marți, iulie 16, 2024

Pactul european de competitivitate

Reuniunea extraordinară a Consiliului European din 17-18 aprilie 2024 a schițat o reformă menită să ducă la creșterea competitivității economiei europene, să asigure reziliența economică a acesteia și să realizeze întregul potențial al pieței unice. Acest proiect, numit „Pactul de Competitivitate European” (European Competitiveness Deal), conține o serie de măsuri importante pentru adâncirea integrării pieței unice, îndeosebi a piețelor de capital, precum și pentru simplificarea procedurilor administrative și reglementărilor. Procesul va fi însă lung și dificil, iar participanții nu s-au pus de acord cu privire la mijloacele de creștere a investițiilor private.

Progresele înregistrate în realizarea acestui proiect au fost trecute în revistă la Consiliul European din 27-28 iunie 2024. Conform documentelor acestei din urmă reuniuni, Consiliul European consideră că unele progrese rapide și decisive cu privire la toate componentele noului pact pentru competitivitatea europeană vor avea loc până la sfârșitul anului.

Dezbaterile se bazează pe un raport elaborat de fostul prim-ministru italian Enrico Letta. Întitulat „Mult mai mult decât o piață” (Much more than a market), documentul prezintă rezultatele cercetărilor și discuțiilor autorului cu un mare număr de politicieni și specialiști, care au analizat viitorul pieței unice. Concluzia este că formarea acestei piețe este nefinalizată, ceea ce afectează economia europeană, în timp ce marii concurenți ai Uniunii Europene (UE), ca de exemplu SUA, care au adoptat recent o lege de reducere a inflației (Inflation Reduction Act-IRA), recurg masiv la subvenții. Relevant în acest sens este faptul că în timp ce rata de creștere economică a SUA a fost anul trecut de 2,5%, cea europeană a fost de doar 0,5%.

Raportul pledează pentru integrarea a trei sectoare, care, până acum, au fost izolate în cadrele unor reglementări naționale: finanțele, energia și telecomunicațiile. În epocă, statele membre nu i-au permis lui Jacques Delors, președintele Comisiei Europene, care a pus bazele creării pieței unice, să integreze aceste sectoare, iar UE a devenit necompetitivă în toate cele trei domenii. Membrii Consiliului European au discutat îndelung primul sector (finanțele), dar au fost de acord să dea prioritate unificării piețelor de capital, despre care se discută, de altfel, de peste un deceniu.

Deși împrumutul public european, contractat în timpul crizei covid, este încă în curs de derulare, principala dezbatere a momentului se referă, într-adevăr, la modul în care capitalul privat poate contribui la creșterea capacității UE de a face față provocărilor strategice cu care se confruntă. După cum a spus un participant la prima reuniune menționată mai sus, cea mai bună IRA europeană este unificarea piețelor de capital.

Conform Băncii Centrale Europene (BCE), integrarea piețelor de capital ar permite întreprinderilor europene să obțină o finanțare suplimentară de 470 miliarde euro  anual. Iar aceasta, în condițiile în care o mare parte a capitalurilor părăsesc UE și merg în SUA, unde sunt plasate în fonduri de investiții, care apoi cumpără companii europene aflate în primul stadiu al operațiunilor (start-ups).

Conform declarațiilor actualului președinte al Consiliului European, Charles Michel, s-au făcut pași importanți în direcția unificării piețelor de capital, însă problema este departe de a fi rezolvată. După multe discuții, conducătorii statelor membre ale UE s-au pus în sfârșit de acord să studieze problema supravegherii centralizate a operatorilor financiari de importanță sistemică.

Această decizie constituie un pas înainte important, deoarece, inițial, unele țări au respins ideea centralizării supravegherii pieței financiare, iar alte țări, ca Luxemburg sau Irlanda, s-au temut că aceasta va determina concentrarea intermediarilor financiari la Paris, sediul autorității europene de reglementare și supraveghere a pieței financiare (European Securities and Markets AuthorityESMA), ale cărei atribuții au fost lărgite.

O altă problemă controversată este perfecționarea tehnicii financiare numite „titrizare”(transformarea activelor puțin lichide în valori mobiliare ușor negociabile, cum ar fi, de exemplu, obligațiunile). Însă, ideea armonizării anumitor aspecte ale fiscalității întreprinderilor, prevăzută inițial ca un element necesar al reformei, a fost estompată printr-o formulare vagă a concluziilor referitoare la cadrul afacerilor.

În tot cazul, se poate spune că, după un deceniu de dezbateri, UE caută în mod vizibil un nou drum. Dacă nu va reuși, va trebui să meargă înainte cu doar câteva țări membre – a declarat Mario Draghi, un alt fost prim ministru italian, care pregătește un nou raport referitor la competitivitatea uniunii.

„Pactul de Competitivitate European”, discutat de Consiliul European la ultimele sale reuniuni, conține și alte măsuri: conceperea și aplicarea unei politici industriale eficace; realizarea unei veritabile unificări a sectorului energetic și investiții substanțiale în rețele, stocări și interconectări; în fine, crearea unei piețe unice a serviciilor numerice și a datelor.

De asemenea, Consiliul cere, într-o manieră fermă, simplificarea activității întreprinderilor prin reducerea sub toate aspectele a obstacolelor administrative și a suprareglementării.

Aceste orientări au fundamentat „Agenda Strategică a Consiliului European” (The European Council’s Strategic Agenda 2024 – 2029), care definește caracteristicile noii legislaturi a instituțiilor europene.

Articol preluat cu acordul coducerii saptamanalului timisorean TIM 7, https://tim7.ro/pactul-european-de-competitivitate/

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Multumiri pentru informatii!
    Totusi, tinind cont de vecinatati, cred ca ar trebui ca si armata unica si industria de aparare sa intre in dezbateri urgente, cu cai viabile de progres UNITAR.

  2. „De asemenea, Consiliul cere, într-o manieră fermă, simplificarea activității întreprinderilor prin reducerea sub toate aspectele a obstacolelor administrative și a suprareglementării.”

    Asta e buna rau. Adica EU creeaza un sistem extrem de stufos de reglementari, de la certificate verzi, la declaratii de materiale, la recycling, etc si mai apoi vrea sa reduca. Numai noua lege a aprovizionarii, dar mai sunt si altele, prin care firmele sunt obligate sa declare daca materialele, sau componentele cumparate, au fost produse in conditii curate, fara munca copiilor, fara teroristi, ingreuneaza enorm functionarea economiei. Daca mai vorbim si de vamuirea produselor chinezesti intelegem adevarata fata a enormei birocratii europene.

    Precum s-a intimplat pe insula unde au naufragiat cinci rusi si o russoaica, de luni pina vineri o violau pe rind si simbata faceau sedinta si o criticau ca-i curva!

  3. Europa a pierdut startul în privința tehnologiilor noi corespunzătoare celei de-a III-a Revoluții Industriale, inclusiv a dezvoltării piețelor de capital. Ca urmare, Europa de Vest este disperată văzând cum pierde teren în acerba luptă cu marile puteri globale ca SUA, China, India. Singura soluție văzută de Europa ca să se salveze ca mare putere este impunerea creării Federației Europene. Ceea ce, în condițiile actuale, este foarte greu de realizat.
    NB. În aceeași situație este și Federația Rusă, dar pentru aceasta soluția este agresiunea și războiul contra altor state.

    • Europa nu a priedut startul, nu s-a aliniat la start, doar a vorbit si vorbeste in continuu despre cum se va alinia la start. Start care s-a dat acum 30 de ani.

    • Nu as paria pe faptul ca tehnologiile pur chinezesti sau indiene sunt superioare celor produse de catre Europa de Vest .

      Nu ma refer la firme americane sau europene ce si-au localizat productia in China, pentru ca ceea ce fac acestea acolo se bazeaza pe cercetare-inovare facuta in centre de cercetare europene – in sensul ca este vorba de idei ce provin din Europa de Vest – centre de cercetare si universitati).

      In continuare varfurile de inovare in tehnologii avansate se ating tot in USA, Canada, Japonia, Eoropa de Vest. Si asta datorita cercetarii la parametri net superiori celor din China comunista. Produsele chinezesti sunt net inferioare calitativ fata de cele din Europa de Vest.

      Cea mai mare problema a Europei de Vest din punct de vedere economic este forta de munca scumpa. Asta a condus la acceptarea masiva a imigrantilor, care reprezinta o forta de munca mai ieftina, dar de mult mai slaba caliatate( romani, bulgari, turci, arabi, asiatici). Nici solutia cu relocarea in tari asiatice sau in alte tari lipsite de dezvoltare( inclusiv Romania) nu a fost deloc o solutie care sa mentina parametri inalti in productie( a se vedea cazul Nokia la Cluj – muncitorul roman este invatat sa fure si sa fenteze…..si multi fac asta si in occident, dar sunt acceptati pentru ca sunt de acord sa fie platiti prost, asa cum si merita de fapt).

      Asta este situatia reala si e greu de schimbat! Nu poti face din tantar armasar in cativa zeci de ani!

      O alta mare greseala din punct de vedre economic a fost acceptarea unor tari bananiere in UE( Romania si Bulgaria).

      Idiotii astia de romani nu vor cu niciun chip sa renunte la metehnele lor de origine comunista si se pare ca si bulgarii la fel!

  4. Pentru reducerea supra-reglementarii se va numi o comisie care va produce un raport de mii de pagini din care sute de pagini cu lista de reglementări noi care trebuie implementate urgent.
    Este imposibil pentru o entitate statala ca UE sa conceapă un sistem liber. Spirala reglementării până la imobilitate totală este inexorabila.

    • Exact,
      as putea da exemplu normelor tehnice EN, norme de multe ori absurde, cel putin in domeniul trenurilor, pe care le cunosc mai bine. Aceste absurditati, vechi de o suta de ani, impiedica progresul transportului feroviar. Ar putea lua exemplu de la Japonia care fabrica trenuri mult mai bune, mai ieftine si mai sigure, respectind propriile norme.
      Oricum avem un mare noroc ca EU nu se baga in norme de aviatie, sunt sigur ca-n scurt timp nici un avion nu s-ar mai ridica de la sol.

      Marile succese europene, normarea castravetilor, a puterii aspiratoarelor si a becurilor.

  5. Tot mai mult se vorbește de Europa celor 10, cu țările din Est, mai puțin Polonia și Ungaria, ca un fel de periferie a UE (nu excluse, ci tratate conform (in)capacităților lor).
    Nu știu câte exemple de ineficiență a birocrației UE putem da (probabil multe), însă știu sigur că frecarea mentei cu România și Bulgaria este unul dintre cele mai bătătoare la ochi. Nici nu s-a descotorosit de comuniști și serviciile secrete (cam otomane, în esența lor) pentru că au devenit parteneri ai licuricilor occidentali diverși, nici asanarea corupției, nici controlul traseelor banilor europeni, numai rapoarte gen „S-au făcut progrese, dar …”.
    Dacă vreți să judecați competitivitatea Europei intrați într-un magazin de tehnologie (smartphones, PCs etc.) și vedeți câte mărfuri sunt concepute și fabricate în UE. Despre competitivitatea României – canci! Poate despre competitivitatea firmelor străine care delocalizează în România…
    Uitați-vă la mutrele lui Ciolacu, Ciucă, Iohannis, Orban etc. și dacă nu vă pufnește râsu’-plânsu’, mai vorbim despre competitivitate.

  6. UE a devenit un elefant cu picioare de lut, in ultimii 20 de ani. Insasi ea, ca sistem de organizare si functionare ar trebui reformata. Toate asa zisele formule de finantare pe zeci de programe si axe nu au redus diferentele economice si sociale dintre tarile din vest si est. A cui si de ce fel de competitivitate ne vorbeste acum UE?!!! Cea cu SUA, cu R.P.Chineza, cu statele Brics?!!! Pana una alta, tarile foste socialiste au fost si ramas ca tari periferice. Ascensiunea extremei dreapta dar si celei de stanga in UE ne arata ca aceasta uniune are multe bile negre adunate.

  7. „ Iar aceasta, în condițiile în care o mare parte a capitalurilor părăsesc UE și merg în SUA, …”
    Mecanismele ingineriei financiare sunt multiple: să punem în ecuație și: Mecanismul economic al Off Shore-urilor.
    Distribuția unui capital economic în mâna a numai 2% concentrație capital uman beneficiar (vorbind despre un total potențial uman de miliarde) treburile să fie un semnal foarte îngrijorător.
    Se știe foarte bine că acea clasă de mijloc care a dus la prosperitate economică și socială este pe cale de diminuare accentuată și dispariție și nu datorită schimbărilor climatice sau legislative ci muuuult mai degrabă datorită agresivității și avidității acestui 2% de a se îmbogăți tot mai mult!
    Principiul regulii Pareto al mazării 80/20 % din 1896 a avut un succes imens și imbatabil in toate domeniile economice socile, juridice, … existente până în prezent!
    Procentul de 2% actual este foarte departe de acel 20% care să formeze un echilibrul unei evoluții favorabile.
    Cu numai 2% ne aflăm deja în sfera unei dictaturi deviante, un fariseim de secol XXI.

  8. Din păcate, și din acest 2 % actual, numai un procent mult prea infim poate fi reprezentativ în procentul de 20 % care ar conduce la redresarea situațiilor critice intrate într-un făgaș al unui blocaj fără ieșire !!
    Tot din păcate, istoria mileniilor ne arată în astfel de situații apar manifestări contradictorii tot mai extrem violente.
    Datorită evoluției pe toate palierele, indiciile acestei evoluții prevăzute acum câteva milenii, care puteau fi interpretate în fel și chip sau chiar nu aveau nici o noimă până la sfârșitul secolului XX, acum avem o situație GRI nuanțată din combinația negrelii (cu referire la spectrul culorii luminii) care vrea să devină alb înnegrindu-l.

  9. Raportarea și menținerea ideologiei liberale liberale occidentale care culmea pune accent mare și pe
    în fața opțiunilor naziste și comuniste europene a fost benefică până în momentul preluării unor concepte extreme ale acestor 2 ideologii.
    Dacă nazismul se axa pe „rasa” pură blondă a ochilor albaștrii, s-a dovedit până la urmă că și ideologia comunistă se axa pe aceeași axă a promovării standardului „purității” ochilor albaștrii (fără culoarea a părului) KGB, Securitatea, …
    Paradoxal și decadentă este însă actuala isterie „democratică” de promovare pentru obținerea drepturilor „umane” depline sub culorile „cur-cubeului”, care chiar nu mai au nici o legătură cu master planul începutului până la sfârșitul acestei etape de evoluție a omenirii.

  10. Oripilante și total deplasate sunt viziuni gen:
    „Copiii să muncească de la 16 ani, toată lumea să lucreze până la 75 de ani. …. ”
    – Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Soluția extremă a unui cunoscut analist economic: Copiii să muncească de la 16 ani, toată lumea să lucreze până la 75 de ani. “Ideea de a sta și a primi bani nu mai e funcțională” https://ziare.com/pensie/analist-economic-solutii-criza-1881407?utm_source=Ziare.com&utm_medium=copy-paste
    Prima dată când am citit acest articol am crezut că actorul ION Caramitru face astfel de analize „vizionare”, dar:
    „ANDREI Caramitru spune că structura demografică s-a schimbat în ultima perioadă, copiii și tinerii sunt tot mai puțini, bătrânii, tot mai mulți. Astfel că sunt necesare soluții de criză, extrem de dureroase. ….”
    Astfel de „vizionari” nu au nici o legătură cu trecutul, prezentul sau un vreun viitor spre mai bine.
    A fi vizionar înseamnă a înțelege ce înseamnă anumite.
    Dacă în agricultura arhaică mai era posibil și la 70 de ani să mai ari, semeni și culegi recolte, să ții o vacă sau găină în curte care să iți asigura minimul trai existențial individual, în contextul actual modern este foarte greu ca la oraș să trăiești fără ajutorul seamănului tău.
    . Nu putem decât să îi urăm acestui „vizionar” să-și facă singur biroul mobilat în care să trăiască până la 75 de ani cu hrana și toate celelalte bunuri necesare produse din munca lui.!
    „Bătrânii sunt tot mai mulți” !!!! Este ceva oribil de conceput. ca fiind un pericol!
    O vorbă înțeleaptă spune:
    „Dacă nu ai bătrâni, caută să îți cumperi. ”
    O simplă comparație a articolului dvs față de articolul „vizionarului” de mai sus, nu poate decât să aprecieze unele adevăruri ale vorbelor înțelepte din bătrâni.
    Dar este posibil ca din păcate să se fi dezvoltat foarte mult „vizionarismul” de gen AC și la nivel UE.
    Mai rămâne să vedem care variantă dintre Biden și Trump o aleg americanii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Silviu Cerna
Silviu Cerna
Silviu Cerna este profesor emerit de ‘’Economie monetară’’ la Facultatea de Economie şi de Adminstrare a Afacerilor a Universităţii de Vest din Timişoara. Este autor a numeroase lucrări în care tratează rolul băncilor centrale în economiile contemporane, obiectivele şi instrumentele politicii monetare, factorii determinanţi ai cursurilor valutare, uniunile monetare etc. Cartea Teoria zonelor monetare optime a primit premiul Academiei Române „Victor Slăvescu” (2006), iar, mai recent (2015), cartea Politica monetară a fost distinsă cu premiul ’’Eugeniu Carada’’ al Academiei Române şi Marii Loje Naţionale a României. În perioada 1992-2009, a fost membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro