vineri, februarie 23, 2024

O nouă sinecură în numele Republicii Moldova

Senatul României a adoptat ieri, la propunerea unui grup de parlamentari PNL, înființarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, cu o largă majoritate PSD-PNL-AUR-UDMR și neafiliați. Proiectul merge mai departe la Camera Deputaților. Departamentul cu un nume semi pompos este de fapt o nouă sinecură politică, România având deja o paletă largă de instituții care pot face (și unele și fac) fix același lucru. Nevoia unui nou departament este neclară, iar expunerea de motive din propunerea legislativă este ridicolă, de câteva paragrafe lipsite de sens, ceea ce indică de fapt rolul noii structuri: noi sinecuri și PR pentru partid(e).    

Inițiatorii acestei noi sinecuri politice induc ideea că România are nevoie de noi capacități instituționale de a ajuta Republica Moldova. Se prea poate, doar că nu explică niciunde de ce actualele instituții și departamente care gestionează relația cu Chișinăul nu sunt în stare să ofere asistență tehnică. România oferă deja suport tehnic Republicii Moldova prin Institutul Diplomatic Român, dispune de un Departament special pentru Republica Moldova cu un aparat propriu destul de stufos, un alt Departament pentru Românii de pretutindeni, avem chiar și Institutul European din România care poate oferi același tip de asistență.

Și avem desigur un Minister al Afacerilor Externe, ministere de linie, misiuni diplomatice sau ROaid-ul pentru astfel de ajutor. În regulă, putem să spunem că noul departament (cu un amendament ce l-ar transforma în ditamai institutul) poate juca un rol coordonator. Dar atunci ce nevoie mai avem de un Departament special pentru Republica Moldova? Nicăieri nu se explică care va fi relația acestei noi instituții/departament cu droaia de alte instituții ale statului român care au aceleași obiective.

Și principala problemă este că nici inițiatorii nu știu ce va face acest departament nou creat. Conform propunerii legislative, „oferă asistență tehnică la cerere și monitorizează (tot) la cerere stadiul de realizare a capitolelor de negociere”. Bonus, elaborează studii (tot la cerere). Pardon, dar oricare din instituțiile de care pomeneam mai sus pot face asta și unele chiar o fac (Institutul Diplomatic oferă deja suport tehnic, iar IER a fost gândit specific pentru astfel de lucruri). Și Moldova poate contracta pe oricine altcineva pentru asta, actor public sau privat, nu e nevoie specific să vină spre acest nou departament.  

O mențiune specială despre actualul Departament pentru Moldova (condus tot de PNL, apropo). Ce poți să mai zici în această situație când tot colegii tăi te desconsideră și te cred incapabil pentru a oferi suport Moldovei (deși asta este exact misiunea ta) fiind nevoie de o nouă structură.  

Nu există nicio mențiune despre cum toate aceste departamente și instituții vor lucra împreuna. Cum bănuiesc că nici măcar nu au fost consultate, o parte din PNL a dorit să-și facă propria jucărie în numele Republicii Moldova. Desigur, mai ales pentru aripa conservatoare a PNL dă bine să mai și raportezi că ai făcut ceva pentru Chișinău, nu doar să verși lacrimi la câte un discurs patriotic de perioadă interbelică.

Cum nu există nicio mențiune despre ce nevoi are Republica Moldova. Expunerea de motive se bazează pe o aberație, o evaluare a Comisiei Europene (una din ele, ultima, că la Parlament nu știm să punem referințe) care ar spune că Moldova este profund întârziată cu privire la adoptarea acquisului comunitar și nu s-ar descurca fără România.

De acord, România trebuie să ofere tot sprijinul posibil Moldovei și fiind vorba de aceeași limbă română va ajuta în adoptarea acquis-ului, dar ce nevoi mai exact are Republica Moldova? Dacă inițiatorii ar fi și citit evaluările în cauză, ar fi găsit și ceva mai detaliat, dar nu este cazul, nu au trecut de sumarul executiv probabil. Și este fascinant cum s-a ajuns la concluzia că Moldova este deja foarte întârziată, apud inițiatorii, deși negocierile de aderare nici nu au fost deschise.

Tot ca o idee, România poate să ajute Moldova și prin instrumentele europene formale tip TAIEX sau programe tip twinning. Doar că acolo nu prea existăm, eram pe ultimele locuri în perioada 2020-2022 ca nivel de proiecte și experți, fix pe zona estică, Moldova inclusiv. Sau poate susține societatea civilă din cele două țări (care face de obicei o treabă mult mai bună). Dar așa n-ai avea propria ta jucărie pentru obiective de PR.

Neclară este și structura propusă pentru acest nou institut/departament. Condusă de un Consiliu de conducere format dintr-un președinte cu rang de secretar de stat, respectiv un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, care va propune un număr de posturi la o dată ulterioară (sic!), iar salarizarea va fi corespunzătoare celorlalte posturi similare din aparatul Parlamentului. Cei de la USR atrăgeau ieri atenția că acest lucru poate deschide calea și spre noi pensii speciale pentru aceste noi posturi de funcționari parlamentari.

Și tot apropo de Uniunea Salvați România. USR a fost singurul partid care a votat abținere în bloc cu 16 abțineri din 16 voturi, în rest majoritatea PSD-PNL-AUR-UDMR funcționând aproape impecabil. Din cei 96 senatori prezenți, 75 au votat pentru (PNL- 24 voturi pentru, PSD – 34 pentru, 1 contra, UDMR- 6 voturi pentru, AUR – 6 voturi pentru, 2 abțineri). Voturi pentru au fost și de la senatorii plecați din USR, actuali în REPER. Și, desigur, votul a fost condimentat și cu declarații care nu merită discutate, ale unor senatori neafiliați, aflați la extrema dreaptă. O ex-senatoare AUR o numea pe Maia Sandu o soroșistă care nu dorește unirea, semn că ducem lipsă și de originalitate la Senat.

Guvernul a transmis că nu susține adoptarea inițiativei legislative. Consiliul Economic și Social a dat însă aviz pozitiv (sic!), iar Consiliul Legislativ negativ. Toate comisiile parlamentare au votat favorabil, cu amendamente.

Rezumând, avem o nouă propunere de departament (votată cu o largă majoritate la Senat) pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Nu știm ce va face, cum se va organiza, ce structură sau ce obiective are. Nu știm cum se va coordona cu celelalte departamente cu misiuni similare. Dar știm că avem nevoie, deși nu știm să explicăm de ce. E posibil să dea bine ca PR pentru PNL și, dacă e rost și de câteva zeci de sinecuri, să fie primite.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Pas cu pas baieți!
    Cand se face o autostrada, se face înainte un studiu de fezabilitate.
    Acum cand sa faci acest acest departament oare papagalii PNL au descoperit peste noapte ca e oportun?
    Nu si-au agațat singuri tinicheaua?
    Unii nici nu se vor mai gasi pe liste sau nu vor face pragul!
    Electoral!😯
    La ce ajuta cand structuri bugetofage se calca in piciore pentru acelasi lucru?
    Sinecură invalidă.
    Nu va mai puteti abține de la risipa bugetara papagalilor?

  2. Corea de Sud are un minister pentru integrare desi nu exista nicio perspectiva realista pentru unificare. Un exemplu mai aproape gasim in Ungaria, iar rezultatele se vad cu ochiul liber. In schimb politicile Romaniei fata de Moldova au fost dintotdeauna incoerente, partial datorita incompetentei cronice din sistemul de stat, dar si din lipsa unei strategii pe termen lung (de fapt a oricarei strategii) si a coordonarii intre diversele entitati. Tot ce s-a facut a fost facut pe genunchi, masuri inutile de genul donarea de carti vechi, renovari haotice de scoli, sau masuri populiste a la Basescu (nimeni nu mai aminteste, dar numarul enorm de cetatenii acordate a fost, alaturi de coruptie, unul dintre pilonii opiniei ca Romania nu are ce cauta in Schengen). Macar in ceasul al doisprezecelea ar fi cazul sa avem o strategie si o entitate care sa coordoneze eforturile.

    • Deci Ungaria poate acorda cetățenie etnicilor unguri din România și Slovacia, Polonia poate acorda cetățenie etnicilor polonezi din Ucraina, iar Germania acordă de peste 50 de ani cetățenie etnicilor germani din România și Polonia și niciuna dintre ele nu are nicio problemă.

      Numai în cazul României avem ”masuri populiste a la Basescu”, când acordă cetățenie etnicilor români din R.Moldova și Ucraina. Unde s-a stabilit asta, la Kremlin? 😀

      Înainte de ”masuri populiste a la Basescu”, moldovenii obțineau pașapoarte din Slovacia și din Polonia, ca să se poată deplasa liber în UE. Dar Berlinul și Kremlinul nu aveau nicio problemă cu asta, corect?

  3. Populația României poate fi tentată să creadă ca banii aceștia jefuiți de guvernanți sunt un ajutor ineficient pentru Moldova și să folosească argumentul pentru a-i compara cu marile htuieli necesare în cazul unui sprijin și mai intens.

    Acest institut, sau cel al Levantului șamd. nu ar fi trebuit să existe niciodată, cred eu.

  4. Dacă tot ceea ce va face acest ”institut” este ”la cerere” și Moldova nu cere nimic, înseamnă că personalul ia lefurile grase degeaba ?

  5. „Sinecurita” este, desigur, o explicatie a acestei noi enormitati. Dar cred ca nu ar fi fost indeajuns fara existenta terenului fertil pe care il constituie fudulia si ignoranta relaxata despre ce comporta aderarea la UE. Un argument pentru a o ilustra pe ultima mi se pare suficient: explicatia larg majoritara, de la vladica pana la opinca, despre avantajele care decurg pentru Romania din faptul ca este membru al UE este legata de „absorbtia fondurilor europene”. De parca de aceea exista UE (fosta CEE, fosta CE): ca sa ia de la unii si dea la altii. Pe cand bugetul UE in ansamblul sau, deci nu doar instrumentele redistributive, reprezinta in jur de 1% din PIB cumulat al statelor membre. Nicio recunoastere/intelegere a importantei economice a Pietei Unice sau a fortei de negociere pe care o are un bloc fata de cea a unui singur stat. Rezulta, deci, ca Romania se autopropune ca mentor al Republicii Moldova in materie de facut rost de bani pe gratis. Or, mi se pare ca Republica Moldova este mai experta in materie decat Romania: se perfectioneaza in aceasta materie de 32 de ani si 2 luni (fara 2 zile).

  6. Multi in viitoarele alegeri nu vor mai fi parlamentari si atunci au creat o institutie de unde sa ia salarii pe niste hartii de doi lei. Asa a fost si cu Agentia Nat de Arii Protejate o institutie cu 20 salariatii la inceput, mai bine pregatiti dar care acum s-a insutit cu pile si relatii.

  7. Intrucit nici o institutie din Romania nu functioneaza, era absolut necesara inca una la fel de nefunctionala!Singurul lucru care poate ajuta si grabi integrarea R. Moldova in UE ar fi un ,,proiect de tara”, deoarece nici clasa politica ,,moldoveneaca” nu sta mai bine ca a ,,noastra” cu PROGRAMATICA DEZVOLTARII economice si generale!Odata cu reducerea sau desfiintarea unor posturi si institutii, este o necesitate politica absoluta asigurarea (celor vaduviti prin pierderea locurilor de munca), de a nu ramine ai nimanui…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Damian
Alexandru Damianhttp://contributors.ro
Alexandru Damian este director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro