Obligatoriu cu happy end

Din seara zilei de 31 decembrie 2019, profitând, între altele, de câteva îmbunătățiri tehnice consistente aduse scenei, Teatrul Szigligeti din Oradea a reînnodat o mai veche tradiție. Aceea ca în ultima zi a anului să joace nu doar un simplu spectacol de cabaret, o simplă succesiune de cântece și glume,  ci o operetă în lege.

Prima aleasă a fost mai puțin cunoscuta Sybill a lui Jacobi Viktór. Am văzut atunci un spectacol bun, temeinic, din păcate în parte compromis de pandemie. Declanșată la scurtă vreme de la premieră.

Anul trecut, directoarea artistică a trupei,  Novák Eszter, de data aceasta și în calitate de regizor artistic, a optat pentru mult mai populara Silvia. Care se joacă și se cântă cu mult succes și astăzi. Și iată că acum, în 31 decembrie 2024, a avut parte de prima ridicare de cortină spectacolul cu opereta Victoria și al ei husar, creație din anul 1930 a binecunoscutului compozitor maghiar Ábráhám Pál și a colaboratorilor săi Földes Imre și Harmath Imre. Operetă despre care aflu că ar mai fi figurat pe afișele orădene și în anul 1945. Aceasta în pofida faptului că în ea se vorbește, n-aș zice că neapărat foarte amabil, și despre Armata Roșie, și despre Lenin, și despre războiul civil dintre albi și roșii.

Victoria și al ei husar are în centru o foarte frumoasă și învăluitoare poveste de iubire. Frumoasă ca în operete. Locotenentul de husari Koltay László este îndrăgostit până peste cap de frumoasa Victoria. Planurile lor de căsătorie sunt însă date peste cap de începutul Marelui Război și de tot ceea ce a urmat după. Koltay cade prizonier, este în vreo două rânduri arestat de ruși, e condamnat la moarte, scapă ca prin minune de execuție și de închisoare, așa cum se întâmplă îndeobște în operete. Este considerat mort de fosta lui logodnică. Așa că Victoria se mărită între timp cu diplomatul american John Webster, ambasador mai întâi la Beijing și mai apoi la Sankt Petersburg. Altminteri,  un băiat bun ca pâinea caldă. Cum tot numai în operete se găsește.

Foștii logodnici se reîntâlnesc. Inimile se reînfierbântă.  Însă Victoria ține cu orice chip să îi rămână fidelă soțului, asta în vreme ce mult mai năvalnicul László vrea cu orice preț să o recucerească. După un lung șir de despărțiri și de refuzuri, după ce spectatorul e pe punctul de a crede că opereta lui Abráhám Pál ar fi una defectivă de happy end, cum altminteri  nu sunt operetele,  toate lururile se rezolvă în cel mai onorabil și fericit chip posibil.

Se știe. În operete nu subiectul este cel care contează. Importă ariile, soliștii, corurile, dansurile. Strălucirea decorurilor și a costumelor. Amestecul dintre lacrimi, deznădejdi, salvări al ultimo minuto și generoase momente comice.

Spectacolul realizat prin colaborarea dintre Teatrul Szigligeti și Teatrul Csokonai din Debrețin respectă cam toate aceste condiții. Novák Eszter este un bun meseriaș al genului, în plus are fler în alegerea colaboratorilor. Îi am în vedere când spun asta, în primul rând, pe dramaturgul Kárpáti Péter, pe coregraful Bóbis László care a asigurat dinamismul tablourilor, pe dirijorul Hermann Szabolcs, pe dirijoarea de cor Brugós Anikó, pe corepetitorul Dombi Dávid .

Poate că n-ar fi fost tocmai rău ca decorul (Florina Bellinda Vasilatos) să fie mai apăsat scos din zona utilului și a convenționalului, iar costumele (Cs. Kiss Zsuzsanna) să aibă un plus de strălucire.

Ca și în Sibyll, ca și în Silvia, ca și, mai înainte, în Cele trei nopți ale unei iubiri, Tașnádi-Sáhy Noémi, distribuită acum în complexul, solicitantul rol al Victoriei, emană o strălucire aparte. Are ținuta reclamată de gen, este remarcabilă în interpretarea ariilor. Deloc puține și nicidecum simple. Lucru cu atât mai notabil cu cât Tasnádi-Sáhy Noémi este, la origine, actriță de teatru dramatic.

Dintre contribuțiile feminine la spectacol le-aș mai evidenția pe acelea ale lui Kocsis Anna (excelentă în Riquette) și ale lui Ilyes Kláudia. Au voci frumoase, nerv, căldură, au o cuvenită eleganța a ținutei artisții Kurucz  Dániel și Juhász Bence. Distribuiți în rolurile ambasadorului Webster, respectiv în cel al locotenentului Koltay.

Am apreciat evoluția lui Nagy László Zsolt, un foarte bun deținător al rolului Contele feri, fratele Victoriei. Mi-au plăcut umorul și giumbușlucurile lui Szotyori Józséf, cred că Kiss Csaba, interpretul lui Jancsi, ordonanța locotenentului Koltay, face aici unul dintre cele mai bune roluri din carieră.

De apreciat sunt și ceilalți interpreți din distribuție. Încep cu Barabás Húnor, un profesionist elegant al dansului. Continui cu Csatlós Lóránd, Barkóczi Réka, Fodor Virág, Krupár Luca, Varkucz Róbert Károly, Szigyartó Johanna, Kerekes Dalma. Și închei cu o reverență făcută lui Hajdu Géza. Veteranul nedezmințit al trupei.

Aprecieri merită cu toții. dansatorii, coriștii, instrumentiștii. Dirijorii Herman Szabolcs și Brugóș Anikó. Aprecieri merită coeziunea ansamblului.

Și, last but not least se cuvine aplaudat la scenă deschisă violonistul Nagy Kálmán. Admirabilul concertmaistru al Filarmonicii de Stat Oradea, un maestro în toată puterea cuvântului, căruia spectacolul îi datorează o suită de intervenții muzicale de excepție.              

Teatrul SZIGLIGETI din Oradea în colaborare cu Teatrul Csokonai din Debrețin

VICTORIA ȘI AL EI HUSAR de Földes Imre, Harmath Imre, Ábráhám Pál

Regia: Novák Eszter

Decor: Florina Bellinda Vasilatos

Scenograf costume: Cs. Kiss Zsuzsanna

Coregrafia: Bóbis László

Dramaturgia: Kárpáti Péter

Dirijor: Hermann Szabolcs

Dirijor cor: Brugós Anikó

Vocal coach: Berecz Bea

Corepetitor: Dombi Dávid

Distribuția

John Webster, ambasador american; Kurucz Dániel

Viktoria, soţia lui: Tasnádi-Sáhy Noémi

László Koltay, căpitan de husari: Juhász Bence

Jancsi, ordonanţa lu:i Kiss Csaba

Riquette: Kocsis Anna

Contele Feri, fratele Viktoriei: Nagy László Zsolt     

Ach-Wong: Ilyés Klaudia

Un ofiţer rus; Seligman: Csatlós Lóránt

Pan fu; Nikifor; Rosenthal: Szotyori József   

Valet Cin: Barkóczi Réka

Li-wang: Fodor Virág

Lu-wang: Krupár Luca

Preotul chinez Varkucs: Róbert Károly

Secretar al ambasadei:Jeff: Barabás Hunor

Icike: Szigyártó Johanna

Ospătarul: Hajdu Géza

Elvira: Kerekes Dalma

Dansatori

BARABÁS HUNOR, BARKÓCZI RÉKA, FODOR VIRÁG, FORGÁC-POPP JÁCINT,

IMRE BÉLA, KEREKES DALMA-GABRIELLA, KISS DÓRA, KRUPÁR LUCA,

PAP ZSUZSÁNNA, RÁCZ IMRE-ADRIÁN, RÁCZ LAJOS, TEKSE PATRIK, TÁBORI SÁRA, ÖRDÖGH GÉZA

 Coriști:

BALIGA ANITA, BARABÁS ESZTER, BÓDI GRÉTA-NÓRA, BÓDI MÁTYÁS-LÁSZLÓ, BORZÁSI DÁVID, FEHÉR ISTVÁN, KISS ANETT, NAGY KINGA-NIKOLETTA, PORTIK VIKTOR, PORSZTNER ABIGÉL, VARKUCS RÓBERT-KÁROLY

 Muzicieni:

AMANDREI ALEX, BÉKÉS GERHARDT, BOC TIBI-VASILE, BULZAN MARIUS, IONUT CHIS, DRIMBE ALINA, FODOR JÓZSEF, KARDOS ESZTER, KURUCZ TIBOR,

KURUCZ VIRÁG, NAGY ÉVA, NAGY KÁLMÁN, OANCEA OLIMPIU, VICTOR SANDU, ALEX SERETOC, VERES LÓRÁNT, VURA JÁNOS