marți, februarie 11, 2025

Oboseala geopolitică din UE și (pre-)aderarea „în pachet” a Ucrainei

Starea geopolitică de pe continentul european se situează la o intersecție critică înainte de finele anului 2023. Prognozele legate de dinamica interacțiunilor geostrategice depind de continuitatea solidarității Uniunii Europene (UE) față de Ucraina, în particular în raport cu agresiunea militară convențională și cea hibridă a Rusiei. Intensitatea angajamentelor din partea UE în viitoarele luni va reieși din răspunsul la patru provocări esențiale: (1) tacticile militare ruse împotriva Ucrainei pe timp de iarnă; (2) viteza cu care poate fi stabilizată vecinătatea sudică a UE; (3) reziliența societală din statele europene în fața riscurilor de radicalizare politică, dar și (4) prognozele pre-electorale din SUA.

În corespundere cu logica de război a Rusiei, instrumentalizarea iernii și purtarea unui război energetic de uzură împotriva infrastructurii ucrainene revine în prim plan. Deja există semnale că atacurile aeriene ale Rusiei țintesc sectorul energetic din Ucraina, într-o proporție mai activă decât în capacitățile portuare din regiunea Odesei (Reuters, Noiembrie 2023). Gestionarea crizei din Orientul Mijlociu, concomitent cu protecția efectivă a civililor palestinieni din Gaza și Cisiordania pe durata intervenției militare a Israelului, atrage atenția și resursele UE. Se întrezărește un interes clar al Bruxelles-ului de a transforma această criză într-o oportunitate pentru formalizarea statalității palestiniene (Politico, Noiembrie 2023). În același timp, izbucnirile anti-imigrație violente de la Dublin, protestele anti-guvernamentale a dreptei din Spania împotriva amnistiei pentru liderii separatiști catalani sau victoria euroscepticilor în alegerile din Olanda revelă niște vulnerabilități structurale ale UE. Câteva luni înainte de alegerile parlamentare europene din vara lui 2024, Bruxelles-ul urmează să propună soluții pentru prevenirea ascensiunii euroscepticilor, cu un accent pe problematica migrației. Nu în ultimul rând, caracterul pro-activ UE în materie de politică externă va fi influențat de contextul pre-electoral din SUA, unde raportul de forțe dintre Democrați și Republicani ridică unele semne de întrebare privind sustenabilitatea actualei armonii în relațiile transatlantice.

Imprevizibilitatea mediului extern face ca subiectul despre solidaritatea pro-ucraineană să figureze în topul discuțiilor de la Bruxelles și în capitalele europene. Solidaritatea UE față de Kiev este măsurabilă atât pe partea de finanțare, cât și pe cea de integrare europeană. Deși nu în măsură egală, dar ambele dosare contează. Aceste dimensiuni pot avea o influență pozitivă una asupra celeilalte sau, din contra, se pot contagia reciproc, dacă UE nu le va aborda cuprinzător și complementar.

Oboseala geopolitică în UE și dosarul ucrainean

Începând cu februarie 2022, solidaritatea europeană față de Ucraina în materie de apărare împotriva agresiunii Rusiei a fost de natură previzibilă în strategiile externe ale UE. Acest lucru se bazează pe o solidaritate quasi-completă în interiorul celor 27 de state UE, cu excepția Ungariei. Uniformitatea sprijinului pentru Ucraina în interiorul UE reflectă în linii mari susținerea populară la nivel european. Deși în primăvara anului 2023 au apărut unele semne ușoare de descreștere în privința simpatiei publice față de reacțiile Bruxelles-ului în raport cu agresiunea Rusiei, majoritatea europenilor se poziționează de partea Ucrainei. Astfel, sprijinul public european față de strategiile UE în raport cu Ucraina variază între 60% și 85% în funcție de domeniul de intervenție (Eurobarometru, iulie 2023). Cel mai înalt sprijin se atesta vizavi de asistența umanitară a UE pentru refugiații ucraineni (88% în iulie față de 91% în februarie 2023), iar cel mai scăzut – în domeniul livrării de echipament militar (64% în iulie față de 65% în februarie 2023). În orice caz, schimbările de atitudine sunt minore, iar majoritatea publicului european percepe pozitiv ajutorul UE oferit părții ucrainene.

Cu toate acestea, se conturează o anumită oboseală geopolitică vizavi de cauza ucraineană, care combină reacții naționalist-protecționiste în domenii sensibile (în Polonia, Slovacia și Ungaria), precum accesul produselor cerealiere. Mai recent, s-a intensificat opoziția față de sporirea numărului de permise pentru transportatorii ucraineni care operează în UE, al cărui număr s-a multiplicat de la 165 mii până în februarie 2022 până la circa 1 milion în prezent. Semnale pesimiste pot fi interceptate de asemenea în privința disponibilității resurselor financiare în UE și a cristalizării deficitelor bugetare în unele capitale europene. La nivel european e vorba despre opoziția Ungariei referitor la înființarea unui mecanism inedit de finanțare a Ucrainei până la finele lui 2027, în valoare de 50 miliarde de euro. O soluție alternativă viabilă ar putea fi împrumuturile directe din partea guvernelor naționale ale statelor UE, deși acest lucru poate genera anumite presiuni bugetare. Asistența promisă de către unele state europene pentru Ucraina în 2024 – Germania și Olanda – se referă la asistență militară în valoare totală de circa 3,6 miliarde de euro. Totuși, există o incertitudine în privința capacității anumitor guverne naționale de a aloca resurse financiare pentru necesități ucrainene, anterior prevăzute prin intermediul instrumentelor europene de finanțare. Primul caz în acest sens ține de deficitul bugetar din Germania, care se ridică la 60 miliarde de euro. Această turnură bugetară s-ar putea solda cu o revizuire drastică a cheltuielilor în 2024 pentru „tranziția verde”, industria critică în domeniul producției de chipuri, dar și subsidiile sociale în domeniul energetic (Politico, Noiembrie 2023).

Cu scopul diminuării sau chiar al eliminării piedicilor legate de finanțarea Ucrainei, factorii de decizie din UE pregătesc un cadru legal nou ce permite utilizarea profitului din resursele financiare rusești înghețate in UE, în valoare de aproape 200 miliarde de euro (Bloomberg, Noiembrie 2023). Noul mecanism va reieși din efectele juridice ale sancțiunilor aplicate împotriva Rusiei. Atât definitivarea legislației ce ar legaliza confiscarea veniturilor din banii ruși blocați în UE, cât și cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni, s-ar putea materializa până la finele lui 2023 sau chiar în primele luni ai anului 2024. Creativitatea manifestată de către EU în identificarea unor resurse financiare alternative lipsește în domeniul integrării europene, unde e nevoie de unanimitate politică pentru a avansa dialogul de pre-aderare cu Ucraina.

Ucraina, Moldova și Georgia – extinderea estică a UE „în pachet” sau separat?

La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană a evaluat pregătirea Ucrainei și Moldovei drept suficientă pentru a începe negocierile de aderare, chiar dacă a indicat că nu toate condițiile au fost implementate integral. Totodată, Comisia a stabilit un set de cerințe (9 la număr) pe care Georgia trebuie să le implementeze pentru a obține statutul de țară candidat. Deși accentul UE este pus în prezent pe dimensiunea estică a politicii de lărgire, Bruxelles-ul conștientizează că Balcanii de Vest trebuie să rămână pe agendă. De aceea, probabil inclusiv la insistența Austriei, care promovează activ negocierile de aderare pentru Balcani (FT, Noiembrie 2023), UE a decis să ofere un semnal pozitiv pentru eventuala inițiere a negocierilor de aderare pentru Bosnia și Herțegovina (UE, Noiembrie 2023).

În fond, UE trebuie să îmbine prioritățile vechi cu urgențele noi în materie de lărgire. Din acest considerent, politica de lărgire este în mod inevitabil împărțită în două „dimensiuni”, chiar dacă sub acoperișul aceluiași pachet de lărgire. Or, pe lângă vitezele multiple în domeniul reformelor, există probleme structurale în Balcani, de ordin interstatal și inter-etnic, care diferă de cele provocate nemijlocit de factorul rusesc în Ucraina, Moldova și Georgia. Politicile UE față de aceste două regiuni supuse lărgirii sunt separate de Turcia, a zecea țară candidată. Actorii europeni sunt obligați să sporească simetria în politica sa față de Turcia, reieșind din ascensiunea ponderii geopolitice a acesteia (Euronews, Noiembrie 2023).

Conturarea a două blocuri distincte în domeniul lărgirii UE este determinată de două seturi de realități și respectiv precondiții locale. Pe de o parte, Ucraina, Moldova și Georgia fac parte din Trio-ul Asociat, cel mai avansat și europenizabil grup de țări din Parteneriatul Estic. Deși acestea au implementat Acorduri de Asociere cu UE, ele sunt deocamdată devansate de către țările din Balcanii de Vest – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia de Nord și Kosovo – la multiple capitole. Ambițiile și asistența UE față de Balcanii de Vest a canalizat resurse de pre-aderare care au permis o aliniere mai înaltă a acestora cu standardele europene. Pe de altă parte, Ucraina, Moldova și Georgia au probleme de integritate teritorială din cauza separatismului și ocupației promovate de către Rusia (BneIntellinews, Iulie 2023). Acest aspect consolidează argumentul că cele trei țări din Parteneriatul Estic sunt apropiate inclusiv din punctul de vedere al constrângerilor și riscurilor de ordin structural.

Trăsăturile distincte în parcursul de integrare europeană al acestor regiuni, ridică întrebarea dacă viitorul val de extindere va consta din abordare „la pachet” în interiorul aceleiași regiuni. Cel puțin până în anul 2030, UE va fi tentată să privească separat la aceste regiuni. În trecut, lărgirile au avut loc atât „în pachet” (România și Bulgaria în ianuarie 2007) cât și individual – Croația în iulie 2013. Deși ambele modele sunt aplicabile în continuare, decizia finală va aparține UE și țărilor candidate din Balcanii de Vest și din Parteneriatul Estic.

Multiplele interdependențe dintre Ucraina și Moldova (securitate, energie, transport etc.), dar și sprijinul României pentru dosarul moldovenesc în procesul de pre-aderare, ar putea înclina Kievul să privească pragmatic la o eventuală abordare „în pachet” cu Moldova. În primul rând, partea ucraineană observă că există un sprijin european larg pentru actuala guvernare politică de la Chișinău. Din moment ce Moldova poate deschide uși la Bruxelles și în capitalele europene, cuplarea cu Moldova este compatibilă cu interesele strategice ucrainene. Al doilea aspect important, care favorizează scenariul unei combinații moldo-ucrainene în domeniul aderării la UE, ține de faptul că autoritățile moldovene au folosit problematica ucraineană pentru a-și păstra legitimitatea publică în Moldova și a construi o imagine favorabilă pe plan internațional. Solidaritatea manifestată de partea moldoveană pentru Ucraina (refugiați, fluxurile de transport etc.) a devenit o investiție în credibilitatea guvernării moldovenești în interiorul UE. În consecință, parcursul european al Moldovei este influențat într-o măsură semnificativă de alianța și alinierea cu Kievul. Al treilea și cel din urmă factor constă din convingerea exagerat de optimistă că Moldova se poate reforma rapid ca să corespundă criteriilor de aderare. Prin urmare, conducerea Ucrainei ar putea miza pe faptul că atașarea la o țară lider în materie de integrare europeană ar putea avea efecte pozitive indirecte asupra negocierilor ucrainene cu Bruxelles-ul. Toate argumentele menționate o fac pe guvernarea de la Chișinău mai cointeresată să meargă „în pachet” cu Ucraina decât pe cont propriu. Nici Kievul nu semnalează că ar dori să fie separată de Moldova în procesul de extindere, din motive pragmatice și strategice logice.

Din același „pachet” nu face parte Georgia, care are două opțiuni – să susțină necesitatea reparării relației și încrederii la nivelul Trio-ului Asociat sau să își dezvolte o strategie de pre-aderare individuală. Interesul Armeniei în aprofundarea integrării europene ar putea impulsiona Georgia să nu aspire la integrarea într-un „pachet” cu Ucraina și Moldova, ci mai degrabă să dezvolte o direcție separată în procesul de lărgire a UE, pe dimensiunea european-caucaziană.Opoziția Ungariei și alți iritanți observați în discuțiile actuale privind lansarea negocierilor de aderare pentru Ucraina ar putea deveni un semnal pentru Georgia privind riscurile legate de o eventuală participare „în pachet” cu Ucraina, pe care guvernarea din Moldova nu se știe dacă le ia în calcul.

În loc de concluzii…

Există cel puțin două nivele de solidaritate ce vor dicta direcția mișcării pendulului geopolitic al UE în raport cu vecinătatea sa estică – sprijinul militar-financiar pentru eforturile de apărare și cel politic-strategic în domeniul aderării europene pentru Ucraina. Aceste dimensiuni de relaționare dintre UE și Ucraina conțin o doză considerabilă de interdependență, iar disfuncțiile lor pot avea efecte în lanț. Deciziile negative sau întârziate la Bruxelles pot căpăta un caracter transfrontalier cu costuri strategice pentru toți, cu excepția Rusiei și aliații săi deschiși și cei introvertiți.

Pe de o parte, orice blocaje majore pe partea de asistență financiară și/sau militară pentru Kiev ar putea fi exploatate de către Rusia în scopul intensificării ofensivei și forțării unei „păci artificiale și periculoase” asupra Ucrainei. Oboseala geopolitică a UE și a întregului Occident poate fi un factor conductor pentru o asemenea pace. Totodată, pe de altă parte, împiedicarea deschiderii negocierilor de aderare în cazul ucrainean ar putea genera o paralizie mai vastă. Având în vedere că dialogul de pre-aderare al Ucrainei pare să fie „împachetat” cu negocierile direcționate spre Moldova, cea din urmă poate deveni o victimă colaterală. Același efect negativ nu va viza Georgia, care deși este într-un „pachet geopolitic” cu celelalte două țări ale Trio-ului Asociat, este cu câțiva pași în urmă și poate să decidă să rămână decuplată.

În fine, UE este constrânsă să gestioneze cât mai eficient dosarul ucrainean pentru a nu compromite politica sa de extindere în totalitate, nu doar pe dimensiunea estică. Cu aceeași doză de preocupare, actorii europeni trebuie să contracareze orice semne de oboseală geopolitică, oferind o viziune clară privind fortificarea solidarității față de Ucraina și prevenind o pace forțată favorabilă Rusiei. Eșuarea UE în ambele procese va crea precondiții pentru restabilirea influenței ruse în Parteneriatul Estic și dincolo de această regiune.

Articol apărut pe IPN.md

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Recent un sondaj aparut in media din Romania ne spune cum in momentul votului la alegerile Europarlamentare din anul 2024 70 la suta dintre cetateni au decis a vota si tot atitia sprijina deciziile UE in materie de aparare si economie .Nici nu se poate altfel .Fondurile Europene si absorbtia acestora depasesc cu mult contributia Romaniei .Banii obtinuti prin PNRR (girant Iohannis ) folositi pentru dezvoltare produc bunastare , inarmarea Romaniei cu tehnologii de ultima generatie , aparitia Trilateralei cu Rep.Moldova si Ucraina , ajutorul oferit de catre Romania Ucrainei (acum Romania antreneaza trupe si piloti ucrainieni ) , Parteneriatele strategice cu Franta si SUA ,dezvoltarea fara precedent a Romaniei (ne aflam in cel mai favorabil moment al existentei ),cresterea capacitatilor si numarului de membri din NATOului European ,marirea numarului de natiuni ce intra pe un culoar al aderarii la UE, recuperarea teritoriilor Europene , federalizarea rapida a Europei ,modificarile extrem de benefice in domeniul legislatiei sunt doar citeva actiuni ce nu pot fi trecute cu vederea de cetatenii natiunilor europene .Cu totii am inteles .Fara unitate Rusia revansarda doreste a ne distruge .Din acest motiv si pe masura ce Partidele (cu exceptiile celor sponsorizate de Rusia )de forta din Romania ofera si noi beneficii materiale (cresterea extraordinara a PIBului permite )celor defavorizati si pe masura ce pensiile cresc , putem aprecia cistigul electoral al acestora .Chiar daca doua Partide pe care Media ni le prezinta a fi usor rusofile par a fi solutia momentului (pt un numar extrem de mic de oameni – se va vedea in alegeri)in final cetatenii nu pot decit vota pe cei care deja pot face si nu pe cei care doar zic ca pot face .

    • He, he visezi frumos Esop. Sondajul este una si voturile alta. Cu 2,5 % la aparare si cumparare armament si cateva miliarde pentru refugiati taiem din bugetele tarii pentru infrastructura, educatie si sanatate. Deja Polonia se revolta contra unor aspecte de tranzit marfuri si export ale Ucr.in Polonia.

  2. Eu sunt mai pesimist ca autorul. În primul rând, Europa este în criză economică și, în al doilea rând, UE preferă Rusia( unde are de câștigat…) și mai puțin Ucraina și Moldova (unde trebuie să cheltuiască bani…). Ce va face UE? Eu cred că va face implozie…ca și Rusia…
    Deci, Moldova ar face bine să nu se grăbească ci să aștepte să vadă cine moare prima(UE sau Rusia?…).
    În paralel și în regim de urgență Moldova ar trebui să crească relațiile economice și politice cu România, mai sigure și mai cinstite decât cele cu UE sau Rusia. Fiindcă, vai, Moldova a fost dată Rusiei tocmai de Europa lui Napoleon I….
    Să nu credem în cântecele de sirenă a unora sau altora. Ăia își văd de interesele lor, nu de ale noastre…

  3. Cred ca, inaintea oricarui articol despre integrarea Ucrainei ( in UE sau NATO) ar trebui privita harta razboiului la zi (ISW parea credibil pana acum). Chiar nu se intelege ca, in fata situatiei de pe fronturi ( ca si din visteriile occidentale), ne aflam in fata unui armistitiu ce va hotara statutul Ucrainei pe multi ani de-acum inainte? Cat va mai canta muzica pe puntea Titanicului?

    • „Ukraine shot down a HIGH-TECH Russian bomber” (capitalizarea imi apartine)

      Cindva in ultimele luni Su-24 a promovat din categoria „gioarsa sovietica proiectata in anii ’60 si intrata in serviciu in anii ’70” la clasa „bombardier de inalta tehnologie”. Sa ne pregatim pentru videoclipuri cu vitejii ucrainieni distrugind pumnul blindat al infanteriei motorizate rusesti, ultramodernul T-62M obr. 2022?

  4. Oboseala geopolitica face victime deocamdata, chiar in capitala UE. Astfel, aseara pe la 19:30, mai multe persoane au fost ranite si impuscate pe una dintre marile artere comerciale din Bruxelles. Ca de obicei, politia a ajuns dupa incident si inca n-a prins pe nimeni, adica teroristii sunt liberi sa zburde prin oras. Ma asteptam totusi ca Belgia sa fie crutata de astfel de atacuri, mai ales in urma declaratiilor premierului De Croo care a afirmat ca sustine cauza palestiniana, prin aruncarea vinii asupra Israelului pentru „macelul” din Gaza. Macar am putea fi in siguranta, daca tot face astfel de declaratii, insa se pare ca dimpotriva, belgienii sunt o tinta principala a teroristilor.
    Ucraina a pierdut razboiul, iar Congresul a blocat orice fonduri pentru Ucraina si chiar Israel. ONU sprijina teroristii, pe rusi si pe chinezi, la fel precum europenii, asadar in aceste conditii este imposibil sa ne luptam cu fortele raului. Ca sa fie tabloul complet, tot mai multe voci din SUA afirma ca R.Moldova este urmatoarea pe lista si chiar Biden afirma ieri ca Rusia ar putea lovi un stat NATO in curand, daca Ucraina nu este ajutata in continuare. Deci iata la ce duce „oboseala” Vestului. Nu se numeste „oboseala”, ci urmarirea a intereselor „strategice” in raport cu Rusia si China. Macar Ursula se duce azi in China cu caciula in maini ca sa-i sarute sceptrul lui Xi. UE a realizat ca trebuie sa se imprieteneasca cu China si Rusia. Macar stim in ce tabara jucam.

    • Ucraina va deveni Vietnamul Europei daca nu se va reusi pana la urma gasirea unei solutii in acest conflict care macina radacinile UE.
      SUA este de pe acum suprasolictata iar dorinta Venezuelei de anectarea unor teritorii din Guyana va obliga SUA sa intervina intr-un conflict de data aceasta in fata usii.
      Britanicii, francezii la randul lor vor interveni si ei daca va fi nevoie iar Ucraina ?
      Volumul ajutoarelor a scazut la minim de cand a inceput acest conflict si nu se intrevede din partea nimanui sporirea semnificativa a acestuia, fiecare se uita la celalat sa vada ce se intampla.
      Occidentul european este ocupat cu altele, criza economica cauzata de conflict, de transformarile economice dorite in sensul reduceri/decarbonarii acesteia, wokism, cancel culture, autodeterminare sexuala, feminism accentuat, crestrea masiva a influentelor unor partide extremiste, fie de dreapta fie de stanga eco-leniniste.
      Putin a fost primit in Arabia Saudita si EAU pe covorul rosu, escorta militara si tot tamtamul diplomatic necesar, un semnal catre occident, Putin este prietenul nostru.
      Delegatia la cel mai inalt nivel UE a fost cam flituita de XI el stiind foarte bine ca de la anul va avea de a face cu alti reprezentanti, are timpul si rabdarea necesara sa astepte.
      UE va arata dupa alegerile care vor urma cu totul altfel fapt pe care mizeaza atat Putin cat si XI iar de SUA ce sa mai discutam, acolo apele sunt si mai tulburi, nu se intrevede nici un personaj politic care ar putea rezolva marile confruntari globale.
      Per total avem un presedinte rus si chinezi bine pozitionati politic cat si economic cu sustinerea sudului global, al tarilor arabe bogate si un occident european + SUA fara nici o perspectiva politica majora.
      Alegerile care urmeaza in 2024 in occident vor schimba politica globala cu alti lideri noi.
      Cine si ce vor putea misca acesti noi/vechi lideri nu stim insa un lucru est cert, continuarea nu mai este posibila, ori lucrurile escaladeaza militar cu deznodamant deschis ori treburile se linistesc astfel incat sa revina o stabilitate relativa care poate genera crestere economica.

    • Daca stanga lui Di Rupo nu ar privilegia de decenii paturile defavorizate” antrenate in traficul de droguri si arme , beneficiare de alocatii de somaj generatie dupa generatie si scutiri de taxe , astfel de ” incidente” nu ar avea loc.
      Palestinienii sunt sustinuti in revendicarile teritoriale nu doar de comunitatea musulmana ci si de o parte a comunitatii evreiesti .
      https://www.dhnet.be/videos/2023/12/09/le-sud-de-gaza-a-feu-et-a-sang-apres-des-frappes-israeliennes-qfxpqmf/
      Astfel de informatii si imagini apar in „La Dernière Heure ” , care este o Agentie de Presa liberala adica nici de dreapta, nici de stanga.

  5. Primul caz în acest sens ține de deficitul bugetar din Germania, care se ridică la 60 miliarde de euro.
    Germania cheltuie nu numai cu ajutorul direct, ci si cu intretinerea refugiatilor. Numai ei costa ca 6,8 miliarde pe an si datorita faptului ca refugiatii nu sunt platiti ca refugiatii obisnuiti, ci sunt platiti ca si cum ar fi nemti.
    Unii oameni, mai rai, spun ca unii refugiati ar fi multumiti sa dureze razboiul mai mult, deoarece o duc f bine in Germania, nu trebuie sa munceasca si au mai multi bani decit aveau in Ucraina.

    In spiritul adevarului trebuie spus, ca mult, in Europa, hulita, Polonia cheltuie 8,3 miliarde cu refugiatii ucrainieni.

    • Mda, la cat wandel durch handel si gaz ieftin a luat zeci de ani nu cred ca e o nota de plata exagerata. Uneori mai trebuie sa si platesti pt. decizii mioape!

      • Duomnu nimeni,
        Ceezi ca daca nu ar fi luat nemtii gaz ar fi ramas rusii cu el nevindut? Crezi ca daca n-ar fi luat nemtii gaz nu ar fi pornit Putin crimele din Ucraina?
        Crezi ca sufera acum Putin ca nu iau nemtii gaz?

        • ? De unde agresivitatea exprimarii?
          Daca nu ar fi stat capra nemtii pt. Gaz doar de la rusi, putin nu si-ar fi construit atat de rapid si usor o camarila superbogata, corupta si amestecata in businessul si politicul german pana peste cap. Si nici nu ar mai fi primit sunca anuala de la magnatul tonnies.
          Daca ai germania la degetul mic influentezi decisiv europa.
          Intreb si eu retoric – da gazul norvegian si din marea nordului ce avea? Probabil era mai dificil sa prinzi contracte babane la constructia si exploatarea infrastructurii pt. gaze?
          Nu sufera putin ci de, pana se interconecteaza si cu alte surse de gaz decat doar cele dinspre est.

  6. De acord ca Rusia nu trebuia sa deschida acest razboi de uzura cu Ucraina. Dar si Ucraina a incalcat pactele Minsk 1 si 2. Deja avem doi ani de conflict cu sprijin de miliarde de dolari si armament. Dar pana la urma cat timp UE si SUA dar si alte state vor putea acorda ajutoare militare?!!! Apoi mai este si problema migrantilor ucraineni. Personal cred ca Ucraina ori va ingheta conflictul ori vom avea un razboi extins. Marota cu acceptarea in NATO si UE a Ucr si R.Md. poate sa dureze si 10 ani. Turcia nici acum nu este in UE.

  7. Conteaza aceasta realitate pentru noi https://ecofm.md/2023/06/21/deseuri-toxice-si-mine-militare-in-deriva-din-ucraina-catre-tarile-vecinevideo/?
    Conteaza kilometri de rapoarte din ultimii 40 de ani privind traficul de tigari, arme si persoane dinspre Ucraina catre tarile care se incapataneaza sa se opună intrarii Romaniei in spatiul Schengen ?
    Conteaza faptul ca politicienii ucraienieni persevereaza dispretuitor in incalcarea drepturilor etnicilor romani ?
    Conteaza faptul ca media independenta occidentala confirma existenta unui acord privind stocarea deseurilor toxice in regiuni aflate in proximitatea frontierei cu Romania?
    Dupa opinia mea, daca s-ar face un sondaj de opinie , cum corect si democratic ar fi ,privitor la intrarea Ucrainei in UE, romanii ar bifa optiunea ” deocamdata Nu”.

    • Clement, orice aderare trebuie ratificata in parlamentele fiecărei tari membre sau conform constitutiilor acestora! Unele sunt chiar obligate sa tina referendumuri daca nu ma insel. https://neighbourhood-enlargement.ec.europa.eu/enlargement-policy/glossary/accession-eu_en
      Iar închiderea capitolelor pt aderare nu se face pana nu accepta toti membrii. Asa ca fiti fără grija, una e ce declara politicienii si alta realitatea procedurala!

      Prin urmare nu nevoie de niciun sondaj (funny thing sa iei decizii politice pe baza de sondaje!, poate vroiati sa spuneti referendumuri).

      Pe de alta parte R. Md nu are niciun castig daca rămâne legata de ukr, similar situatiei noastre vis a vis de schengen. Nu e nici atacata, nici distrusa sistematic si nici in coasta rusiei.

  8. Revin dupa o perioada destul de lunga de timp pentru a citi un articol pe Contributors nu pentru ca titlul articolul de mai sus m-ar fi atras in mod deosebit. Subiectele,anuntate inca din titlu, nu-mi sunt necunoscute ele fiind abordate in presa internationala din diferite puncte de vedere functie de orientarea politica a a respectivelor publicatii. In alegerea publicatiilor citite de mine am aplicat un vechi adagio latin : Audiatur et altera pars daca vrei sa intelegi unde se afla adevarul si mai ales sa realizezi cine intentioneaza sa te manipuleze.
    Am citit articolul ,mi-am format o parere, si am continuat cu citirea comentariilor. Am constatat cu placere ca aparut o „dezghetare” ca sa-i zic asa a celor care comenteaza in directia contrarii unor afirmatii facute de unii care incearca evident sa ne convinga de adevarul spuselor lor in ciuda faptului ca realitatea din Uniunea Europeana ,din razboiul din Ucraina este alta. Remarc ca interesele reale ale Romaniei au inceput sa fie mai bine intelese. In acest sens as mentiona comentariile lui Clement ,Agora, Ursul brun,Mike,Neamtu tiganu,Adrian Cristescu si sa afirm ca rezonez cu spusele acestora.!!

  9. Ma onoreaza aprecierea dumneavoastra.
    Stirea care circula in media fr.-tf1 info preluata de pe zakarpattya legata de gestul unui deputat ucraienian membru al partidului lui Zelensky, care a detonat trei grenade in timpul unei reuniuni de consiliu, sper ca a ajuns si la urechile decidentilor CE hotarati sa voteze intrarea Ucrainei in marea familie a tarilor cu o „lunga traditie civilizatoare” .
    https://www.nta.ua/deputat-pidryvnyk-iz-zakarpattya-shho-vidomo-pro-nogo-ta-jogo-motyvy/
    Se pare ca ucraienianul, exasperat de abuzurile politicienilor locului, nu a mai avut argumente verbale si decompensat psihiatric, a recurs la gesturi categorice.
    Problema noastra este ca pentru o lunga perioada de timp, mii de ucraienieni vor sta foarte rau cu nervii si asemeni sirienilor, palestinienilor , afganilor si israelienilor nu vor uita si nu vor ierta complicitatile seniorilor razboiului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro