priveşte respectarea statului de drept (nu a drepturilor omului) în dialogul exclusiv cu statele membre. Ȋn realitate, după cum se poate remarca, situaţia este destul de diferită: UE este profund implicată în materie de respectare a drepturilor omului şi o face destul de discret pentru a fi acceptată ca partener de dialog credibil.