sâmbătă, iunie 15, 2024

Octav Chelaru și admirabilul său debut în filmul artistic de lung metraj

Octav Chelaru are cu ceva mai mult de 28 de ani. A adunat deja în palmares câteva, vreo cinci, scurt metraje artistice.

Atunci când și-a încheiat studiile liceale, profesorii universitari doctori de la U.N.A.T. C. au decis că nu ar avea calitățile necesare spre a deveni regizor de film. Se întâmplă. Tot așa cum unii au din întâmplare doctorate. Firește, Octav Chelaru s-a supărat, s-a necăjit, însă a avut și tăria, și înțelepciunea de a nu-și abandona vocația. Tânărul acesta de o modestie ucigătoare, cinefil înrăit, cu lecturi solide, și-a câștigat existența din I.T. Informatician este și astăzi. Chiar dacă, după părerea mea, odată cu filmul Balaur, dă lovitura. Primul său lung metraj artistic, un thriller, gen nu prea cultivat de cineaștii români, este ceea ce s-ar chema un debut de senzație. Deja certificat ca atare de recunoașteri de care s-a bucurat pelicula la câteva concursuri internaționale.

Balaur, inspirat dintr-un fapt real, consumat în apropiere de Piatra Neamț, de unde este originar regizorul, este un film despre religie, dogmă și greșeală, însă nicidecum doar despre astea. Ci și despre constrângeri și dezamăgiri familiale. Despre singurătate și ipocrizie. Despre fuga de adevăr și despre ființe traumatizate la vârste diferite. Chiar dacă în viața, măcar a unora dintre ele, aparent totul este ok. Un ok înșelător precum acela de dinainte de decesul mamei  din viața lui Meursalt, celebrul erou Străinul lui Camus.

Balaur este un film despre cât de dificil este să stabilești cine este vinovat atunci când se întâmplă un accident. O greșeală care, în ochii lui Dumnezeu, ca și în aceia ai comunității, este mare cât casa.

Ecaterina, cu totul remarcabil, cu extrem de multe nuanțe interpretată de Mălina Manovici, are aproximativ 38 de ani. Este profesoară de Religie. Ortodoxă. O profesoară care accceptă discuțiile în contradictoriu cu elevii săi. Așa că are și ceea ce s-ar chema, după model francez, auditori liberi. Care rămân la ore, chiar dacă nu doresc să fie notați. Se înțelege bine cu colegii, întreține relații amicale cu cel interpretat ca la carte de Richard Bovnoczki. E căsătorită cu Dragoș, riguros, rafinat jucat de Alexandru Papadopol. Dragoș e un preot cum nu se poate mai respectat de enoriași. Care nu-i ies din vorbă. Aparent deschis la minte, nu ține neapărat ca toată lumea să i se adreseze cu Sfinția Ta. Foarte adesea se prezintă simplu. Dragoș. E diabetic, dependent de insulină.

În viața cuplului în cauză totul pare a fi perfect. Ierarhiile sunt clare. Soțul-preot își mai ceartă din când în când nevasta atunci când aceasta vine insuficient acoperită la Împărtășanie ori nu se spovedește. Sau când îi contrazice așa cum nu s-ar cuveni părinții (Oana Ștefănescu și Marian Râlea). Autoritatea mamei este incontestabilă și trebuie să rămână astfel, chiar dacă respectiva îi aduce norei mereu aminte de un fapt neclar, controversat petrecut la banchetul de absolvire a liceului.

Ecaterina și Dragoș au un băiat ajuns la vârsta adolescenței. E reușit, e frumușel (Voicu Dumitraș), e cântăreț în strană. Pare că se pregătește să urmeze destinul tatălui. Cei doi au o casă bine pusă la punct, care nu are peste tot aninate icoane. Există însă simboluri religioase mult mai discrete. Cu artă surprinse de directorul de imagine Barbu Bălășoiu. Excelent dublate în film de coloana sonoră datorată lui Martin Kohlstedt.

În viața cuplului există și unele mici secrete. Ecaterina aleargă, practică joggingul,  însă o face și pentru că undeva, într-un loc bine ales, ține ascunse țigări și soțul ei nu trebuie să știe asta. E ceva interzis pentru doamnele preotease. Secretele se vor amplifica din clipa în care în liceu va veni un elev pe nume Iuliu. Un băiat cu un trecut întunecat din cauza relației complicate cu mama lui, însă și cu un prezent nici el nelipsit de umbre. Iuliu este un amestec de înger și demon. Este senzațional interpretat de foarte tânărul actor, la vremea filmărilor încă student, Sergiu Smerea.

Iuliu o fascinează pe Ecaterina, iar aceasta cade în păcat. De aici primejdia ca filmul să fie încă o variațiune pe tema relațiilor nepermise dintre profesoare și elevi. Vă mai amintiți Mourir d’aimer? Măcar de vibrantul cântec al lui Aznavour? Banalitatea este complet exclusă grație inteligenței lui Octav Chelaru, regizorul refuzând deopotrivă și senzaționalismul, și dramatismul, și sentimentalismul ieftin. Dar și, cum spuneam, datorită interpretărilor de excepție ale Mălinei Manovici și Sergiu Smerea. Ecaterina încearcă să țină totul sub control, însă asta nu prea îi iese. Recidivează. Îl mai cheamă la o întâlnire pe Iuliu. Ecaterina are falși prieteni care recurg la argumentații principiale atunci când li se cere să o acopere.

Florin înțelege repede tot și trăiește propria lui dramă. Între Iuliu și Ecaterina începe un foarte tensionat război al creierelor. Iuliu pune la cale o răzbunare, numai că răzbunarea lui nu o are în vedere doar pe femeia adulterină ce s-a folosit de el (la finele primului act sexual aceasta îi mulțumește, semn că în ochii ei Iuliu a fost doar un fel de prestator de servicii), ci și pe mama ce i-a povocat atât de multe traume. Decontate acum.

Nu. Cuplul nu se va sfărâma în filmul lui Octav Chelaru. Femeia adulterina ne este arătată în ultima secvență întizându-se pe un pat în camera ei. Cameră ale cărei uși vor fi cu grijă închise de domnul părinte.   

Scris și regizat de: Octav Chelaru

Produs de: deFilm, în co-producție cu 42Film și EED Productions

Producător: Radu Stancu

Co-producători: Eike Goreczka, Christoph Kukula, Maja Popovic, Vladimir Vasiljevic

Cu susținerea: Centrul Național al Cinematografiei, Mitteldeutsche Medienförderung, Film Center Serbia, Creative Europe – Media Programme Of The European Union, Televiziunea Română

 Producător executiv: Livia Rădulescu

 Director de imagine: Barbu Bălășoiu

Editor de imagine: Dragoș Apetri

 Coloana sonoră originală de: Martin Kohlstedt

Production design de: Iulia Fulicea

Sound design de: Sebastian Schmidt

 Sound recording de: Johannes Doberenz

Costume de: Milica Kolarić

Machiaj de: Tatjana Vidanović

Cu: Mălina Manovici, Alexandru Papadopol, Sergiu Smerea, Voicu Dumitraș, Richard Bovnoczki, Ana Maria Moldovan, Oana Ștefănescu, Marian Râlea, Gabriel Spahiu, Codrina Pătru, Ilinca Hărnuț, Ilinca Neacșu, Tiberiu Enache, Gabi Anton, Octavian Costin, Kostas Mincu

Dezvoltat și prezentat la: First Cut + 2021, Les Films de Cannes à Bucarest 2020, APostLab 2019, MIDPOINT Feature Launch 2018, Less is More 2018, CineLink Co-production Market 2018, LA International Project Discovery Forum 2018, Villa Kult Residency 2017, Pustnik Screenwriters Residency 2017

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro