luni, mai 20, 2024

O scrisoare infamă – abandonul moral al domnului Guterres

Pe data de 9 septembrie ziarul german Bild a publicat o anchetă a lui Julian Röpcke, un jurnalist foarte bine documentat şi credibil referitor la tot ce se întâmplă în Ucraina. Articolul se baza pe o scrisoare transmisă de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, trimisă ministrului de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov.

Principalul scop al ONU este, potrivit acestei scrisori, reluarea Black Sea Grain Initiative (BSIG), planul prin care Federaţia Rusă a agreat cu Turcia tranzitul grânelor ucrainene prin Marea Naegră, sub auspiciile şi cu implicarea ONU. Planul a fost denunţat unuliateral de Federaţia Rusă, moment care a coincis cu reluarea masivă a atacurilor asupra porturilor ucrainene şi iniţierea, la sfârşitul lunii iulie, a primelor atacuri asupra porturilor ucrainene la Dunăre – Reni, Izmail şi ulterior Chilia Veche.

Noul plan expus de Guterres are în vedere patru puncte:

1 . O bancă de stat din Federaţia Rusă, RSHB Capital SA, ar urma să fie folosită pentru evitarea sancţiunilor. Aceasta ar urma să ofere tranzacţii de tip bancar dar fără să joace în întregime rolul de bancă. Un vehicul financiar, înregistrat în Luxemburg care nu va avea nevoie de înregistrare ca bancă. Secretarul General ONU doreşte astfel crearea unei bănci false, în interiorul UE care să ocolească sancţiunile UE la adresa Federaţiei Ruse. Stupefiant, însă şi mai şocant este că Guterres menţionează în scrisoare că ar fi obţinut deja sprijinul UE în acest sens! De la Bruxelles a venit un răspuns la ancheta Bild care pare să confirme negocierile prealabile indicate de Guterres:

“UE a transmis Federaţiei Ruse, prin intermediul ONU, deschiderea sa de a găsi o soluţie permanentă, constructivă, printr-o subsidiară desemnată a băncii Agricole Ruse care ar permite plăţi SWIFT în acord cu sancţiunile UE asupra tranzacţiilor agricole”.

Concluzia celor de la Bild este tristă dar singura corectă: înseamnă că ONU şi UE lucrează împreună la o modalitate de a ocoli sancţiunile prin care sistemul SWIFT nu a mai putut fi folosit de Federaţia Rusă după invazia Ucrainei – cel puţin în cazul unei bănci cu capital de stat rusesc.

2. ONU doreşte să asigure navele ruseşti împotriva atacurilor ucrainene. Aceasta este propunerea pe care Guterres i-o adresează lui Lavrov şi are în vedere Marea Neagră şi Marea Azov. Propunerea concretă este: “o companie de asigurări înfiinţată de ONU pentru exporturile de alimente şi îngrăşăminte ruseşti va lucra cu Lloyd’s în termen de 4 – 6 săptămâni”. Ceea ce surprinde este exactitatea propunerilor, gândite foarte tehnic, un fapt neobişnuit pentru un nivel atât de înalt diplomatic. Guterres nu se exprimă în termeni precum “ONU doreşte reluarea BSGI, cu deplina respectare a dreptului internaţional, evitând abordările unilaterale, drept pentru care iniţierea unui dialog este oportună” ori altceva în acelaşi limbaj diplomatic. Scrisoarea nu a fost destinată publicului larg şi acesta este motivul pentru care propunerile sunt precise, foarte exacte. Cei de la Bild nu au ajuns în posesia unui presupus răspuns al lui Lavrov dar este limpede de anticipat că un asemenea răspuns nu putea fi sau nu poate fi decât unul de aprobare. Guterres merge mai departe şi descrie cum ar trebui să fie această asigurare: Casco sau P & I. Casco este o asigurare împotriva unor factori externi care ar afecta navele folosite pentru transport, iar P& I asigură navele împotriva pierderilor cauzate de părţi terţe. Faptul că transportul de grâne pe Marea Neagră pe timp de război are nevoie deo asigurare este evident. Faptul că Federaţia Rusă ar dori o asemenea asigurare în cadrul discuţiilor pentru reluarea BSGI este legitim. De neînţeles este gestul lui Guterres de a oferi ONU nu doar ca garant al unei asemenea înţelegeri dar şi ca finanţator al acesteia! Scrisoarea adresată lui Lavrov descrie negru pe alb cum ar trebui să se întâmple: “ONU va sprijini (a se citi “va plăti”) asigurarea pentru a sublinia importanţa exporturilor ruse în cee ace priveşte securittatea alimentară globală şi pentru a creşte numărul de pieţe participante cu scopul ultim de a reduce costurile de asigurare pentru exportatorii ruşi”. Astfel, ONU se angajează să plătească asigurarea navelor ruseşti nu împreună, ci în locul transportatorilor ruşi! Surprinzător sau poate că nu, Guterres nu propune aceeaşi măsură pentru exportatorii ucraineni. Astfel, în viziunea Secretarului General ONU, transportatorii ucraineni ar urma să transporte grâne şi să plătească asigurări la preţul pieţei, iar transportatorii ruşi ar urma să aibă asigurarea suportată de ONU! Toate acestea în condiţiile în care, cel puţin teoretic, Ucraina şi Federaţia Rusă sunt membri ONU cu drepturi egale. Bild a contactat Lloyd’s care a replicat: “no comment”.

3. Un alt punct important al scrisorii lui Guterres se referă la deblocarea activelor îngheţate ale Federaţiei Ruse. Secretarul General ONU garantează practic anularea sancţiunillor aplicate de UE la adresa îngrăşămintelor livrate de companiile ruse, în termeni fără echivoc. Conţinutul scrisorii este de-a dreptul şocant din această perspectivă: se solicită ca Federaţia Rusă “să ofere o listă de bunuri şi conturi bancare specifice”, iar “ONU va lucra cu autorităţile naţionale relevante şi instituţiile UE pentru a veni în întâmpinarea acestor cereri”.

4. Domnul Guterres propune ca vasele ruse care transportă îngrăşăminte şi alimente să beneficieze de “permise de acces pentru tranzit rapid în porturile UE”. A întrebat domnul Guterres România dacă este de acord ca navele ruse să tranziteze după bunul plac portul Constanţa, de pildă? Cu siguranţă nu. Discuţii au avut însă loc, după cum scrie Guterres, “cu Comisia Europeană şi autorităţi portuare din Germania, Belgia, Spania şi Olanda”. Nu se precizează şi rezultatul. Comisia Europeană nu a negat că astfel de discuţii au avut loc, precizând publicaţiei Bild că sunt permise “excepţii ţintite pentru a permite accesul vaselor ruse în porturile UE pentru achiziţia, importul sau transportul de produse agricole ori alimente, inclusive grâu şi îngrăşăminte”.

Acestea sunt propunerile compromiţătoare şi şocante făcute de Secretarul General ONU ministrului Lavrov. Nimic despre cele peste 280.000 de tone de grâu ucrainene distruse de forţele armate ruse din momentul denunţării BSGI. Nimic despre atacurile marinei ruse asupra navelor civile din Marea Neagră – în data de 11 septembrie a fost confirmat un astfel de atac cu rachete Kalibr asupra unei nave sub pavilion libian în Marea Neagră. Acţionând astfel, domnul Guterres s-a comportat precum un agent fidel al lui Vladimir Putin. Acesta a făcut propuneri pentru a debloca BSIG dar niciodată în scris, întotdeauna verbal. Domnul Guterres a preluat declaraţiile lui Putin şi le-a extins, transformându-le într-un document oficial ONU.

Partea cea mai hilară a întregii dezvăluiri este că Bild a întrebat şi autorităţile ruse ce părere au despre această scrisoare. Kremlinul nu a negat conţinutul scrisorii, chiar a transmis pe surse că “studiază propunerile”. Într-adevăr, acestea sunt atât de radicale, încât exced şi celor mai optimiste aşteptări ale Moscovei!

Reacţia autorităţilor ucrainene la această scrisoare a fost extrem de radicală, ea fiind calificată drept “o insultă incredibilă” şi afirmându-se că în niciun caz în aceste condiţii Ucraina nu va accepta reluarea BSIG. Totodată, Ucraina a afirmat că nu va renunţa la “dreptul său potrivit dreptului internaţional” de a inspecta navele ruse care vor dori să staţioneze în porturile ucrainene.

Ucraina a fost pusă astfel în poziţia de a cere aplicarea dreptului internaţional împotriva cererilor Secretarului General ONU. O situaţie unică în istoria Naţiunilor Unite: un stat, obiect al agresiunii unui alt stat, este pusă în situaţia ca statul care a încălcat dreptul internaţional să aibă ca aliat tocmai…ONU.

În aceste condiţii, mai au vreo credibilitate declaraţiile domnului Guterres (dar şi ale unor alţi înalţi oficiali ONU) că doresc o soluţie de încetare a războiului din Ucraina, prin pedepsirea agresorului? Mai sunt valabile asigurările potrivit cărora ONU va face toate eforturile pentru a crea un tribunal internaţional însărcinat cu judecarea încălcărilor dreptului internaţional prin săvârşirea unor crime de război în Ucraina?

Federaţia Rusă a acţionat simultan pe două planuri: a oferit asigurări ţărilor din Africa pentru ca acestea să capete grâne şi îngrăşăminte, a trimis ajutoare alimentare tocmai pentru a se asigura de bunăvoinţa acestora, iar în paralel a făcut orice a fost posibil pentru a opri transporturile de grâne ucrainene pe Marea Neagră. Ar fi fost necesar ca ONU să ofere protecţie transporturilor de grâne ucrainene, prin coridoare de transport, echivalente cel care au un rol umanitar în conflicte. Nu a făcut-o. Nu a existat nici măcar o propunere în acest sens, deşi ar fi fost binevenită. Porturile ucrainene au fost lăsate să ardă. Doar atunci când rachetele ruse au ţintit patrimonioul mondial UNESCO din Odesa au existat luări de poziţie timide. Nimic însă despre grâu.

Procedând astfel, Federaţia Rusă şi-a atras sprijinul ţărilor africane. Este foarte posibil ca acestea să fi presat Secretarul General ONU pentru a relua BSIG, iar consecinţa a fost scrisoarea infamă a domnului Guterres.

În sprijinul acestei ipoteze, anume că Federaţia Rusă a acţionat prin intermediari, pentru a-şi adresa ei însăşi o scrisoare cu antetul ONU, este felul în care s-a desfăşurat ultima reuniune G20. Aceasta a început în India imediat după dezvăluirea scrisorii Secretarului General ONU către ministrul Lavrov. Rezultatul a fost un comunicat publicat pe data de 10 septembrie care nu aminteşte nimic despre agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina. Domnul Lavrov a fost plăcut surprins şi extrem de satisfăcut că s-a reuşit “dez-ucrainizarea discuţiilor”. Interesant este că diplomaţii occidentali participanţi la redactarea textului comunicatului summitului G20 au declarat Politico că a fost nevoie de un compromis în cadrul singurului instrument global care a mai rămas pentru a promova dialogul între Occident şi restul ţărilor. Ar trebui discutată mai aprofundat această supoziţie. Într-adevăr, după scrisoarea infamă a domnului Guterres, ONU nu mai are credibilitate pe plan global, în Occident dar nu numai. În aceste condiţii, singurul instrument de dialog internaţional cu state precum China sau Federaţia Rusă a rămas G20. O alianţă de state, recentă care funcţionează doar o dată pe an. Atât a mai rămas după colapsul moral al ONU, început odată cu războiul din Ucraina. Occidentul se află sub asaltul Federaţiei Ruse, al Chinei, al BRICS, în general al tuturor regimurilor nedemocratice care au dovedit o surprinzătoare capacitate de a se alia. O alianţă care a devenit posibilă pe fundalul lipsei de reacţie a ONU la încălcările dreptului internaţional. Nu este vorba de finanţarea ONU – desi organizaţia se plânge mereu, pe bună dreptate, de acest aspect. Este vorba de a lua atitudine în numele respectării drepturilor omului, ceea ce a fost de fapt scopul creării ONU. O imagine de care ne vom aminti multă vreme după încheierea războiului din Ucraina este cea a Secretarului General ONU, domnul Guterres, aflat la Kiev sub bombardamentul Federaţiei Ruse, un avertisment pentru a doua zi când s-a aflat la Moscova, găzduit tocmai de cel care îi pusese cu o zi înainte viaţa în pericol – imaginea vie a fricii în faţa liderului autoritar faţă de care ar fi trebuit să manifeste dacă nu curaj măcar demnitate.

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. „Occidentul se află sub asaltul Federaţiei Ruse, al Chinei, al BRICS, în general al tuturor regimurilor nedemocratice care au dovedit o surprinzătoare capacitate de a se alia.”
    Adica cu alte cuvinte aproape 2/3 din intreaga lume. Nimic nu este surprinzator, alianta fiind rezultatul unor esecuri majore de dupa 1990 cand occidentul s-a vazut si lasat inselat de circumstante ca ar fi iesit invingator din confruntarea intre capitalism si comunism.
    Daca privim numai interventiile militare ale ultimilor 33 de ani impotriva unor state nedispuse sa accepte democratia de tip occidental, sa nu ne miram.
    Exportul democratiei occidentale in restul lumii a esuat putem spune intre timp „inamicul” a devenit extrem de numeros, „inamic” cu care in continuare se fac insa afaceri destul de bune, globalizare economica producand de fapt dependete majore ale occidentului de resurse de tot felul din mainile unor regimuri nedemocratice dupa intelesul nostru.
    Se stie de fapt ce doreste occidentul si care este planul sau in continuare ? Ucraina este o infundatura din care trebuie iesit cumva fara a incendia intregul glob.

    • Da, doar ca suntem atrasi din ce in ce mai mult in aceasta „fundatura”, in care se investesc miliarde de dolari si arme din ce in ce mai grele si sofisticate. Aliatii de alta data ai lui Putin (europenii) se vad nevoiti astazi, sub prsiunea americanilor, sa se indrepte impotriva Rusiei si sa rupa toate legaturile economice cu aceasta dictatura.
      Ce doreste occidentul european? Doreste o reintoarcere la „bussiness as usual” cu Rusia cat mai repede daca se poate, altfel economiile europene incep sa se prabuseasca, lucru care va duce in final la proteste masive, la ascensiunea extremelor si in final la disolutia UE, lucru care deja se intampla. Cum spunea @ Neamtu: „Dragostea trece prin burta.. .” la europeni mai ales. Europa nu poate sa produca si sa traiasca cu moristi de vand sau Soare, asa cum isi doresc unii idioti de pe la UE. Europa traieste cu gaz rusesc, iar in lipsa lui incep sa gafaie greu, asa cum face acum Germania. Daca Germania are probleme, atunci toate tarile UE vor avea probleme, pentru ca toate sunt legate intre ele intr-o piata unica, iar Putin stie asta si vrea sa le umileasca propunandu-le inlocuirea gazelor si petrolului cu moristi de vant. Ce poate fi mai umilitor pentru o Europa debusolata?

      • Nemtii cumpara la greu petrol rusesc prelucrat in India, Metro a ramas in continuare in Rusia etc.etc.
        Fiti sigur, dupa terminarea razboiului Europa va relua afacerile cu rusii pt ca n-au incotro daca nu doreste sa fie macinata intre Chimerica.
        Lumea este deja impartita intre SUA si China, Rusia trebuie eliminata cu eforturile Ucrainei si Europei si redusa la un furnizor de materie prima.
        Jocul american a inceput din 1990, drumul luat de Europa nefiind pe placul SUA, apropierea de rusi trebuind stopata.
        Chiar daca pe moment apropierea este stopata nu inseamna ca asta va fi in „vecii vecilor”,
        Europa va cadea sub loviturile tot mai puternice a partidelor de dreapta si de extrema dreapta care doresc reluarea lagaturilor cu rusii si incheierea conflcitului.
        Adevarul este ca si europenii s-au cam saturat de razboi, stirile nu mai apar pe prima pagina, razboilul devenit din pacate normalitate.

  2. Nu este nicio surpriză, Europa de Vest știe că fără Rusia, moare sau devine insignifiantă la nivel global. Și Rusia știe asta și de aceea Putin îi privește cu dispreț pe liderii europeni (ca Merkel, Macron, Scholz, etc) care se prostituează în fața lui în mod rușinos. Iar Guterres(un european…) ce să facă presat simultan de Rusia, Sudul global înfometat și ticăloșia din totdeauna a Europei de Vest?
    De aici această ticăloșie cât o trădare. Să sperăm că SUA+UK nu se vor preta la aceste ticăloșii.

  3. Sa nu uitam nici de „credibilitatea” UE care acum este complice cu ONU, fiind condusa de niste lideri cu apucaturi marxiste care se bat pe burta cu Putin in convorbiri secrete. Este trist, foarte trist sa vezi halul in care au ajuns puterile occidentale si umilinta de care dau dovada in fata Rusiei si Chinei. Este ceva inimaginabil si stupefiant sa vezi cum Occidentul se clatina, precum un betiv dupa o noapte de baut vodca. Uite de aceea oamenii vor alege partide precum AUR, tocmai pentru ca le este teama, nu de Rusia, ci de organizatiile si uniunile la care au visat odata sa adere si care astazi le-ar putea abandona in bratele unor dictatori. Intr-adevar, BRICS, China, Rusia si aliatii lor traditionali au inceput atacurile asupra occidentului, iar liderii vestici sunt lipsiti de moralitate si viziune.

  4. Dragostea trece prin burta.. si chiar si marile valori ale civilizatiei.

    PS de vreo trei saptamini nu trece nici o postare de a mea.

  5. Multumiri pentru informatii!
    E -clar- agentul Rusiei. Nu stim daca e cumparat sau santajat, dar lucrurile sunt foarte clare.
    (Felicitari Bild!)

    • E important sa existe si oameni pentru care lucrurile sunt „foarte clare”. Mai compenseaza dubiile unora dintre ceilalti, aia nestiutori.

  6. 1.Ukrainian grain export volume via the Black Sea 2022-2023, selected country. Published by Statista Research Department, Aug 2, 2023
    China was the leading export destination of agricultural products from Ukraine secured by the Black Sea Grain Initiative as of July 17, 2023, at eight million metric tons. Furthermore, six million metric tons went to Spain, while Turkey ranked third. The agreement between Ukraine, Russia, Turkey, and the United Nations opened three Ukrainian ports for agricultural exports. Low and lower-middle income countries received nearly 20 percent of grain exports from Ukraine under the agreement as of January 2023.” Pentru cei interesati, exista cantitai/tari, unde se vede cam cate grane au primit-in mod real- cele mai sarace. Alea „lower”: 2 mil. to. din 30 mil. to. exportate in cadrul Initiativei!
    2. „Planul a fost denunţat unilateral de Federaţia Rusă” . Poate ar fi necesara o explicatie a motivatiei Rusiei de iesire din inteegere. Asa, poate, vom intelege mai bine eforturile „infamului” Gutieres

    • Nu a fost un „plan” ci un Acord la fel ca Acordurile de la Minsk si a incetat din acelas motiv: una dintre parti nu si-a respectat obligatiile asumate . Situatie in care partea vatamata , inselata , s-a retras din Acord. Unilateral , desigur. Infam , fara indoiala. Ne vom aminti pentru totdeauna acest moment trist cand am fost obligati , santajati sa ne respectam obligatiile. Curat infam.

  7. Corectie: Chilia Veche este o localitate rurala a Romaniei, cu port fluvial la Bratul Chilia, si nu a fost atacata de nimeni fiind si teritoriu NATO. Doar in 1940 fusese atacata si ocupata de o unitate din Armata Rosie, Regiunea Militara Ucraina, pentru a folosi Biserica satului ca punct de observatie. Atentie la exprimare!

  8. ONU, aceasta fosta Liga a Natiunilor 2.0!
    Yalta redivivus? Nu, cel putin nu inca. Ar trebui prin urmare sa avem grija cum votam, inclusiv la europarlamentare. Bineinteles ca nu extremele dar cumva trebuie ca politicienii frecventabili sa simtă o anume presiune spre a se mai trezi la realitate, ca a trecut perioada idilica post aderare de mult!

  9. Dle Radu Carp, dv preluati doar aceste idei din articolul scris de J Ropcke. Dar care ar fi solutiile dupa gandirea dv. ?!! Conflictul dintre cele doua state porneste din 2008, conferinta de la Bucuresti, trece prin intelegerile de la Minsk si a ajuns in faza de azi. Nu se vede o incetare a acestui conflict ce mai poate dura inca ceva ani iar pacea poate fi una efemera.

    • Cata vreme conflictul nu a atins tipping point, punctul de unde nu mai poate escalada (loc de escaladare mai este, din pacate), nu poate fi imaginata vreo solutie viabila. Exista varianta armistitiului, imperfecta, pe durata determinata, varianta pe care am enuntat-o pe larg anterior.

  10. Deloc halucinant pentru cei care admit că politica este o fațadă a unor interese care depășesc sfera publică. Altfel, da, halucinant. Căci trădarea nu poate fi resumțită altfel decât incredibilă, datorită potențialul de durere pe care-l deschide. Dar UE nu e la prima trădare, să ne amintim doar dispariția completă, pentru o vreme, a drepturilor omului, din recentul „război” sanitar. Nici până azi UE nu s-a învrednicit cu o cât de succintă explicație și statistică a fenomenului despre ce anume am trăit.

    • Sa nu uitam ca UE a avut la varful ei un sef al Comisiei Europene care a colaborat cu FSB intre anii 1999-2004. „Arestul” fortat la domiciliu instituit de catre guvernele europene si Comisia Europeana in timpul pandemiei reprezinta crima cu premeditare. Ce nu fac guvernele pentru „binele” nostru….

  11. Scrieți frumos și bine documentat. In prima lectură nu am gasit cuvantul pace. Pacea este soluția pentru foamea semenilor noștri din Africa, vor avea paine. La pace ajungem prin tratative, care trebuiesc continuate, ele au inceput acum un an de zile și mai bine sub egida Turciei, dar vai intrerupte. Pacea incepe prin încetarea focului, în care sunt uciși zilnic sute de oameni nevinovați.

  12. ” Acestea sunt propunerile compromiţătoare şi şocante făcute de Secretarul General ONU ministrului Lavrov. Nimic despre cele peste 280.000 de tone de grâu ucrainene distruse de forţele armate ruse din momentul denunţării BSGI. Nimic despre atacurile marinei ruse asupra navelor civile din Marea Neagră – în data de 11 septembrie a fost confirmat un astfel de atac cu rachete Kalibr asupra unei nave sub pavilion libian în Marea Neagră. Acţionând astfel, domnul Guterres s-a comportat precum un agent fidel al lui Vladimir Putin. Acesta a făcut propuneri pentru a debloca BSIG dar niciodată în scris, întotdeauna verbal. Domnul Guterres a preluat declaraţiile lui Putin şi le-a extins, transformându-le într-un document oficial ONU.”

    Acest „nimic” si abandon moral vine de la un om care a vazut cu ochii lui ce au facut rusii in Ucraina (https://global.unitednations.entermediadb.net/assets/mediadb/services/module/asset/downloads/preset/Libraries/Production+Library/28-04-2022-SG-Kyiv-UN7931268.jpg/image1170x530cropped.jpg ) si care se afla in fruntea unei asemenea institutii. Dupa reactia lui si dupa reactia papei Francisc fata de Rusia lui Putin s-ar putea sa avem si alte surprize de asemenea calibru care arata cat de adanc a penetrat Rusia institutiile globale.

    • In WW1 si WW2 confruntarile majore erau intre armate. Si mai erau distruse punctele de interes maxim – garile, marile depozite de arme, sonde petrol, aeroporturile, poduri. Dar acum se distrug sate si orase, se distrug depozite alimente, scoli, spitale si sunt omorati oameni nevinovati. Personal sunt neutra in acest conflict, pentru ca vinovatii exista si de o parte si de alta…….Si pana la urma, cat timp credeti ca toate tarile UE vor putea ajuta cu bani, ajutoare diferite si arme acest razboi, doi ani, patru ani ?!!!

      • ” Personal sunt neutra in acest conflict(1), pentru ca vinovatii exista si de o parte si de alta(2)…….Si pana la urma, cat timp credeti ca toate tarile UE vor putea ajuta cu bani, ajutoare diferite si arme acest razboi, doi ani, patru ani ?!!!( 3)”.

        In ceea ce ma priveste nu sunt deloc neutru atunci cand este vorba de un genocid declarat in mod deschis . Mai mult decat atat, Europa de Est ( cel putin ) ca si Ucraina de altfel , nu are optiuni pentru ca este vorba despre supravietuire.
        (2) Cand Putin a atacat un stat pasnic ( dupa ce anterior a atacat aproape statele din jur ) nu exista vinovati „de o parte si de alta” decat pentru pro-rusi.
        (1) Neutralitatea in acest caz este sa treceti sub tacere crimele demonstrate ale rusilor si faptul ca Putin este deja urmarit international pentru crime de razboi.
        (3) Nu exista alternativa . Daca Putin trece de Ucraina urmeaza tarile din jur ( deja cad drone rusesti prin Tulcea ) , etc. ,etc. dupa cum ne-a spus deja un pasnic general rus ( https://adevarul.ro/stiri-externe/rusia/trebuie-sa-eliberam-europa-de-est-un-general-2299079.html ).

        • Neutru? Stai sa vezi ca vine Bucea in Tulcea, Bacau Iasi etc. Sa-ti vad neutralitatea atunci. Mai oameni, sunteti cu totul prosti? Cat traieste bestia asta de neom razboiul e la un metru de noi.

          • Multumesc de replici. Multe arata ca nu stim sa respectam alte puncte de vedere. Libera exprimare arata ca fiecare poate avea o opinie proprie. F. Rusia se va razboi inca multi ani cu Ucraina. Nu va avea treaba cu R. Moldova si Romania. Nu este cazul sa se inflameze lucrurile mai mult decat sunt. Si NATO a afirmat ca F. Rusa a folosit spatiul aerian romanesc pentru a ataca Ucraina si ca razboiul va fi de lunga durata. Si Elvetia a fost si este neutra in multe situatii din istoria recenta.

  13. Eterna ignoranță combinată cu o lașitate latentă, pe care o putem observa la occidentali de mult timp, mai ales la europeni. Rușii cunosc prea bine slabiciunile adversarului, pe care reușesc să le speculeze. Lor nu le plac adversarii hotărâți si imprevizibili, pe care nu-i pot nici manipula.
    De unde mai scoatem un Reagan sau un papă precum Ioan-Paul al 2-lea?

  14. Intentiile Rusiei sint cunoscute. Metodele ei, vechi deja, la fel. Rusia nu mai poate crea imginea unui stat civilizat si nu va obtine nimic. Doar vorbe, iar la asta europenii se pricep. Nu mai este timp pentru Rusia ; in vecinatatea ei se casca prapastia care o va inghiti, cu sau fara vreun ipotetic ajutor al Europei. UE va trebui sa lupte ea insasi din greu pentru supravietuire, tarata de scaderea demografica, nationalism, tendinte centrifuge si lipsa competitivitatii. ONU, o organizatie compromisa de multa vreme nu are ce oferi in afara unui punct de vedere care nu va gasi rezolvare. Avantajele Occidentului se vor pastra ; nu poate exista decit convergenta si globalizare sau nimic. Elitele nu pot fi distruse de non elite, asta este utopia fondatoare socialista. Distantele uriase ale avansului in cercetare si tehnologie nu pot fi recuperate. Restul sint vorbe, vise irealizabile ; o drama inutila peste care se va asterne uitarea . Copiii si tinerii de azi si de miine se distanteaza de pe acum si isi fac loc intr-o lume total diferita ; ea este din ce in ce mai putin a celor de azi si cu atit mai putin acelor de ieri cum sint asasinii infatuati gen Putin , razboinici gen XI si armatele lor uriase de viitori morti .

  15. Urmaresc majoritatea reuniunilor Consiliului de Securitate al ONU. Exista o schimbare consistenta de ton. Nu mai sunt atat de virulente pozitiile (ferme dar parca mai din varful buzelor, mai scurte ca inainte) nici macar din partea Europei, nici US-UK, nici macar al ambasadorului Ucrainei (care inainte avea un pic atitudine si ambianta de rock star). Am spus si alta data ca discutiile intre Rusia si Occident si negocieri nepublice nu s-au oprit vreodata. Acum impresia mea este ca se cauta iesirea din conflict, ce s-a incercat de catre US nu prea a iesit cum voiau. Vedeti si pozitia ministrului de externe Blinken de a colabora punctual cu orice tara indiferent de diferente ideologice pentru probleme globale. Un leadership pe care US vrea sa-l exercite in viitor cu „modestie”. Razboiul asta nu ar fi trebuit sa aiba loc vreodata fiindca nu ducea nicaieri, oprirea negocierilor din primele luni a fost o mare greseala. Din pacate cei care au facut-o sunt inca la putere, macar sa fie capabili sa invete din greselile lor.

  16. Un articol foarte pertinent Dom Carp, de data asta. Cel precedent in care preziceci ori sfatuiti Ucraina sa dea teritorii pentru pace, e complet absurd. Cat traieste mujicu de putin,nu va fi pace.
    Numai de bine

  17. Ce nu inteleg Dom Carp e cum de ati putut sustie in articolul precedent ca Ucraina trebuie sa stea la masa cu putin si sa bata mana la un armistitiu.
    Am foat dezamagit.
    Nu poate exista un armistitiu. Razboiul va continua astfel. Rusia trebuie scoasa din Ucraina si basta.

  18. Infamul Dvs a scris cam despre ce se dicuta in ultima vreme prin SUA, si azi a fost votat de 90% din parlamentarii lor. Cred ca ar trebui sa fiti mai bine informat si mai politicos.

    Răspundeți

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Carp
Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro