luni, mai 20, 2024

Pacea și buna vecinătate puse la grea încercare de la Marea Neagră la Marea Baltică

„Dacă Rusia ar desfășura trupe în Suwałki, probabil că ar declanșa o reacție militară imediată din partea altor țări NATO, care ar vedea-o ca pe un atac direct asupra statelor sale membre din regiune. O astfel de mișcare ar semnala faptul că Rusia este pregătită să își intensifice confruntarea cu NATO până la un război la scară largă și ar risca o escaladare nucleară de ambele părți.”

Barbara Yoxon, lector la Universitatea Lancaster

Când, în 24 februarie 2022, Vladimir Putin a semnat ordinul de invazie armată a Ucrainei, nu a declanșat doar un război fratricid împotriva ucrainenilor, ci și o profundă criză globală, marcând debutul celui de al Doilea Război Rece în opt decenii, un conflict cu Occidentul care se poate transforma, pe nepusă masă, în Al Treilea Război Mondial, pentru că Moscova își continuă în forță acțiunile provocatoare atât la granița est-europeană a NATO, cât și în Orientul Mijlociu sau în Africa.

Armatele – fie ele regulate sau private – ale Moscovei nu mai amenință acum doar Ucraina și Republica Moldova, ci și Polonia și Statele Baltice sau România, sub diverse pretexte, Kremlinul sperând ca unul dintre statele NATO aflate sub presiune să „facă o greșeală”, pe care apoi să o exploateze prin toate mijloacele propagandistice de care dispune pentru a justifica intrarea în război deschis cu Occidentul în Europa, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

De ce ar vrea Vladimir Putin să facă acest lucru? Sunt mai multe motive, în principiu aceleași pe care președintele rus le pusese deja pe masă încă din decembrie 2021, dar care până la 24 iunie 2023, când a avut loc marșul wagneriților lui Evgheni Prigojin către Moscova, erau ținute suspendate într-o retorică pe care Vladimir Putin o servea în diverse declarații și atât, spre disperarea partidei războinice care-și dorește mai multe de la războiul dus în Ucraina.

Ex-colonelul FSB Igor „Strelkov” Gîrkin a fost prezentat în fața judecătorilor sub acuzația de „extremism”. Sursa: lemonde.fr

După 24 iunie ac., Vladimir Putin nu mai poate pretinde în mod credibil – nici în fața cercului său de la Kremlin, nici în fața oligarhilor ruși și, în final, nici în fața poporului – că soluția la actualul conflict din Ucraina ar putea fi oprirea luptelor și negocierea unui acord de încetare a focului, în perspectiva începerii unor negocieri de pace.

La acest moment, partida războinicilor a câștigat confruntarea ideologică la Moscova – ca dovadă că Evgheni Prigojin este bine mersi liber, deși a amenințat Kremlinul cu o insurecție, în timp ce Igor Gîrkin, un alt contestatar al modului în care Putin și Șoigu duc războiul, este arestat –, ceea ce va face și mai dificile negocierile de pace privind Ucraina, pentru simplul motiv că ținta pe care o vizează este războiul cu Occidentul, care odată pornit, cred ei, va alinia în spatele Rusiei o jumătate de planetă.

Desigur, deocamdată jocul este condus de Vladimir Putin și, chiar dacă trebuie să țină cont o dată în plus de poziția „lupilor războinici”, are în continuare planurile sale și trebuie spus că acestea au legătură (și) cu ceea ce se întâmplă în Statele Unite: președintele rus este dispus să aștepte alegerile de anul viitor, prelungind războiul, în speranța că americanii îl vor aduce din nou la Casa Albă pe Donald Trump, iar Trump îl va ajuta, pentru început, să negocieze împărțirea Ucrainei după modelul Germaniei post WW2 sau, dacă vreți, al celor două Corei.

Împărțirea Ucrainei și un armistițiu, urmate de lungi și formale negocieri de pace fără perspectivă, care să dea Rusiei oportunitatea de a se pregăti pentru adevărata confruntare cu Occidentul în Europa, dar și continuând destabilizarea lumii în alte zone, reprezintă moștenirea politică la care Vladimir Putin se gândește cel mai serios în acest moment. Cu alte cuvinte, negocierile de pace nu încap pe lista sa de priorități.

Această realitate este confirmată în mai multe moduri. O confirmare ne vine de la președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, care a susținut în primele zile ale lunii august ac. o conferință de presă în timpul căreia a concluzionat: Rolul Braziliei este de a încerca să ajungă la o propunere de pace împreună cu alte țări neutre, pentru momentul în care ambele țări vor dori aceasta. Acum nici Putin și nici Zelenski nu sunt pregătiți pentru pace.

O altă confirmare vine chiar de la Vladimir Putin, care în zilele de 27 și 28 iulie ac. s-a întâlnit cu mai mulți lideri africani, la Summit-ul Rusia – Africa găzduit de Sankt-Petersburg. Cu prilejul reuniunii, la care nu au participat decât cam jumătate din liderii de pe continent, aceștia au insistat ca Rusia să găsească cât mai curând o soluție de pace în Ucraina și i-au expus președintelui rus o inițiativă în acest sens.

Chiar dacă nu a respins deschis inițiativa liderilor africani – cărora le-a transmis ceea ce transmisese în urmă cu circa patru luni și Beijingului, că respectiva inițiativă poate fi „o bază pentru negocieri de pace” –, a ținut însă să precizeze că, „din cauza Ucrainei”, o perspectivă pentru negocierile de pace nu se întrevede prea curând.

RĂZBOI ȘI PACE PE FRONTIERA ESTICĂ

The Moscow Times citează, sub anonimat, un fost oficial american care pretinde că este implicat într-un dialog diplomatic neoficial cu partea rusă – denumit pista de diplomație 1.5 – având „rolul de a permite părților să înțeleagă liniile roșii ale celeilalte și să atenueze conflictele potențiale, servind ca o legătură crucială între negocierile guvernamentale oficiale (pista de diplomație 1) și dialogurile neoficiale cu experții (pista 2)”.

Ce reține atenția, raportat la declarațiile fostului oficial, este impresia sa că o bună parte a leadership-ului politic și diplomației ruse… „Nu știu să definească victoria sau înfrângerea. De fapt, unele dintre elitele cu care am vorbit nu și-au dorit niciodată războiul în primul rând, spunând chiar că a fost o greșeală totală. Dar acum sunt în război, suferința unei înfrângeri umilitoare nu este o opțiune pentru acești tipi”.

Altfel spus, înainte de a vorbi despre pace cu Rusia, este nevoie ca în interiorul puterii ruse să se ajungă la un oarecare consens privind viziunea despre oprirea războiului din Ucraina, un proces care se poate dovedi nu doar dificil, ci și de durată, pentru că nimeni nu-și imaginează cum ar arăta (sub presiunea partidei războiului) o înfrângere și cu atât mai puțin recunoașterea acestei înfrângeri prin negocieri de încetare a focului și apoi de pace.

Doar că lumea nu poate să aștepte după Moscova, iar presiunile asupra sa pentru a urgenta definirea unei poziții de negociere și încetarea războiului se intensifică. Sâmbătă, 5 august ac., a debutat de Jeddah, în Arabia Saudită, o reuniune pentru pace convocată la solicitarea Ucrainei, cu participarea reprezentanților a 40 de state, printre care China, Brazilia, India, Turcia, Japonia, Indonezia, Egipt, Mexic, Chile și Zambia etc..

Saudiții au jucat un rol important în încercarea de a ajunge la o înțelegere de pace între Ucraina și Rusia, iar decizia lor de a găzdui această reuniune este semnificativă. Rusia nu a fost invitată, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, declarând că Moscova va monitoriza reuniunea cu atenție.

Ucraina vede întâlnirea ca un posibil preambul pentru un summit de pace. Există discuții despre o posibilă întâlnire la nivelul șefilor de stat în marja Adunării Generale a ONU din septembrie sau la reuniunea Grupului celor 20 ce va avea loc în India. Scopul reuniunii țintea și un acord pe o declarație comună privind oprirea războiului din Ucraina.

Dmitro Kuleba și Li Hui. Sursa: fmprc.gov.cn

„China este dispusă să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a continua să joace un rol constructiv în promovarea unei soluții politice la criza din Ucraina”, a declarat Wang Wenbin, purtător de cuvânt al MAE chinez; astfel că un trimis special chinez, Li Hui – fost ambasador în Rusia, se va afla la Jeddah, spre încântarea șefului diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba.

Dacă Moscovei îi este dificil să facă pași concreți, reali spre dezangajarea de pe frontul din Ucraina, în schimb se simte ca peștele în apă atunci când vine vorba de provocări și alimentarea de noi tensiuni. La finele lui iulie, începutul lui august ac. rușii au bombardat în mai multe valuri facilități portuare maritime și fluviale Odessa, Ismail și Reni, chiar pe granița cu țara noastră, stat membru NATO.

La Niamey, președintele ales Mohamed Bazoum a fost înlăturat de la putere și arestat de o juntă militară condusă de generalul Abdourahmane „Omar” Tchani, după care o asociere de organizații suveraniste denumită „M62” a scos în stradă câteva mii de simpatizanți care au atacat rezidențe franceze, inclusiv diplomatice, și au scandat „Jos Franța, trăiască Rusia, trăiască Putin!” Lovitura de stat a fost salutată imediat de Evgheni Prigojin pe contul său de Telegram, ca o prefață la un nou contract așteptat pentru armata sa privată Wagner:

Ceea ce s-a întâmplat în Niger nu este nimic altceva decât lupta poporului cu colonizatorii săi. Cu colonizatorii care încearcă să le impună regulile lor de viață și condițiile lor și să-i mențină în starea în care se afla Africa acum sute de ani.  Astăzi acest lucru înseamnă efectiv câștigarea independenței lor. Restul va depinde, fără îndoială, de cetățenii Nigerului și de cât de eficientă va fi guvernarea, dar principalul lucru este acesta: au scăpat de colonizatori. Mii de luptători Wagner sunt capabili să aducă ordinea și să distrugă teroriștii și să nu le permită acestora să facă rău populațiilor locale din aceste state.

În altă ordine de idei, un număr nespecificat de luptători Wagner au început să se antreneze cu armata națională din Belarus, ceea ce a determinat Polonia să înceapă să deplaseze peste 1.000 de soldați mai aproape de graniță. În urmă cu două zile, Polonia a acuzat Minskul că i-a încălcat spațiul aerian: Varșovia a declarat că două elicoptere ale Belarus i-ar fi încălcat marți spațiul aerian în timpul unor antrenamente, ceea ce ministerul belarus al Apărării a negat vehement.

Coridorul Suvałki, între Polonia și Lituania. Sursa: Wikipedia

Aceste evoluții au loc pe fondul intensificării activității militare în apropierea fâșiei dintre Polonia și Lituania, cunoscută sub numele de coridorul Suwałki, spre care se îndreaptă trupele grupului de mercenari ruși Wagner, într-o încercare aparentă de a crește presiunea asupra membrilor NATO și UE.

Polonia a informat NATO cu privire la incident, care ar fi avut loc la sud de coridorul Suwałki, această importantă linie de demarcație din punct de vedere strategic pentru NATO, UE, Rusia și Belarus. Regiunea de frontieră leagă enclava rusă Kaliningrad de Belarus și este singura legătură terestră între statele baltice și restul UE.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că mercenarii Wagner se îndreaptă spre coridorul Suwałki prin Grodno, un oraș din vestul Belarusului, într-o situație care „devine și mai periculoasă”, pe măsură ce forțele aliate ale Rusiei încearcă să își sporească prezența în apropierea graniței NATO; ministrul adjunct de externe polonez, Paweł Jabłonski, a declarat la un post de radio local că ar putea exista mai multe provocări din partea forțelor belaruse și rusești în viitor.

Situația de la granița cu Belarus a determinat și Letonia să mobilizeze efective militare importante și tehnică de luptă la granița comună cu Polonia și Belarus, pentru a putea preveni, împreună cu Polonia și alte state NATO, dacă va fi cazul, o eventuală incursiune a wagneriților către Kaliningrad, pe coridorul Suwałki.

Serviciile de informații ucrainene confirmă ipotezele diplomației poloneze: „Rusia pregătește lansarea unui atac asupra rafinăriei Mozir din Belarus, agresiune pe care o va pune pe seama Ucrainei”. Declarațiile Serviciului de Securitate al Ucrainei au la bază informații provenite din mai multe surse, inclusiv de la un militar rus capturat de ucraineni.

CARE-I TREABA LA JEDDAH?

Prima reuniune privind armonizarea unui plan de pace pentru Ucraina a avut loc la Copenhaga, la finele lunii iunie ac., baza de discuție fiind schița în zece puncte propusă de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Cu acel prilej, la reuniune au participat, printre alții, reprezentanți ai Braziliei, Indiei, Chinei și Africii de Sud, adică partenerii din BRICS ai Federației Ruse.

Astfel, a devenit posibilă reuniunea de la Jeddah, convocată tot la solicitarea Ucrainei, la care a răspuns Arabia Saudită care și-a oferit oficiile de țară gazdă organizatoare, rundă ce și-a propus progrese în schițarea unui plan de pace și chiar – de ar fi fost posibilă – declarație comună privind respectivele progrese; din culisele reuniunii a rezultat că eforturile saudiților nu au fost în van, o schiță de plan pare să existe, dar nu a fost posibil și un acord privind o declarație comună. Să începem cu schița în cauză.


Mai întâi, ca să fie clar ce a pus Ucraina pe masa negocierilor la Copenhaga și la Jeddah, să ne reamintim cele zece puncte susținute de Kiev:

1.Retragerea trupelor rusești și încetarea ostilităților, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia.

2.Restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU.

3.Eliberarea tuturor prizonierilor și deportaților, inclusiv a prizonierilor de război și a copiilor deportați în Rusia.

4.Securitatea energetică, cu accent pe restricțiile de preț asupra resurselor energetice rusești, precum și pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile rusești.

5.Securitatea alimentară, incluzând protejarea și asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace națiuni din lume.

6.Siguranța radiologică și nucleară, cu accent pe restabilirea securității în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporoje, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia.

7.Justiție, care să includă înființarea unui tribunal special care să judece crimele de război rusești.

8.Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare și refacerea instalațiilor de tratare a apei.

9.Prevenirea escaladării conflictului și construirea unei arhitecturi de securitate în spațiul euro-atlantic, incluzând garanții pentru Ucraina.

10.Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părțile implicate.

Discuțiile din cadrul reuniunii au fost dure, pentru că nu există nici printre statele BRICS, nici printre statele africane participante la proces o unanimitate de vederi în jurul valorilor care se regăsesc în planul susținut de Kiev, chiar dacă toată lumea, în frunte cu China, se declară susținătoare a integrității teritoriale al Ucrainei.

Totuși, diplomații saudiți au formulat o bază formată din două puncte cu care toți cei 40 de participanți au fost sau ar putea fi, la un moment dat de acord, și care ar permite trecerea la nivelul următor al negocierilor, sub egida ONU și cu participarea Moscovei: (i) sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei și (ii) încetarea focului pe toate fronturile din Ucraina. Schița implică o cedare din partea ucrainenilor, care nu ar mai condiționa demararea negocierilor de retragerea trupelor ruse din Ucraina.

Arabia Saudită a informat Rusia cu privire la evoluția discuțiilor, iar Brazilia este singurul stat participant care a transmis o declarație oficială în urma reuniunii: „Deși Ucraina este victima cea mai importantă, dacă vrem cu adevărat pacea, trebuie să implicăm Moscova în acest proces, într-o formă sau alta”.

În continuare, statele BRICS, prezente la Jeddah, au continuat să refuze condamnarea agresiunii armatei ruse împotriva Ucrainei, ceea ce, pe lângă obiecțiunile expuse public de Brazilia, indică și principalele motive pentru care nu a existat o declarație comună la finalul reuniunii.

KREMLINIADA

Obiectivul Imperiului Rus Redivivus, proiectul de inimă al lui Vladimir Putin ca exponent al cercului imperialist de la Kremlin, este să controleze lumea prin accesul la trei oceane: Pacific, Arctic și Atlantic. Pe scurt, să cucerească Europa, așa cum nu s-au sfiit să afirme ideologii imperialismului rus, așa cum nici măcar „democratul” Boris Elțîn nu a încercat să ascundă, atunci când i-a cerut lui Bill Clinton: „Dă-ne nouă Europa!”

Într-un articol publicat în numărul 32 al României Literare, Mircea Mihăieș ne face cunoscută analiza scriitorului rus Serghei Lebedev (stabilit în Europa, la Berlin) care în articolul „A pasenger on the Philosophers’ Steamer” explică modul în care filozofia lui Ivan Ilin a ajuns să fie îmbrățișată la Kremlin, în vremea noului țar Putin.

Și iată – ne dezvăluie Serghei Lebedev – cum o profeție obscură a lui Ivan Ilin, de mai bine de un secol, a ajuns astăzi să se împlinească întocmai, aspect remarcat cu amărăciune și de Mircea Mihăieș:

Filozoful Ivan Ilin. Sursa: Wikipedia

Merită subliniat că Ivan Ilin a fost unul dintre puținii gânditori emigranți din Uniunea Sovietică interesat să propună un scenariu privitor la soarta Rusiei după prăbușirea regimului întemeiat de Lenin și consolidat de Stalin. Tabloul imaginat de el e de o surprinzătoare acuratețe, deși minat de conotația negativă dată de el conceptelor de „democrație” și „libertate”. O dată cu dispariția comunismului, cele două valori caracteristice societăților deschise „vor fi folosite de dușmanii Rusiei pentru a încerca s-o dezmembreze, jucând pe cartea separatismului. Singura salvare va fi apariția unui lider puternic, un dictator înconjurat de un grup de sprijinitori mânați de o <arbitrarietate patriotică> și capabil să anuleze tendințele centrifuge cu prețul sacrificării libertăților civile”.

Cu adevărat surprinzător, nu mai surprinzător, desigur, decât mania unui dictator ca Vladimir Putin de a se agăța în delirul lui de astfel de idei, pe care să le pună la baza unei ideologii în numele căreia anulează drepturile individuale, strivește cetățeanul, după care îi cere supunere necondiționată în numele unui, eventual, „război sfânt” cu lumea care îi înconjoară (despre care dictează că este profund vicioasă, doritoare să distrugă Rusia, deci inamică).

Marina Ovsyannikova – care a devenit cunoscută în toată lumea în 14 martie 2022, când a intrat în direct, în timpul jurnalului de știri de la principala televiziune rusă, Pervîi Canal, și a afișat o pancartă pe care scria „Stop războiului!” și „Sunteți mințiți” – completează tabloul înfățișat de Lebedev, arătând că propaganda putinistă a reușit să înghețe efectiv reacția cetățenească normală din societate și că lupta pentru întunecarea minților rușilor este aproape câștigată de Kremlin:

Acum Kremlinul insistă foarte mult pe subiectul rusofobiei din toată lumea. Putem să spunem că acest subiect este unul foarte eficient. Rușii văd că toți cei de peste hotarele țării îi urăsc și că nicio altă ieșire din asta nu există. Cel grav lucru este că rușii încep să se unească în jurul lui Putin și nu văd nicio altă alternativă.

Cred că ați văzut cele două atacuri asupra „Moscow City”, acum văd sondajele care arată că oamenii nu îl acuză pe Putin de faptul că el a început acest război. Ei nu văd legătura cauzală cu dronele care zboară la Moscova. Ei nu înțeleg că motivul este unul singur: Putin desfășoară acest război agresiv. Mulții spun că trebuie să fie instalat un sistem antiaerian mai eficient, cumva să ne obișnuim cu asta, să nu observăm.

Psihicul oamenilor deja s-a adaptat la asta. Acest lucru este cel mai grav. Eu cred că acum ca și în perioada războiul rece trebuie să luptăm pentru mințile cetățenilor ruși. Trebuie să nu-i lăsăm singuri alături de Putin, în realitatea lor paralelă.

Nimic despre pace la Kremlin, acest lucru este sigur. Dacă mai există îndoieli, este suficient să observăm tonul pe care îl folosesc „lupii războiului” și care răzbate din declarațiile manechinului ventriloc Dmitri Medvedev, despre rezultatele reuniunii convorbirilor pentru un plan de pace în Ucraina de la Jeddah:

Nu avem nevoie de niciun dialog. Inamicul trebuie să vină târându-se în genunchi, cerșind milă. Desigur, este greu de criticat dorința de a pune capăt unui război, dar orice propunere de pace poate avea succes doar dacă îndeplinește trei condiții de bază:

Prima: participarea ambelor părți ale conflictului, lucru care nu se întâmplă, deoarece Rusia nu a fost invitată la respectiva întâlnire. A doua: să fie luat în considerare contextul istoric. Și acesta este: Ucraina nu a existat ca țară înainte de 1991. Este o așchie din Imperiul Rus. În fine, Ucraina se află într-o fază de semi-descompunere, iar o parte din teritoriile sale au revenit Rusiei.

Mediatorul care este dispus să recunoască aceste aspecte evidente are șanse de succes. Ceilalți, niciuna. [Sublinierea îmi aparține]

Ce folos că la Moscova, la ministerul de externe, mai există și voci echilibrate, că Serghei Riabkov, ministrul adjunct de externe a declarat că… „este subînțeles că, pe baza rezultatelor evenimentelor de la Jeddah, va exista un schimb de opinii relevant între noi și participanții BRICS la diferite niveluri Rusia va discuta rezultatele consultărilor de la Jeddah privind Ucraina cu partenerii BRICS, care au luat parte la întâlnire”, atât timp cât toate deciziile și acțiunile relevante ale Kremlinului arată că Rusia nu va scăpa curând de adepții partidei războiului cu lumea și că singura forță capabilă să o facă, adică poporul rus, este aproape total incapacitat de propagandă și amenințarea continuă cu represiunea.

Nu-i loc de amăgire, războiul va continua încă mult timp.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. Aparent, teza autorului cu continuarea războiului de către Rusia este corectă, mai ales că:
    – Biden a propus Rusiei să cedeze Ucraina și să se alieze cu Occidentul contra Chinei
    – Putin a refuzat, a dat un Ultimatum Occidentului si a atacat Ucraina, ba chiar escaladează războiul cu Occidentul și amenință cu armele nucleare.
    Deci, de fapt, Rusia este în conflict cu Occidentul.
    Nenorocirea este că Occidentul NU vrea război cu Rusia, multe țări ca SUA, Germania, Austria, Ungaria, Franța, etc fac presiuni asupra Ucrainei să nu escaladeze războiul și nedandu-i armele ofensive de care aceasta are nevoie.
    Da, Putin este în avantaj iar Occidentul indecis.
    Poate exista o soluție diplomatică în acest caz? Da, dar numai dacă Occidentul cedează și acceptă pretențiile Rusiei. O astfel de soluție ar însemna trădarea Ucrainei.
    Ce va face Occidentul? Eu cred că va face ce a făcut la Yalta, Postdam, Malta, etc. Fiindcă, vai, SUA are mai mare nevoie de Rusia contra Chinei decât de Europa, fie ea de Vest sau de Est.
    Căci, cine mai este și Europa asta, urâtă de toată Lumea?

    • Ce de aberatii.
      Cireasa de pe tort:
      „SUA are mai mare nevoie de Rusia contra Chinei decât de Europa, fie ea de Vest sau de Est.

      Ce-i aici, concurs de presupuneri fanteziste?

    • „Căci, cine mai este și Europa asta, urâtă de toată Lumea?”
      Nu chiar de toatã lumea. Cunosc cel putin doua categorii de oameni care iubesc Europa: prima, din care fac si eu parte, ar fi cei „naivi” pentru care Europa inseamna libertate si democratie, precum scrie autorul. Civilizatia si cultura in care ne-am nãscut si am fost educati sunt europene, iar daca Patria noastra este România, Universul nostru este Europa.
      O alta categorie, mult mai redusã numeric, ar constitui-o, culmea, elitele ruse. Cum pune vreunul mâna pe ceva avere, trebuie sa o etaleze pe vreo plajã la Mediterana sau undeva prin Alpi, si neapãrat urmaṣii sa urmeze niste studii de elitã in Vestul vai atât de depravat. Iar elita intelectualã a Rusiei a fost foarte europeanã sute de ani, pânã sa descopere comunismul si apoi putinismul.
      Şi din pãcate razboiul va mai dura mult timp, cât sa le abureascã tot mai mult mințile pravoslavnicilor de ieri si de azi si de pretutindeni, acelora care plâng de milã pentru țãrişoarele lor si de admiratie pentru marele popor rus, vecin si prieten, vaşnic apãrãtor al adevãratelor valori morale.

      • Mă refeream la ura contra Europei de Vest a Sudului global pentru trecutul imperialist al Europei, a fostelor state comuniste ca Rusia și China, a tuturor statelor islamice și chiar a statelor fost comuniste din Est pentru trădările de la Yalta, Potsdam, Minsk, etc. Ba chiar SUA+UK s-au cam saturat de Europa , pe care au salvat-o în două războaie mondiale dar ea, Europa de Vest, voia să facă Uniunea Euro-Asiatica cu Rusia în contra salvatorilor ei SUA și UK. Europa de Vest trebuie urâtă nu iubită, nici măcar respectată.

    • O insiruire de traznai. As vrea sa vad si eu dovada pentru cele doua afirmatii de la inceputul comentariului.
      Restul nici nu mai merita comentat.

    • Da, mulți au uitat de întâlnirea lui Biden cu Putin la Geneva (iunie 2021) și a dlegațiilor lor în ianuarie 2021. Deja, amenințările cu urmări pentru „nerespectarea drepturilor omului” și vorbirea prin interpuși anunțau ceva. Pentru cine știa să citească evenimentele și nu era cu capul în tik-tok, precum caii în traista cu fân. Și-acum, țârâita cu care se livrează arme Ucrainei este ne neînțeles. Pentru unii…
      Eventualitatea trimiterii ortodocșilor la ortodocși ar trebui să fie examinată mai atent, cu mult mai mult sânge rece, abandonând credința oarbă în Art. 5 (apărarea colectivă a NATO). Mai e și Trump prin peisaj … Așa că, nici să plângem, nici să râdem, ci să căutăm a înțelege și a prevedea și (pre)întâmpina catastrofa! Ghiță și Ponta sunt vii, iar Ciolacu și PSD se prefac că greșesc legi.

    • Ce a facut occidentul la Ialta, la Potsdam, la Malta?
      Si de ce ar avea nevoie SUA de Rusia care nu e in stare sa termine cu armata de pe locul enspe global (de Ucraina e vorba).

  2. Atit de aproape de adevar si totusi atit de departe!

    „Obiectivul Imperiului Rus Redivivus, proiectul de inimă al lui Vladimir Putin ca exponent al cercului imperialist de la Kremlin, este să controleze lumea prin accesul la trei oceane: Pacific, Arctic și Atlantic.”

    Nu, nu asta este obiectivul, cu atit mai mult cu cit urmatoarea fraza, in directa contradictie cu prima, articuleaza corect adevaratul scop final rus:

    „Pe scurt, să cucerească Europa, așa cum nu s-au sfiit să afirme ideologii imperialismului rus, așa cum nici măcar „democratul” Boris Elțîn nu a încercat să ascundă, atunci când i-a cerut lui Bill Clinton: „Dă-ne nouă Europa!”

    Europa nu inseamna lumea, nu-i asa?

    Vladimir Vladimirovici a spus clar si raspicat, sa inteleaga toti: lumea multipolara. In esenta fiecare continent cu seful lui iar Rusia sa taie si sa spinzure in Europa inteleasa ca tot ce-i la vest de Urali. Asta vrea el pentru Rusia si asta vor rusii pentru ei.

    Americanii aproape ca ar fi de acord cu asta (“Russian power is not necessarily a bad thing” zice fostul oficial american citat de Moscow Times), chiar si acum o suta de ani erau multi care voiau sa-i lase pe europeni sa se sfisiie intre ei. Dar Perfidul Albion nu este de acord. Perfidul Albion tocmai a primit un spitz in kur din partea Europei continentale, inca o data! Perfidul Albion are trecere si influenta la curtea hegemonului. Perfidul Albion lupta in continuare impotriva „monarhiei universale” in Europa. Perfidul Albion e la cutite cu ciolovecii de 200 de ani.

    Acolo e cuiul lui Pepelea, nodul gordian, bagarea degetului in fund si rezolvarea razboiului din Ucraina: relatiile viitoare intre Londra si Moscova. Daca Moscova accepta de bunavoie sa fie numarul 2 pe continent se rezolva in favoarea ei si problema Crimeei si a Donbass-ului si in general problema a tot ce nu contravine direct intereselor britanice. Daca nu accepta de bunavoie, pai o s-o obligam.

    Propaganda orceasca, ziceti? Scenarita kremlineza, insinuati?

    „The percentages agreement was a secret informal agreement between British prime minister Winston Churchill and Soviet leader Joseph Stalin during the Fourth Moscow Conference in October 1944. It gave the percentage division of control over Eastern European countries, dividing them into spheres of influence. Franklin Roosevelt was consulted tentatively and conceded to the agreement. The content of the agreement was first made public by Churchill in 1953 in the final volume of his memoir. The US ambassador Averell Harriman, who was supposed to represent Roosevelt in these meetings, was excluded from this discussion.
    […]
    As Churchill saw it, the agreement was very favorable for Britain as EAM mostly controlled Greece, which Stalin agreed to accept as being in the British sphere of influence, while in exchange Britain recognised Bulgaria and Romania, which the Red Army already occupied, as being in the Soviet sphere of influence. From the British viewpoint, having Greece in the British sphere of influence ended any possibility that EAM might come to power and then give the Soviet Union bases in Greece, whose location made that nation key to controlling the eastern Mediterranean, which for Churchill was far more important than the rest of the Balkans.”

    Si pentru ca orice dezbatere echilibrata presupune si existenta dreptului la replica, rog respectuos sa fie lasat John Bull sa-si explice cu cuvintele lui politica externa: https://www.youtube.com/watch?v=lFBgQpz_E80

  3. O analiza buna. Si bine documentata.
    Eu as fi inceput mai devreme.
    De la reforma lui Gorbaciov.
    Reforma care nu si-a atins obiectivele. Nu a democratizat cu adevarat viata politica din Rusia. Doar imitatii. Nu a privatizat toata economia. Firmele cele mai importante sunt legate tot de stat si functionarimea statului.Nivelul de viata nu a crescut. Dimpotriva.
    Cadrele militare, agentii secreti, diplomatii au fost priviti ironic sau chiar cu manie. Acuzator. Pe linga problemele economice ce au aparut. Brusc si fara speranta de indreptare. Modul de recrutare a elitei a ramas neschimbat. Fostii si beizadelele lor. Pe baza de dosar si mita.
    In acelasi timp, Putin cunoaste bine sistemul Occidental si ii stie slabiciunile. Stie de coruptia endemica si de lupta dintre politicieni si tari. Si de nevoile lor. Stie ca nu au curaj sa porneasca un razboi si ca ar face orice sa mentina pacea. Inclusiv sa mai imparta cate o tara.
    Greselile lui au fost in alta parte.
    A crezut ca populatia din U il va primi cu bratele deschise. Prima greseala, monumentala. Dupa esecul invaziei, a crezut ca un razboi de durata ii va aduce castig. A doua greseala. U sunt tenaci. A mizat pe neintelegerile UE si NATO, dar s-a declarat dusmanul Occidentului si a noii ordini mondiale. Fapt care l-a exclus definitiv din carti. Occidentul si-a dat seama ca a incalzit un sarpe la san si l-au alungat. De acum, pina va pieri sau va fi detronat, Putin nu este decat un inamic. Inamicul public nr.1. Ca si Hitler.
    Pina acum, a facut de ras tancurile ruse, armata rusa, aviatia rusa, marina rusa. Diplomatia rusa. Nu mai are decat speranta armelor nucleare. Probabil le va folosi. In nebunia lui, ca este puternic si isi va impune punctul de vedere. Degeaba, caci tot va pierde. Doar ca in loc sa cada el si clica lui, va distruge tot poporul rus.
    Neputinta organica de a se declara invins si a se retrage, il va face sa comita noi greseli. Tot mai mari.
    Dar, atentie, nu este singur in nebunia asta colectiva. Experientele ultimilor ani si mass-media imperialista tin captiv si poporul. Nu doar cativa nebuni, care se umfla precum broasca din fabula, sa dovedeasca faptul ca este cat un bou.
    In clipa in care s-a declarat anti-occidental, Putin si-a taiat craca de sub picioare. Acum, nimeni nu va mai ceda un mm din Ucraina, caci stiu ca Putin nu se va opri aici. Victoria in U ii va da noi aripi. Si vor urma razboaie mult mai mari si mai grele. Putin ori este oprit aici, ori i se va ceda tot ce vrea. Dorintele U nici nu mai conteaza.
    Mastile au cazut si Putin si-a dat foc la flota care il putea duce acasa. De acum ori…, ori…! (Chestia aia cu a treia varianta nu exista.)

  4. Europa cu toata UE nu a reusit sa creeze in 30 de ani o adevarata uniune pe multiple planuri – constitutionale, juridice, fiscale, administrative, economice, sociale. Nu a stiut sa armonizeze partea de vest cu partea de est a continentului. La ora actuala este macinata din interior de multe probleme lasate in stand by iar in exterior de contributia masiva pentru Ucraina, exodul migrantilor din Or. Apropiat si Africa, probleme de distrugeri climatice.

  5. Războiul va continua atâta timp cât crede Putin și restul membrilor permanenți ai consiliului de securitate rus. Care sunt supe fideli șefului. Deoarece fie au fost ” colegi de veche data” in KGB , fie a făcut din ei „oameni” . Cu privilegii și putere la care nici macar nu visau.
    ( un fel de biroul politic al CC al PCR a lui Ceaușescu. Toți slugi devotate care știau că prăbușit liderul, sunt și ei terminați )

    Actualmente nu poate exista ABSOLUT NICI O TRATATIVA de pace deoarece cererile ruse sunt următoarele :
    – recunoașterea cuceririlor teritoriale în Ucraina ca teritorii ” de drept” ruse.
    – declararea țării ( ce mai rămâne din ea ) ca națiune neutră. Fara apartenenta la nici un bloc militar.
    – interzicerea prezentei oricărei trupe militare străine pe teritoriul Ucrainei sau a armamentului străin și dezarmarea armatei ucraine.

    Aceste condiții sunt de capitulare ( vezi istoria ) și în nici un caz de TRATATIVA de pace.

    Putin și gașca lui pot fi înlăturați doar prin un proces international model
    Nürnberg.
    Și asta e extrem de dificil în condițiile actuale unde Occidentul improvizează ajutoare către Ucraina fără să priceapă că timpul e factorul principal.
    Și acest factor lucrează în favoarea rușilor.
    Părerea mea.

  6. Buna vecinatate cu Rusia lui Putin nu isi mai regaseste sensul .Ucraina si cetatenii ucrainieni nu mai pot locui, in tinuturile cucerite de Rusia, usa in usa ,cu cei de etnie rusa .Distrugerile si deja acuzatele „ crime de razboi ” inlatura aceasta posibilitate .Ura a devenit parte a infruntarii dintre cele doua state .Occidentul este si el parte a acestui razboi chiar daca NATO nu a intervenit direct in conflict .Uniunea Europeana nu mai poate relua relatiile cu Rusia lui Putin si niciunul dintre sefii de Stat din UE nu mai incerca , asa cum au facut la inceputuri , sa ceara Rusiei pacea mult dorita .Nu exista solutia pacii decit in momentul in care Rusia va fi obligata sa se retraga chiar daca Putin nu poate sa faca asta el fiind imediat inlaturat de fortele ultra Occidentale si de cele ultra nationaliste in cazul mai sus evidentiat .Poporul rus nu poate accepta infringerea cum nici Zelenski si nici Intrega Europa nu poate accepta sa isi retraga sprijinul oferit Ucrainei .Discutia , ce tine de finalul razboiului din Ucraina , este una singura , totul ca parte a deciziei celui care va fi invingatorul .Fie Rusia se retrage din Ucraina fortata fiind de tehnologia Occidentala si de sacrificiile Ucrainei ce spera la apartenta UE si NATO si la reintregirea si recuperarea teritoriilor,fie ea reuseste sa isi pastreze teritoriile ocupate .In ambele cazuri, functie de cine pierde fie Ucraina ,fie Rusia, se va produce un incident (accident) nuclear bazat pe lovituri mini nucleare sau pe deja invocatele accidente la Centralele Nucleare ce vor separa pentru zeci de ani Occidentul si partea de Ucraina, aflata in posesia acesteia ,de Rusia .Un pamint al nimanui deja devenit nelocuit si nelocuibil va reprezenta linia de demarcatie .Nimeni nu va accepta sa renunte si nimeni nici macar SUA lui „Trump ” nu ar mai putea aduce la masa tratativelor cele doua natiuni .Sumele uriase de bani investite in tehnologia militara si in functinarea statului Ucraina nu mai permit oprirea ajutoarelor si nici oprirea razboiului . Scopul final ,descifrat de unii dintre noi inca din primele luni ale conflictului ,cind doamna Ursula si J.R.Biden ne-au spus : „federatia Rusa nu mai poate ramine in aceasta formula si nici nu stie ce il asteapta” este aducerea Rusiei in punctul in care Federatia nu va mai putea exista, Rusia lui Putin nemaifiind o solutie pentru niciuna dintre tarile Federative si nici pentru vreuna dintre natiunile Europene nonUE . Totusi ,daca popoarele foste sovietice, ce fac parte din federatia Rusa ,incep sa se revolte, atunci cind Putin nu va mai avea banii necesari sustinerii acestor popoare,totul se poate intoarce impotriva Rusiei . Sa vedem ce se va intimpla in Belarus .Jocul UE a fost de exceptie .USA a devenit parte a apararii Europei si economic ea reuseste sa inlature problemele de acasa cu ajutorul UE ce acum cumpara gazele lichefiate si tehnologia militara ,dovedita performanta ,de la americani oferind astfel si altor natiuni sansa inarmarii cu noi tehnologii SUA sau UE pe masura ce Rusia isi pierde contractele in plata si pe masura ce tehnologia Occidentala inlocuieste capacitatile tehnologice foste sovietice .NATO european isi adauga Finlanda si Suedia si ofera altor natiuni din Pacific expertiza aparitiei unui NATO 2 ce se va contrapune Chinei deja aflata in deringolada economica .Ucraina devine o forta militara de temut asa cum si Polonia si Romania devin doua natiuni extrem de bine inarmate ce asigura flancul de Est al Europei .Intre timp Senatul SUA decide in favoarea protejarii totale a Marii Negre profitind si de loviturile Ucrainei asupra flotei Rusiei din Marea Neagra .Jocul este evident controlat de SUA si UE ce au atras in cursa Rusia inca din anul 2014 oferind acesteia Crimeea fara lupta .Banii si tehnologia fac deja diferenta .Daca Putin nu invada Ucraina nimic din toate acestea nu se putea intimpla .Acum si Germania si Japonia se pot inarma .Cine a creeat aceasta situatie , nicicind repetata vreodata in istoria omenirii, nu stim dar Zelenski si J.R,.Biden vor ramine vesnic in Istoria Milenara a Europei ca cei care au reusit sa separe total Rusia de Europa si poate ca vor reusi si sa ofere natiunilor , inca membre in Federatia Rusa, libertatea .

    • @Lili…..intr-o zi cand stateam si meditam la soarta lumii, am realizat ceva ce nu credeam ca-mi voi imagina vreodata in viata asta. Amenintarile ruse, care astazi apar sub forme diferite, ar putea fi respinse daca Germania s-ar putea inarma. Aici ajungem la ideea lui Macron, aceea de formare a unei armate europene. Astazi, America are alte prioritati si se lupta sa pastreze hegemonia lumii stabilita dupa Razboiul Rece, iar acesta ar fi inca un motiv de a avea pe teritoriul Europei inca o natiune cu armata puternica in cadrul NATO. Asta n-ar avea legatura cu ce a fost Germania si ce a facut acum 80 de ani, ci doar o natiune occidentala, puternica si foarte bine inarmata in cadrul NATO cu tot „tacamul” de arme, care sa-l faca pe Putin sa clantane de frica si sa renunte la orice amenintari. De partea cealalta, in zona Indo-Pacifica, Japonia ar putea avea o armata puternica care sa-l faca pe Xi sa se gandeasca de doua ori inainte sa ameninte Taiwanul sau sa-si exporte ideologiile si influenta in lume. Desigur, toata lumea ar trebui sa se coordoneze cu SUA si sa lupte pentru aceleasi cauze: libertatile noastre si valorile democratice. Altfel, ne vom „chinui” ca si pana acum, asteptand sa ne pice soldati americani cu taraita si sa inarmam Ucraina cu ce mai gasim prin jur. Cheia se afla la capacitatea Europei de a respinge pericolul rusesc. Desigur, mai exista si scenariul in care Europa face pace cu Putin (fara americani care n-ar accepta asa ceva), iar atunci lucrurile ar fi clare pentru toata lumea, iar Tov. Putin castiga.

  7. „Dacă se extinde războiul la Marea Neagră va fi un dezastru” (Recep Tayyp Erdogan la Conferinţa Ambasadorilor la Ankara). Inca un avertisment venit din partea unui lider extrem de important, privind situatia de la Marea Neagra si pericolul rusesc. Legat de ocuparea Coridorului Suwalki, spun doar ca ar trebui sa ne rugam lui Dumnezeu ca acest lucru sa nu se intample niciodata, pentru ca noi si copiii nostri vom intra intr-o era neagra si un razboi global va fi inevitabil. Vorbim de ocuparea unui spatiu din interiorul NATO, nu doar de invadarea unor teritorii din Ucraina. Suwalki reprezinta calcaiul lui Ahile, zona care da fiori cu adevarat reci strategilor militari, ministrilor apararii si liderilor NATO. Solutia va fi una singura si deja o stim.

  8. Este adevărat că trăim vremuri de cosmar. Este foarte adevărat că moscalii nu au făcut niciodată casa buna cu vecinii. Pentru că moscalii nu au nimic de-a face cu Cetatea universala, darămite cu Pacea. Pentru că ideologia Kremlinului și mentalitatea rămân antagoniste în raport cu toate valorile lumii civilizate. Viața a confirmat că mentalitatea imperiului mujicilor nu a fost studiată în profunzime. Astăzi, orice russ da unui străin impresia de mujic in care trăiesc apucăturile fasciste. Or, fascismul s-a născut în Mastodontica intinsoare. De la sine înțeles, moștenirea cruzimii și situația psihologica neroadă a supusimii abrutizate joaca și ele un rol decisiv. Și fiindcă bunul simț n-a fost niciodată partea tare a mujicilor, încetarea ticălosului război, declanșat de ignobilul mujic Putin, este o iluzie.

    • Copiii rusi sunt convins ca nu-l prea inteleg pe mujicul Putin.

      „Vladimir Putin viziteaza o scoala din Moscova. Intr-o clasa el le vorbeste copiilor despre cat de puternica e Rusia si cum are grija de oameni. La sfarsit , a dorit sa raspunda la niste intrebari din partea micutilor. – Eu sunt Sasa si vreau sa-mi raspundeti la doua intrebari: De ce Rusia a anexat Crimeea si de ce Rusia a trimis trupe in Ucraina ? Putin rasunde: – Intrebarile sunt bune , imi pare bine ca m-ati intrebat! In acest moment se aude soneria si copiii ies in pauza. Dupa pauza, sesiunea de intrebari se reia. – Eu sunt Misa si as vrea sa imi raspundeti la patru intrebari: De ce Rusia a anexat Crimeea ? De ce Rusia a trimis trupe in Ucraina ? De ce a sunat de pauza cu 20 minute mai devreme ?Unde e Sasa ? „

      • Ce poate să iasă mare dintr-un peChinez degenerat care lauda, până la abject, intinsoarea sa fatidică? Aici e vorba de ceva patologic: defularea unui sentiment extrem de putreziciune morală. Unde e Sașa? A fost odată un dictstor african care nu numai că a ucis oameni cu propriile mâini, ci i-a și mancat periodic. Singurul lucru care-l distinge pe Dictatorul Roșu de omologul său african este fizionomia. Criminalul suveran de la Kremlin a incarcerat atât de mulți oameni, încât închisorile au devenit arhipline. Nici el, odiosul asasin, nu știe câți ruși a ordonat să fie executați. De la sine înțeles, tot ce se petrece astăzi în/cu Rusia păgână, atitudinea Bestiei Putin față de ceilalți, este una schizofrenico-terorista. Dar, bizar, el, cel mai crud dictator al tuturor timpurilor, reprezintă normalitatea. Astfel, a ajuns paranoicul liliPutin să-și aroge dreptul de viață, de moarte și de pauza asupra (ne)supușilor. Iar barzii Închisorii popoarelor se întrec în competiția adulării și bogdaprostirii, aclamând cu strășnicie, : Vive l’empereur Putin, care duce ideea crimei până la crima însăși! Cu sângerosul ghiuj liliPutin, spre lumina ne îndreptăm! Doar că lumina asta nu le luminează mințile constipate. De ce a anexat Crimeea? De ce a invadat Ucraina? Fiara din Apocalipsa, cuibărită la Kremlin, vrea o Europa bolnava pe care sa o joace după bunul plac. Rusia nu a fost realmente niciodată măreață, blajină, sau cu un larg orizont spiritual și sufletesc. Așa-numita „lume rusă” este o lume intunecata, unde se ucide din plăcere și unde asasinii, violatorii, tâlharii sunt considerați eroi. Rasismul putinist și dement, cinic și ucigaș, are drept scop exterminarea tuturor. Eh, cu câtă plăcere ar lovi în Turcia…Pe mujici ii mai poate ajuta doar un examen psihanalitic la scara (inter)națională.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro