luni, ianuarie 24, 2022

Obsesia loviturii de stat în România, după Decembrie 1989

Nu știm nici astăzi cu exactitate ce s-a întâmplat în România în decembrie 1989. Și aceasta în pofida faptului că, de fiecare dată când se schimbă puterea, ni se promite că unul dintre obiectivele prioritare ale noilor guvernanți este aflarea adevărului despre actul care explică multe dintre evenimentele nefericite petrecute în România post-decembristă.
De aici și faptul că ceea ce Ion Iliescu și tovarășii săi de luptă împotriva aspirațiilor de autentică democratizare ale românilor s-au încăpățânat să susțină că ar fi fost o revoluție este denumit în chip și fel de cei care nutresc opinii substanțial diferite. De la “revoluție încâlcită” la “revoluția furată” până la amalgamatul, tragi-comicul “loviluție”. O carte a Ruxandrei Cesereanu, apărută în urmă cu câțiva ani, a înregistrat și comentat minuțios cam toate cuvintele și sintagmele utilizate spre a desemna ceea ce s-a petrecut în România începând din seara zilei de 16 decembrie 1989 și până către orele prânzului din ziua de 22 decembrie, atunci când Nicolae Ceaușescu a abandonat puterea. Dar și din 22 decembrie 1989 încolo până în seara de Crăciun, atunci când românilor li s-a adus la cunoștință vestea execuției cuplului dictatorial. Enigmele continuând să se înlănțuie până în zilele sângeroasei mineriade din 13-15 iunie.
Cu toate acestea, opinia majoritară este că în 22 decembrie 1989 un grup de putere a beneficiat, în folosul său propriu, de revolta populară spre a da ceea ce se cheamă lovitură de stat. Cert e însă că și după aceea, chiar în mai multe rânduri, s-a vorbit în România despre tentative neizbutite de lovituri de stat.
Lovitura de stat a devenit în România post-decembristă aproape o psihoză. La 6 luni după decembrie 1989, Ion Iliescu însuși, beneficiind de consultanța de specialitate a atât de compromisului istoric Răzvan Theodorescu, astăzi mare iubitor de d-na Firea, vorbea, cu referire la evenimentele din 13 iunie, despre o lovitură de stat de tip legionar al cărei rost ar fi fost acela de a deturna rezultatele copleșitor în favoarea FSN și a creatorului acestuia, același Ion Iliescu, din alegerile desfășurate în Duminica Orbului.
În 2012, cu ocazia referendumului menit să hotărască dacă Traian Băsescu își va duce până la capăt cel de-al doilea mandat prezidențial,adepții acestuia au definit consultarea populară exact cu aceeași sintagmă. Probabil că astăzi își înghit cuvintele la fel cum regretă omagiile aduse lui Băsescu, dar și Elenei Udrea.
Iar acum, în încercarea de a găsi măcar o minimă, precară justificare violențelor inadmisibile la care s-a dedat Jandarmeria, la ordinul coaliției PSD-ALDE, în seara zilei de 10 august, cu scopul de a-i reprima pe cei care manifestau pașnic și a-l face pe Liviu Dragnea stăpânul absolut al țării, comunicatorii aflați în serviciul și la ordinul vârfurilor fals social-democrate din România au recurs, falsificând realitatea și în disprețul oricărei urme de bun simț, tot la sintagma care, după cum se vede, a izbutit să facă o miraculoasă carieră în post-decembrism.
Duminica trecută, teza loviturii de stat eșuate a fost reluată, într-o formulă halucinantă, de însuși președintele PSD, dl. Liviu Nicolae Dragnea. Cu ocazia unei apariții televizate, demnă de a fi analizată și din perspectivă medicală, dacă nu cumva chiar preponderent din punct de vedere clinic, la postul de televiziune Antena 3¸dl. Liviu Nicolae Dragnea a oferit un spectacol jalnic. Acela al minciunilor, mistificărilor, gogorițelor în cascadă. Al logicii suspendate. Dar și al încălcării deontologiei jurnalistice de intervievatorul Răzvan Dumitrescu. Căruia Dragnea îi desena traiectul jurnalistic de parcă jurnalist cândva școlit la BBC era servul domniei-sale. Totul în tentativa disperată a d-lui Dragnea de a se salva pe sine, dar și pe complicea principală a domniei-sale, ministrul de Interne Carmen Dan, de la consecințele legale pe care ar urma să le suporte în cazul în care cercetărilor Procuraturii vor dovedi că ambii sunt implicați până în gât în ordonarea acțiunilor barbare ale forțelor de ordine. Care și-au uitat misiunea, lucru pentru care vor trebui să plătească.
Sunt numeroase indiciile că d-na Carmen Dan și-ar fi depășit în cel mai grosier mod cu putință competențele. Se înmulțesc și mărturiile că dl. Liviu Dragnea ar fi mințit fără rușine atunci când, la o apariție asemănătoare la același compromis definitiv post de televiziune, a susținut că ar fi început să urmărească la televizor ceea ce se întâmpla în Piața Victoriei doar către ora 7 seara. Iar cutia Pandorei a dezvăluirilor, deschisă de d-na Gabriela Firea, îi pune într-o situație din ce în ce mai dificilă pe cei doi. Respectivii se comportă într-o manieră tot mai vecină cu paranoia. Cum oare am putea califica faptul că dl. Dragnea nu s-a simțit defel ridicol atunci când a afirmat că pretinsa, inventata lovitură de stat din seara zilei de 10 august ar fi fost plănuită de ori cu sprijinul președintelui Iohannis și că ar fi beneficiat de finanțare și de sprijin logistic din străinătate? Și cum am putea califica altfel decât josnic comportamentului conducerii Jandarmeriei Române care, după ce a bătut la ordin politic, populația face pe mai departe jocurile murdare ale lui Dragnea și Dan Carmen și reclamă la rându-i la DIICOT inventată lovitură de stat din august ?
O concluzie sigură se impune. Tare puțină minte și încă și mai puțin bun simț au cei care se află astăzi în fruntea PSD. Un partid nefrecventabil care s-a întors la forma primară, murdară, agresivă, stalinistă dobândită atunci când a fost creat și croit după chipul lor propriu de Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Gelu Voican-Voiculescu, Cazimir Ionescu la sfârșitul lunii ianuarie a anului 1990.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Adevarul din 89 nu poate fi facut public, pentru ca mincinosii sunt in viata. Ceva pornit pe minciuna nu poate continua decit pe santaj si minciuna. Despartirea de minciuna inseamna despartirea de mincinosi si aliatii lor (beneficiarii). Proces dificil dar nu imposibil. Undeva, cindva totul se va prabusi. Prea multa minciuna intr-o epoca in care adevarul este la distanta de un clic pe internet.

    • Ce am descoperit de atunci pănă acum.Nu a fost revoluție ,exclus. O revoluție înseamnă război între două părți beligerante.A fost un atentat la organizarea statală de atunci , fabricat în timp de către elemente conaționale Hortiste rămase ,care sunt împotriva Romănilor în tot ce fac , clipă de clipă.S-a întămplat în Ardeal ,locul unde romănii ardeleni coabitează cu ungurii, iau hotărări împreună cu aceștia.Acești oameni suferă de un comportament straniu de a fii încrezuți , de a nu asculta ,de a fi cărcotași mareu, La Timișoara s-au luat la trăntă două orientări ,una cu origini naziste, care își are cuib aici în Ardeal și cea comunistă care lupta pentru binele muncitorilor de la BUCUREȘTI.Arienii ardeleni au învins.Dacă nu credeți veniți în Ardeal să trăiți aici ,o să vedeți cum primiți doar șuturi în cur ,doar că sunteți străini ,ferească să fiți moldoveni de dincoace de PRUT.Vă paște o marginarizare totală,v-i se arată doar mătura.Tot ce se întămplă acum în Romănia este o ciumă ardelenească.Problema cum scăpăm de ea , dacă se restabilește o ordine .Dacă se acutizează e o problemă mare, dacă se extinde cu tentaculele ei iar este grav.Ca să educi agresivitatea ardeleadă mascată cu calmul firesc ,este o problemă.Cănd stă la bază o nemulțumire generalizată care era astămpărată de către comuniști ,atunci dar acum cine o mai astămpără?Acum fiecare caută să ia singur.Închipuiți-vă un milion de ardeleni la București , cum pot fi mulțumiți aceștia ?

  2. Nu politicienii trebuie sa ne spuna adevarul despre decembrie 1989, ci Justitia.
    Care tergiverseaza dosarele ca sa i se implineasca spusele lui Iliescu: nici americanii nu stiu cine l-a impuscat pe JFK :P
    Ba le inchid, ba le redeschid … ca sa vedem ca lucreaza :D

  3. Inca un articol răvășitor care face referire la cea de-a doua istorie a poporului nostru, pentru ca dupa 89 traim cu totul altceva, o noua era. @Smaranda a punctat foarte bine si n-are rost sa mai spun nimic….

  4. > Probabil că astăzi îşi înghit cuvintele la fel cum regretă omagiile aduse fostului presedinte …
    Nimeni nu-si inghite cuvintele.
    Cei care l-au sustinut pe fostul presedinte l-au sustinut pentru ca a facut o treaba buna, in perioada cit a fost presedinte. Plecarea anticipata a fostului presedinte ar fi adus mai devreme la putere Ciuma rosie.
    Dupa terminarea mandatelor, fostul presedinte s-a schimbat, iar sustinatorii sai l-au criticat, pentru pozitia de dupa terminarea mandatelor, nu pentru ce a facut in timpul mandatelor sale.
    Omagiile pe care le-a primit au fost pe deplin meritate, dupa cum si criticile pentru activitatea din prezent sunt pe deplin meritate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro