Patriotism incult și kitsch. Scurt comentariu la un text anonim și viral despre limba română

Niciodata nu m-am gindit sa-mi fac un titlu de glorie ca folosesc, mai bine, sau mai prost, limba romana. De fapt virgulele ma omoara.
Totusi, cindva, am fost obligat sa invat, vorbesc, folosesc lb germana, chiar daca n-am reusit pe deplin, cum zicea Mark Twain. Recunosc, lb germana suna latrator, intr-o lume civilizata ar trebui interzisa acustica acestei limbi, asa cum se interzice claxonul si zgomotul.
Dar, cu riscul de a fi considerat tradator, putinist, fascist, liberschimbist, lb germana e extrem de bogata, in aceasta limba poti exprima nuante mult mai fine decit in lb romana.

PS se pare ca-n lb romana si ungureasca sunt cele mai grozave injuraturi.

Dan Ungureanu, ate pretenția ca face o analiza obiectivă. Nu vrea sa vada hiperbolele din articolul despre limba română, as fi vrut sa zic a noastră, dar se pare ca nu e si a Dumnealui.. Desigur, unele argumente par corecte.
Ce frapează la Domnia sa, este atitudinea de demolator, la fel ca și la ” istoricul” Boia, tot ce e romanesc trebuie demolat, demitizat și dacă e posibil adus în derizoriu. Cu pretenții de istoric, ne spune ca am venit în spațiul carpato-transilvanean după anul 1000. Oare unde am mai auzit noi asta? În rest, ma întreb dacă pentru acest profesor franţuzit, limba romana are și ceva bun?

Excelent articol pentru care autorul merita felicitari.
Social media a deschis o cutie a Pandorei de unde se împrăștie un șuvoi de bazaconii patriotarde. Astfel, fiecărui prost cu pretenții i se oferă posibilitatea de a fi (în calitatea lui de roman „autentic”) unic, special, cu dotări/moșteniri genetice/culturale/istorice majore, cu spirit fin și naturelul simțitor.
Cind ii vezi și auzi cum urla la beție din toti rărunchii „Noi suntem romani”, înțelegi ca la scara istoriei, cu astfel de indivizi, poporul roman a avut un mare noroc. În fapt nu suntem cu nimic mai buni sau mai rai decât alții.

De acord cu fiecare dintre comentariile la tezele textului kitsch. Singura obiecție e legată de reiterarea teoriei lui Rösler, combătută și de lingviști care, cu siguranță, n-ar subscrie textului kitsch. Altminteri, gura lumii slobodă.

”invadatorii luau ca sclavi pe oricine prindeau”

Exact aici se află explicația: invadatorii nu luau ca sclavi decât pe cine prindeau 😀

Invadatorii umblau pe văile râurilor, nu prin creierii munților. Și dacă la Mureș îi zice și azi tot Mureș, la Crișuri le zice tot Crișuri, iar la Argeș îi zice tot Argeș, înseamnă că a existat continuitate a populației de limbă latină pe malurile lor.

Sigur că la Ialomița nu-i zicea Ialomița în antichitate, nici la Dâmbovița nu-i zicea Dâmbovița, regiunile acelea au fost complet ocupate de bulgari. Toată România de astăzi a fost ocupată de bulgari, pe la anii 800 – 850. Dar asta nu a exterminat populația locală decât în Bărăgan, în rest a fost doar o ocupație militară și atât.

În zilele noastre, genetica a lămurit definitiv lucrurile: a existat continuitate a populației încă din neolitic. Numai denumirea de Ardeal au inventat-o maghiarii. nu și pe locuitorii regiunii. Însă pe 31 august e Ziua Limbii Române și trebuia sărbătorită cum se cuvine 😀

Cum să mai folosești î în loc de â după 3 decenii? Frondă, inadaptare sau chiar agramatism?

Un articol care arata decaderea culturala a Romaniei. Un intelectual autentic, profesor universitar, lingvist autor al unui studiu fundamental pierde vremea si se simte obligat sa raspunda la niste prostii de pe internet, scriind un text fara cap si coada, ca de blog, adresat atat semidoctilor care dau share la respectivul text, cat si publicului general. Valoarea educativa a textului este, insa, inexistenta. Publicul general nu va intelege mai nimic, iar un singur paragraf despre latina din Dacia si asa zisa ontinuitate este prea putin. Sunt doar bombanelile unui om serios enervat de imbecili. Lingvistul nu are insa de ales aici – ori ramane in turnul de fildes si diseaca dialectele italiene, ori se ocupa serios de promovarea intelegerii corecte a limbii, pentru mase: conferinte, emisiuni radio-TV-youtube, articole accesibile, mai serioase, dar fara frustrari si liste de 11 puncte. Un text de blog ca cel de mai sus este prea putin.

Cred că trebuie regàndită civilizația Cucuteni de pe teritoriul țării noastre! Fiind cea mai lungă, de aproape 3000 de ani, ar trebui să-i acordăm mai multă atenție, având o mare importanță și pt Europa. Dar în special pentru faptul că avem 50% ADN de la această civilizație.
Cititi cartea lui Mihai Netea “ O istorie genetica(incompleta) a romanilor” și cred că vă va schimba opinia!
Preistoria e fascinantă pe teritoriul țării noastre!

Ar fi interesant ce ar avea de spus Dl Acad. Ioan Aurel Pop, nu despre pct 10 din prezentarea de fata, ci despre locuirea daco-romanilor, coabitarea cu slavii si alti migratori si despre venirea lor abia acum o mie de ani, aducand cu ei inclusiv obiceiuri si cuvinte dacice?!?
Textul analizat este scris de un lingvist amator, dar critica desi este valida lingvistic, nu pare corect raportata la evenimentele istorice majore deci pare facuta de un istoric amator (si nu prea patriot). Iorga, Xenopol, Parvan si multi altii prezinta istoria poporului roman altfel, in contradictie cu istoricii unguri si sovietici/rusi.
Iar vecinatatea cu albanezii pare o fictiune, de fapt este si mai mult, suntem si noi si ei urmasi ai neamului tracic, suntem rude si avem in comun multe.

In sfarsit…

Mulțumesc mult pentru informații! M-a captivat fiecare punct!

Felicitari domnule Ungureanu ! Unii or sa spuna ca sunteti cam ungurean fiindca confirmati indirect teoria Roesler care afirma ca romanii au migrat in masa de la sudul Dunarii ( in Transilvania dupa navalirea tatarilor din 1241, așadar dupa venirea ungurilor in Transilvania).
Nu pot fi de acord cu dumneavoastra in aceasta privinta. Este exagerat cum este exagerat si textul Kitsch despre care scrieti.
Nu cred ca romanii au fost un popor migrator. Exista dovezi istorice ale perpetuarii sale pe teritoriul tarii decla retragerea romana pana astazi. Poate a fost o perioada in care era mai rarefiat si mai putin organizat. Posibil ca o ramura sa se fi format la sudul Dunarii, ramura care in diverse momente ale istoriei s-a alaturat romanilor de la nordul Dunarii.
Oricum la subiectul principal al articolului – textul kitsch viral sunt intru totul de acord.
Cu stima,

Poate ar mai trebui adăugat că mare parte din vocabularul de azi al limbii române este format din așa-zisele neologisme, împrumutate din franceza secolului XIX, atunci când s-a făurit și mitul veșniciei națiuni române, cu limba ei de aur. Este și unul din motivele pentru care n-am pricepe o iotă din ce vorbea Mircea cel Bătrân. Pe de altă parte, toate astea sunt irelevante. Fiecare nație are plăcerea de a se bate cu pumnii în piept, cu cât de unică este ea, și noi nu ne diferențiem cu nimic. Sunt ridicole toate poveștile astea? Normal că sunt, dar nu cred că trebuie să ne pierdem somnul din cauza lor. Sunt, în același timp, și un subterfugiu necesar, care ajută pe cei din cauză să nu vadă realitatea deprimantă a prezentului. Cea din urmă da, ar fi un motiv destul de bun, ca să ne pierdem somnul. Mai bine adormim crezându-ne urmașii lui Traian, Decebal, Burebista, Zamolxe și Babei Vrâncioaia.

Saneață vine de la sân, evident. Nu e corect săneață.
Dar șoldan de la ce vine? Pariu că nu știți ce e aia sineală! Logic e vorba despre vreun defect – șleampătă, strabism – lălăie toată lumea știe ce înseamnă. De Smetie recent am auzit și am intuit imediat ce înseamnă.
Oricine poate alătura cuvinte inventate, însă brebeneii trebuie să fie un soi de dovlecei. Pariu că oltenii nu știu de ștevie (dragavei), iar voi credeți că toți pepenii sunt harbuji, daca nu cantalupi!
(pepeni sunt doar castravetii)

Am verificat, e într-adevăr plin internetul de năsărîmbele alea despre limba română. Bineînțeles, nesemnate. Înțeleg reacția DV, dar prostovăniile alea nu merită nici o atenție. Cît despre citatul din Cioran parcă era „să treci de la limba română la limba franceză e ca și cum ai scrie o scrisoare de dragoste cu dicționarul” – poate memoria mă înșeală.

„Româna e printre puținele limbi în care “câinii latră și ursul merge”.
Cam ca si rusa, in care „sabaca laet, caravan shagaet” sau in franceaza , unde „les chiens aboient et la caravane passe”; ca sa ma refer, cu mantinela, si la efectul acestui inspirat text asupra „patriotilor kitsch”.
Doar ca autorul, ” en passant par la Lorraine…”, in loc sa planteze ” un bouquet de „marjolaine” ( origanum majorana), baga batzu prin gardu’ de langa drum ( inexistent pe vremea marului lui Beniuc M. din acelasi loc – ce pare ca mai „rodeste” inca) si zgandare ” continuitatea poporului roman la nord de Dunare”.
Acu’ sa vezi patriotisme, neamuleeee !

Fie și doar pentru demitizarea că dor nu se poate traduce în alte limbi printr-un singur cuvânt, articolul e un deliciu. Cu restul, mă simt de parcă am mâncat copios tot felul de bunătățuri sănătoase.

Prostia cu dorul e rostogolită mereu, și în prezentarea video pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene https://vimeo.com/310599792

Toate cuvintele din orice limbă se pot traduce în orice altă limbă, printr-un singur cuvânt sau prin expresii. Sunt alte cuvinte românești, mai vechi sau mai noi, ca unele dintre cele de la punctul 3, care nu se pot traduce printr-un singur cuvânt în alte limbi, dor nu este printre ele, iar ele nu fac limba română specială pentru că orice limbă are astfel de cuvinte. Și dacă totuși nu s-ar putea traduce printr-un singur cuvânt, dor tot nu ar fi doar al românilor pentru ceea ce înseamnă, ci ar fi al nostru doar pentru simplul fapt că face parte din limba română. La fel ca și bibilică este al nostru, creangă, spital, posomorât, cozonac și… incult tot ale noastre sunt.

Cuvântul dor se traduce prin cuvinte care cuprind toate semnificațiile cuvântului dor din limba română, iar în alte limbi chiar există mai mult cuvinte pentru ceva specific. O altă prostie e că dor n-are sinonime în limba română și toți românii îl folosesc la fel.

Așa cum există psihologie populară (pop psych) cu teste psihologice în reviste și pe internet, așa există și lingvistică pop, plină cu prostii d-astea.

Domnule Ungureanu, articolul dumneavoastră e foarte binevenit, ar trebui citit de gloatele de rromâni verzi. O singură observaţie: basca şi catalana nu sînt dialecte vechi ale spaniolei, ci limbi de sine stătătoare!

Cum ați ajuns la concluzia legata de ,,sosirea târzie la nord de Dunăre”?
Oamenii se simt bine când li se spune că sunt speciali, chiar dacă e o compilație de sofisme și informații neverificabile. Până la urmă multi cred orice dezinformare le da sentimentul de unicitate, putere și cunoaștere.

Chapeau, domnule Dr. Ungureanu! Deși este cât se poate de evident că la popoarele vestice care progresează și se dezvoltă continuu „faptele vorbesc” în primul rând, noi ne încăpățânăm de ceva vreme (aș zice din ’45, de când a venit molima comunismului peste noi) să tot „ne îmbătăm cu apă rece până la ciroză”, după cum foarte bine ați punctat de la bun început. La recorduri negative și la răstălmăcitul realității în moduri din ce în ce mai fantasmagorice nu ne mai întrece nimeni – astfel că pare că ne îndreptăm accelerat pur și simplu către un nou Ev Mediu Întunecat! Din păcate, excelentul dvs. articol -atât d.p.d.v. logic, cât și prin numeroasele și variatele referințe „strecurate” abil pe tot parcursul său- nu cred că va mai avea impactul atât de necesar în România, țara din care adevăratele elite (cele meritocratice) au emigrat masiv, în urma exasperării generate de situația probabil perpetuuă de a ne „fura căciula singuri” – mai rea chiar decât în țările aflate în război, precum Siria sau Ucraina… Oricum, eu vă mulțumesc mult pentru demantelarea „ca la carte” a multor aberații și bazaconii ce se tot propagă pe la noi (verbal sau on-line), dar mai ales ptr. lecția de civilizație și istorie oferită (eu făcând școala în comunism și imediat după, nu am avut parte de prea multe alternative la „istoria oficială” oferita pe atunci de sistem)! P.S.: gândindu-mă la situația actuală și aflând din articol că teritoriul României a fost depopulat practic și re-colonizat în jurul/după anul 1000 AD, îmi vine imediat în minte o analogie cu Australia – dar clar cu situația de la începuturile ei!…

Recunosc că pe mine m-a păcălit textul la care se referă articolul. Mi-ati ruinat o iluzie frumoasă, dar îmi revin. Pentru mine limba română rămâne o minune. O fi existând și alte minuni, dar din păcate mai cunosc cât-de-cât numai limba maghiară, despre care tot așa circulă texte, c-ar fi un produs de vârf. Îmi pare rău numai pentru că limitele timpului și minții mele nu-mi permit să mă bucur cât aș vrea de aceste două daruri, uneori aș zice divine.

Deci românii s-au refugiat toți la sudul Dunării, apoi s-au întors cu toții, pe teritoriul de azi, în anul 1000. Asta așa, ca o mare „plimbare de colo-colo”. Iar părinții din acele vremuri, le-au transmis copiilor că ei veneau de fapt, de la nord de Dunăre. Și timp de o mie de ani, au tot cercetat, din tata-n fiu, dacă vechile lor teritorii au scăpat de incursiunile altor populații. Și, desigur, pe la anul 1000, toate aceste teritorii erau neocupate, astfel că românii nu au avut decât să își aleagă fiecare unde să se așeze. Sau dacă existau deja alte populații, acestea i-au invitat pe români să se așeze unde vor ei, ca pe cei mai buni prieteni și i-au mai poftit și „să se înmulțească”, că doar aveau toate resursele din acele teritorii la dispoziția lor. Așa este sau am înțeles eu greșit?

Dottore,

Afirmatiile tale sunt la fel de bazare pe fapte ca si cele pe care le comentezi-critici. Inainte de a scrie macar documenteaza-te despre istoria pana la anul 1300 a populatiei la nord si sud de Dunare. Da o simpla cautare despre Tabula Peutingeriana. Restul sunt „teze de doctorat”

Textul „viral” e unul care seamana cu logoreea danpuriciana si pe care l-as fi sarit fara vreun dubiu. Interesant e insa ceea ce scrie autorul articolului.

Nu stiu de unde vine urmarea logica a faptului ca daca albanezii au articolul hotarit enclitic noi am fost vecini cu albanezii. De ce nu cu bulgarii, care au si ei acelasi articol (care nu exista in sirbo-croata) si cu care am fost chiar impreuna in taratul lui Petru si Asan?

As intelege din argumentatia autorului ca de fapt limba romana s-ar fi format pe undeva pe linga Albania si, daca continuam cu argumentatia sa de la pct 2, intelegem ca de fapt locuitorii „neinrobiti de goti” fug toti la sud de Dunare. Asa sa fie oare? A devenit un fapt incontestabil teoria roesleriana a formarii poporului roman si a limbii romane la sud de Dunare?

E chiar de ris faptul ca nu e deloc clar cum de limba romana a putut sa apara intre atitea limbi diferite si fara vreo continuitate teritoriala cu celelalte limbi romanice? Si daca s-ar fi format la sud de Dunare, cum se sugereaza la pct. 13, tot ramine un mister …

Dor se traduce f bine prin „saudade” in portugheza. Si ei zic ca e intraductibil:)

La pct 11 as intreba care e diferenta intre grai si dialect? O intrebare personala, fara vreo legatura directa cu restul: De ce se vorbeste romana in Basarabia? Sinteti sigur ca un taran roman din Basarabia se intelege usor cu un taran roman din Banat? Eu m-am conversat cu romani din Banatul sirbesc si cu basarabeni de la tara si nu sint convins ca le-ar fi usor …

Povestea exaltatului autor al textului kitsch in care se leaga de basca si catalana e ridicola pina la absurd, basca si catalana fiind limbi si nu dialecte.

Poate gasiti un pic de timp sa raspundeti la citeva din intrebari, Multumiri anticipate!

Foarte bun articolul. Numai ca imediat va vor sari in cap daco-romanii pentru una din ultimele afirmatii, cea cu sosirea limbii romane la nord de Dunare undeva in jurul anului 1000! Eu am demult o alta dilema, daca la vreo 1359 romanii de la sud de Carpati aveau prima Mitropolie ortodoxa(pana atunci erau pe mixt) de ce vlahii din Transilvania erau majoritari ortodocsi? Ca sa nu mai zic de Sf. Andrei care a crestinat din Georgia pana in Romania, mai eficient ca Imperiul Otoman!

Îmi pare rău, dar constat existența mai multor inexactități, mai ales istorice. Ceea ce depășește totuși caracterul de inexactitate, fiind mai degrabă un fals repetat, este reprezentat de teza formării poporului român la sud de Dunăre.
Această teză se bazează pe un mit al perfecțiunii. Adică toată populația de la nord de Dunăre s-a retras odată cu administrația și armata romane. Nu vorbim despre dovezile arheologice, numeroase pentru cine dorește să le vadă, ci despre bun simț. Este de bun simț să nu crezi ca toată populația, ci doar o parte a acesteia s-a retras la sud de Dunăre. De ce? Nici măcar în perioada contemporaneității nu există dispariții/retrageri totale ale unor grupuri mari de oameni dintr-un anumit teritoriu. Nici măcar nazistii, desi s-au străduit, să omoare toți evreii, cum nici bolșevicii nu au reușit să-i extermine pe toți adversarii lor politici. Adică perfecte. O teorie a bunului simț spune ca perfecțiune există în ceruri sau în iad. Plus sau minus absolut. Teoria tabula rasa nu există decât în închipuirea unora care preferă să epateze sau chiar sunt interesați să o promoveze.
Așa ca sugerez mai multă moderație când este în discuție comportamentul uman. Nu cred ca puteți convinge pe cineva ca, la un ordin al nu știu cui sau inspirați de o necunoscută divinitate, toți locuitorii Daciei s-au încolonat și au plecat spre sud. Repet, asta nu se întâmplă nici măcar în zilele noastre.
Nu mai aduc în atenție și alte argumente, ci doar bunul simț. Este suficient.
Spor la treabă tovarăși!

Nu exista dovezi scrise a limbii romane. Dar exista limba romana! E o dovada a legaturii romane in teritoriul Romaniei de azi! Muntii Carpati sunt cei ca au pastrat populatia si limba romana in aceasta regiune, in ciuda invaziilor. Da, romana a fost influentate de slavi, dar a ramas latina mii de ani. Asta nu poate fi negat! Desi muti se chinuie, ungurii, rusii si alti inamici mileniali a Romaniei. Continuitatea nu poate fi negata – in lipsa ei, limba romana nu ar exista… Imi place sa numesc asta „language forensics! – evidenta exista in ziua de azi – nu poate fi negata!

O fi textul comentat aici „viral” dar eu îl văd pentru prima dată (asta e, nu mă-nvârt prin cercuri de patrioți inculți). Și nu prea mă interesează cine l-a scris și nici bâzdâcul politicianist al celor care l-au produs/combătut. Voiam doar să zic că un asemenea comentariu care se pretinde cult (?) sfârșește lamentabil și kitschios printr-o trimitere la…Borat! Sigur comparația asta savantă m-a convins!

Pseudo patrioti, pseudo lingvisti, pseudo profesori, pseudo academicieni ….. dar asta nu inseamna mai nimic in raport cu milioanele de „romani mandri”, care nu numai ca sunt convinsi ca spuselor acestor „pseudo” sunt adevarate, ci sunt si indarjiti aplicanti si sustinatori ai ineptiilor sustinute de acesti mancatori de c . . . . !

Prostul gust ne carcterizeaza in mod majoritar, apetenta la manipulare si credulitatea extrema de asemenea, tupeul conferit de lipsa de educatie( sau din cauze de educatie prost facuta) si de cultura minimala sau inexistenta este majoritar !

La cum evolueaza situatia, viitorul pare a fi si mai urat! Tara fara sanse, popor majoritar format din trogloditi, lipsit de orice urma de respect fata de scoala de buna calitate, fata de valorile autentice, lipsit de respectul pentru ceea ce inseamna demnitate autentica, democratie autentica!

Am primit si eu textul analizat mai sus. L-am șters după prima afirmație transanta despre superioritatea limbii romane.
Acum îl citesc în întregime atacat la baioneta, pe buna dreptate, de domnul Dan Ungureanu.
As face totuși doua observatii la critica domniei sale.
Referitor la romana din sec 14-15. Oamenii de rand foloseau un număr limitat de cuvinte. Exemplele date de autor nu sunt cuvinte folosite frecvent nici pe vremea lui Vodă Caragea. Sunt azi si erau si atunci curiozități lingvistice.
Nu sunt nici eu convins ca romanii de azi ar înțelege bibe cu vorbitorii din timpul lui Mircea cel Bătrân dar argumentele folosite sunt departe de a fi tranșante.
Un vorbitor de azi înțelege destul de bine 80% din ce scria Miron Costin.
Ideea ca romanii au migrat dupa anul 1000 de la sud de Dunăre are un contraargument de ordin istoric greu de combătut. Romanizarea s-a facut atât in Valahia cât și în Moldova, dinspre Transilvania și nu invers. Legenda lui Negru Vodă venit din Transilvania și migrația unui grup condus de Dragoș și apoi se Bogdan din Maramureș se bat în cap cu migrația unor latinofoni de la sud de Dunăre iar cronicile bulgare nu menționează un astfel de fenomen. Primele mențiuni ale unor lationofoni in spatou Romaniei de azi sunt in zone montane departe de Dunăre. Pana Gesta Hunnorum et Hungarorum sugerează ca latinofoni existau în Transilvania când maghiarii au venit dinspre vest.

Aflu periodic, uneori cu vreun pretext menționat, alteori aparent fără vreun motiv, că odată cu plecarea romanilor de pe meleagurile aflate la nord de Dunăre au urmat o mie de ani de pustiu.

În vreme ce în sudul Dunării se dezvolta o înfloritoare civilizație bulgară, nimeni nu a mai avut curaj după romani să mai traverseze Dunărea de teama urșilor râșilor și pârșilor.

Te doare mintea! Nimeni nu a mai avut curaj să cultive lunca nord-dunăreană, la fel de roditoare precum cea sudică, nimeni nu a mai dibuit după romani tehnologia necesară pentru a trece fluviul și pentru a ocupa spațiul rămas gol după plecarea lor, carevasăzică fără a întâlni vreo împotrivire, până la venirea glorioasă a maghiarilor.

Sper să nu-mi spună cineva că bulgarii nu au trecut Dunărea pentru că s-au temut de migratori, căci aceia atacau doar zone locuite de populații sedentare, de unde puteau să jefuiască. Așadar, dacă au existat atacuri ale triburilor migratoare înseamnă că au avut ce jefui, iar dacă civilizația bulgară nu s-a dezvoltat și la nord de Dunăre, înseamnă că a existat acolo o populație sedentară care s-a opus.

Într-adevăr, așa cum spune autorul articolului, a se crede că odată cu armata romană au plecat și păstorii cu oile și agricultorii care cultivau pământul cu mii de ani înainte de venirea romanilor este o prostie la fel de mare precum dacopatia și protocronismul. …Dar despre acestea, ori despre Tunelul din Carpați și Poarta Stelară s-a vorbit atât de mult încât mereu mă mir când aflu că cineva tocmai le-a re-redescoperit.

Autorul greseste partial si cade „din lac in put”, apropo de proverbele romanesti. Dupa el, combaterea (de altfel necesara desi nu atat de exagerata) a unor prostii patriotarde ale unora de pe net, trebuie dusa la extrem si desfiintat tot ce e romanesc. Ne-patriotismul ignorant si arogant e insa la fel de gresit si de ridicol ca si „patriotismul incult si kitsch”.
In aceasta privinta, autorul e pe „filiera” Boia, un alt tip foarte exagerat si cu niste teorii anti-romanesti false.
Sa fiu bine inteles, nu iau apararea prostiiilor patriotarde scrise de unii pe net, ca romana ar fi o limba unica in lume sau ca are printre cele mai multe cuvinte si proverbe, etc. Cunosc f.bine engleza, franceza, si ceva italiana, germana si spaniola. Fiecare limba are particularitatile sale, proverbele si expresiile sale, nu mi se pare nici bine nici rau ca o limba are mai multe cuvinte sau proverbe. Eventual poate denota un pic imaginatia vorbitorilor sai.

Dar de aici pana la a desfiinta orice e romanesc, inclusiv istoria si lb romana, mi se pare o prostie gogonata.
Cica romanii au venit de la sud de Dunare dupa anul 1000, exact teza iredentistilor unguri… si cica romana s-a format alaturi de albaneza! FALSE ambele afirmatii!
Atat albaneza cat si romana au cuvinte de origine tracica, tracii/getii /dacii fiind un popor care locuia pe un teritoriu mult mai are decat Romania din prezent, includea si mare parte din Balcani (Bulgaria, Albania, Serbia), R. Moldova, o parte din Ucraina si o parte din Ungaria.
La autorul articolului, tracii/dacii/getii nici nu exista, omul se „informeaza” de la Boia si de la „istoricii” rusi sau austro-ungari…
In plus autorul face niste supozitii total nefondate, cica slavii cand veneau prindeau pe oricine a.i „nu a mai ramas populatie daco-romana in Romania”. Total fals, nu exista niciun izvor istoric care sa afirme asta. Slavii si alti migratori nu veneau in mase mari compacte ca o armata moderna. Ei in general jefuiau, apoi plecau, rar se stabileau aici. Slavii cautau sa ajunga la sud de Dunare in Imperiul Bizantin care era mult mai bogat, cu pamanturi manoase. POpulatia daco-romana fugea de navalitori in munti, apoi revenea pe locurile lor. De ce au ramas multe denumiri vechi latine de rauri (Arges, Olt, etc) la nord de Dunare, daca populatia ar fi fugit la sud de Dunare?!

S-au facut analize genetice ale romanilor (vezi M. Netea, O istorie genetica a romanilor), si s-a dovedit ca genetic romanii provin din populatiile vechi neolitice (culturile Cucuteni, Gumelnita, Petresti, etc) pe care s-au altoit populatii ulterioare indo-europene (tracii, dacii, romanii), si mai putin populatii migratoare din Evul Mediu timpuriu (slavi, cumani, bulgari, maghiari, turcici, etc).
Apoi in Transilvania au fost consemnati duci ai valahilor si ai altor populatii (cumani, etc) chiar de unguri in Gesta Hungarorum in sec 13, Gelu (nume clar romanesc), Glad si Menumorut.
Deci mai multa informare de buna calitate, si mai usor cu „concluziile” si cu pianul iredentist pe scari.

Felicitări pentru acest articol! Ca inginer, apreciez rigoarea demontării punct cu punct a tâmpeniilor naționaliste. Româna nu este nici mai specială, nici mai frumoasă, este o limbă ca oricare alta, cu bune și rele. Un amic italian zice că este „bruta”, prin comparație, italiana sună mai bine, mai melodic. La fel și spaniola. Iar dacă vreți să știți o limbă cu adevărat unică în Europa, eu învăț acum letonă – care nu are legătură cu nimic, este pur și simplu pe o ramura separată față de orice trunchi lingvistic.

Limba româna este pentru mine UNICĂ pentru că este limba părinților mei , a bunicilor mei , a bunicilor bunicilor mei și așa mai departe.
La un text considerat kitsch se răspunde in aceeași manieră. O analiza fără valoare adăugată.
O singură observație ( sunt sigur că specialiștii in domeniu ar putea să scrie analize serioase , fundamentate , pentru toate cele 11 puncte din textul incriminat ) vreau să fac referitor la punctul 2 .
Argumentația domnului profesor este , ca să fiu elegant , total nepotrivită. A căutat tot felul de arhaisme ( cu o utilizare foarte rară si cred că și regională ) pentru a demonstra ca era imposibil să ne înțelegem cu cei care vorbeau româna acelor vremuri. Îmi aduc aminte de scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung ( despre care am învățat in liceu , nu sunt sigur dacă la Sorbona este cunoscută ) care din cele 190 de cuvinte românești 175 sunt de origine latină si perfect inteligibile pentru cititorul de azi . Cuvinte obișnuite, cu uz extins si care au rămas practic neschimbate peste ani. Sunt 500 de ani de atunci !
In rest numai de bine.

Pe mine nu mă deranjează chiar așa teoria că populația vorbitoare de o limbă derivată din latină, și care a stat la baza a ce a devenit apoi poporul român, a intrat în spațiul carpato-danubian la anul 1000. Doar că mi se pare cam tîrziu, eu aș zice că a venit de la 800 încolo, odată cu incursiunile țaratului bulgar. Pînă la urmă ce dacă Ardealul ar fi fost gol cînd au venit maghiarii? Ce, Kosovo n-a fost 100% ortodox și albanezii au făcut mai mulți copii? Ca să vorbim doar de preluare demografică, nu militară. Dacă includem și modificările demografice în urmă cuceririlor atunci exemplele sunt multe: Imperiul roman de apus, Turcia, Egiptul, Irlanda, Americile, Levantul, Magrebul.

Ce mă deranjează sunt bazaconiile cu „popor născut creștin”. Toate popoarele din Europa au avut un moment de creștinare, cînd clasa conducătoare a adoptat în mod oficial creștinismul, numai noi, vezi Dne, n-am avut nevoie de un așa moment pentru că etnogeneza și creștinarea ar fi fost simultane. Și pe ce se bazează asta? Pe niște dovezi arheologice și documentare din Dobrogea, care are o istorie aparte față de restul teritoriului actual al României, fiind pământ imperial roman (bizantin), cu viață urbană pe toată durata răspîndirii creștinismului în imperiu. La anexarea Dobrogei în 1878 doar 21% din populația ei era formată din români. Apoi au mai fost găsite alte artefacte creștine în afara Dobrogei (https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/cand-a-aparut-de-fapt-crestinismul-la-romani-pana-2270199.html) post-retragerea aureliană, însă cantitativ puține pentru intervalul de 600 de ani de la retragerea aureliană la primul țarat bulgar.

Mult mai probabilă îmi pare creștinarea după 864, data creștinării primului țarat bulgar, odată cu extinderea acestui stat peste teritoriul nostru. (Care a fost prima formațiune statală după 271. Nu știu dacă goții sau avarii au avut o organizare care să poată fi numită stat, cu administrație, infrastructură, impozite.) Prea a fost slavonă biserica noastră și nu greacă. Prea a depins administrativ de Ohrid și nu de Constantinopol la începuturi. Ocazie cu care poate c-au migrat și românofonii dinspre sud, și poate că „bulgarii” ăia care au fondat și extins țaratul să nu fi fost o masă omogenă de migratori slavizați bine, ci să fi fost un amestec între migratori slavizați și autohtoni proto-români, de la sud și de la nord de Dunăre.

Argumentele lingvistice indică destul de limpede că limba română s-a format la sud de Dunăre. Mai precis, că focarul din care limba s-a difuzat e localizabil acolo, între Dunăre și linia Jirecek. Dar asta nu înseamnă că toți românofonii au venit din sudul Dunării. Ce, toți hispanofonii din America Latină au venit din Spania? Limba cuceritorului e impusă celor cuceriți, care și-o însușesc cum pot. Kanakii vorbesc franceza fără să fi venit din Franța, hawaienii engleza fără să fi venit din Anglia. Deci faptul că limba s-a format la sud de Dunăre prin secolul al Xlea și că ea se vorbea în sec al XIVlea la nord de Dunăre implică trecerea Dunării de către o etnie românofonă care s-a amestecat cu autohtonii nord-dunăreni pe care i-a cotropit, punând astfel bazele poporului român. Pentru că, într-adevăr, ideea părăsirii complete a Daciei traiane și a rămânerii nelocuite a acesteia vreme de un mileniu este falsă și ridiculă.

De ce să nu vedem în voivodatele precum cele ale lui Litovoi și Seneslau exemple de „descălecare”, precum mai târziu matca lui Dragoș în Moldova? De ce descălecătorii n-ar fi putut fi românofoni veniți din Țaratul bulgar, probabil într-o perioadă de instabilitate politică, probabil după căderea Bulgariei sub bizantini ? Dacă limba română vine din Balcani, asta nu înseamnă că românii sunt urmașii numai ai românofonilor balcanici. E ca și cum ai spune că un ins e urmașul numai al tatălui său. Tatăl lasă numele copilului, însă gene îi lasă și mama. Pe partea maternă, ca să păstrăm analogia, românii descind din populația nord-dunăreană, probabil un amestec etnic cu componente tracice, slavice și turcice. Nu văd în ce o asemenea ascendență ar fi rușinoasă.

În ce privește teza „stăruinței românilor în Dacia Traiană”, care răspunde dorinței naționaliștilor ca limba română să se fi format (și sau numai) la nord de Dunăre, ea a fost importantă în cadrul unei polemici despre cine are „drepturi” asupra Transilvaniei: românii sau ungurii? Fiecare încerca să arate că a fost primul ocupant, în ideea că ocupația aboriginală creează dreptul de proprietate. Astăzi putem spune că ne doare în cot de această polemică, dreptul României asupra Transilvaniei fiind recunoscut prin tratate internaționale pe care le-a semnat și Ungaria, în virtutea dreptului la autodeterminare, exersat de transilvăneni după căderea Imperiului Austro-Ungar și care a condus la unirea cu Regatul României. Și dacă, prin absurd, ungurii ar fi găsit Transilvania nelocuită (ca să vezi: o asemnea țară mănoasă îi aștepta tocmai pe unguri, cadou divin, nu alta, alții nu fuseseră în stare să o descopere și să o colonizeze), asta tot nu le-ar acorda niciun drept azi. Iar dacă ungurii nu au găsit Transilvania nelocuită, atunci ocuparea ei prin forță nu le-ar da niciun drept, fiindcă, cum scria Rousseau, „force ne fait pas droit”. Pe scurt, chestiunea „dreptului” asupra Transilvaniei e obsoletă, prin urmare nu mai sunt rațiuni ideologice pentru a ne crampona de teza formării limbii la nord de Dunăre.

Dar despre poporul „moldovean” locuitor pana la Nistru si Bug de ce nu gavareste nimic atot cunoscatorul care ne face, pe noi poporul roman, „migranti” acum 1000 de ani? Acest „popor moldovean” – adica popor roman din partile estice ale Europei, de ce nu spune unde a „migrat”? Dan Ungureanu, dute si iar dute, ……….. istoria poporului roman este departe de tine, ocupate de ceea ce te-a ridicat: studiul limbii romane, iar istoria poporului roman lasa poporul roma sa o scrie in continuare! PA!

Textul de față este, în mare parte, o reluare a unui alt articol, mai vechi, în care autorul își expune aceleași marote.
Problema este însă alta, în opinia mea. Autorul este cadru didactic universitar; în consecință, în virtutea acestei profesii, ar trebui să dea dovadă de acribie, rigurozitate și o anumită rezervă necesară, mai ales când afirmațiile (sentențioase !) se referă la un alt domeniu decât cel al pregătirii sale. În orice caz, atunci când formulează considerații de ordin istoric (tabula rasa, geneza sud dunăreană), ar fi trebuit să indice sursa, întrucât afirmațiile exced domeniului pe care îl păstorește. Orice autor serios, atunci când emite o opinie personală, amintește, în mod obligatoriu, opiniile contrare sau diferite ale altor autori asupra aceleiași chestiuni.
Citeam, zilele trecute, că România nu intră cu nici o universitate, în topul 1000 universități în 2023, realizat de Academic Ranking of World Universities (ARWU). Păi, în condițiile ăstea, e de mirare ?

Daca era o pledoarie imotriva extremistilor nationalisti romani, intelegeam. (Adica impotriva tracomanilor si a istoricilor „triumfalisti”.) Dar este un atac murdar impotriva romanilor, de pe pozitii extremiste maghiaromane si panslaviste.
Nu poti ataca un nationalism cu altul. Un extremism cu altul.
Asta arata ca in cultura romana, ca si in mass-media si politica, puterea este -inca- a Moscovei si Budapestei.

Monsieur le Professeur,
Am citit cu atentie articolul dvoastra si am incercat sa inteleg, dupa mintea mea de practicant de meserii exacte, ce ati vrut de fapt sa demonstrati.

Cine spunea ce spunea Cioran? Gura internetului?

Daca afirmatia e din folclorul de internet, atunci mi se pare cam chinuita demonstratia dvoastra daca-mi permiteti, si ca sa folosesc o zicala nemteasca, ati cam tras cu tunul dupa puisori de ratuste. Ma gandeam, dupa umila mea parere, ca e totusi mai bine sa-i lasati pe cei care fac ciroza band apa, s-o faca, in fond e alegerea lor.

Acum sa presupunem ca Cioran chiar asa a zis. Daca a si spus-o pe bune, atunci e alta treaba, afirmatia intrand la alta categorie nemai incadrandu-se la grupa de „comentariu pe text”. Poate ar trebui o alta abordare, filozofica, poate mistica? En tout cas, francezii n-au nici o treaba cu cu credinta, cu rugaciunea, ei sunt pe text, pe contract, pe moda -adica specialisti in cele lumesti. Asa sunt ei de mai multe sute de ani, nu-i bai, la fel ca si la multe alte popoare „avansate” si bogate din Vestul Europei. Nu-i judecam noi pe ei, e treaba lor.

Datoria noastra insa ca cetateni vorbitori de limba romana – mai ales a intelectualilor de pe contributors.ro-, este sa intelegem profund, sa prezervam si sa prezentam intr-o nota pozitiva noua meta-atributele definitorii ale poporului astuia…. daca tot vorbim de patriotism, altfel riscam sa ajungem la dezolare si sau la dizolvare. Asa fac toate popoarele/natiunile mari si destepte, isi apara trasaturile definitorii de grup, cultura, limba, istoria, etc. si nu se dezic niciodata de ele.
Daca insa nu mai simtim ca avem aceasta datorie, findca suntem moderni, atunci sa ne informam bine de tot cind scriem in spatiul public pe chestii sensibile, cum ar fi aparitia romanilor pe teritoriul de astazi.

Bien a vous, un Roman.

O prea amanuntita analiza a unui text de propaganda! Dar e evident de pe pozitii prea putin ingaduitoare.
Pe cand o analiza similara pe text a imnului Romaniei?

Un text serios despre unul neserios avand ca tema de meditatie limba romana. Hai sa urmarim argumentele.
1. misterul dainuirii lb romane. Autorul comuta pe istoria romanilor, despre care afirma ca timp de 1000 de ani n-a produs nimic. Adica romanii erau niste lenesi carora nu le placea sa scrie. Ghinionul nostru, norocul altora care au nascocit teoria imigratiei tarzii pentru a umple „golul”.
Autorul ne demonstreaza ca mai erau si elevi silitori prin Balcani, de la care am fi putut lua notite. De exemplu hanatul bulgaresc.Dar aici autorul incurca planurile fiindca el pomeneste de un stat, in timp ce noi n-aveam nici unul! Si atunci cine sa scrie? Pastorii analfabeti?
da limba romana era vorbita de cineva, iar despre vorbitorii de lb romana nu „stim” decat ca s-au carat din Dacia dupa retragerea stapanirii romane si au revenit dupa circa 1000 de ani!
Pana la urma exista un mister: de ce se cramponeaza autorul de o teorie explicativa asupra nasterii poporului romanesc, veche de vreo 200 de ani. Chiar n-a mai descoperit stiinta nimic de atata vreme? Cum am zis, mister.
Totusi romanii si bulgarii au intemeiat un stat comun in Balcani, imperiul vlaho-bulgar, dar care n-a durat decat vreo 60 de ani, foarte putin la scara istoriei. Iar tarul Ionita Caloian a corespondat cu papa de la Roma. Deci ceva, ceva au scris si romanii atunci cand au avut un stat. Dar cum zicea autorul: testis unul, testis nullus.

2. Intelegerea limbii vorbite de stramosi.
Am invatat la scoala despre informarea lui Neacsu din Campulung destinata sefului sasilor din Brasov la 1521. Cam la 100 de ani dupa moartea lui Mircea cel Batran. Nu mi s-a parut a fi scrisa in lb chineza. „i pak dau stire domniei tale za lucrul turcilor, etc”
deci cum ramane cu intelegerea?
Pai ne lamureste autorul: „româna nu provine din latina vorbită continuu în Dacia după retragerea aureliană din 271. După invazia goților din 249-250 în Dacia, provincia rămîne în suspensie.”. Dupa autor, majoritatea civililor fug de groaza gotilor. Aia care erau mai inceti de picior (si la minte) raman. Ptobabil astia au fost cei care vorbeau latineste. Si tot probabil ca tot lor li se adresa un sef barbar: „veniti, semanati si secerati fara frica, noi nu va vom lua decat jumatate din recolta”. Un soi de contract de genul pactului „petrol contra armamemt” incheiat de noi cu nemtii in 1941. Sau o taxa de protectie avant la lettre.

Dar grozavia abia acum urmeaza.
„Cînd Aurelian retrage trupele din Dacia, provincia se golise de vreo douăzeci de ani. ” Cum sa se goleasca, daca autorul sustine ca „cineva” mai vorbea latineste dupa fuga cea mare?
Dar tot nu-i suficient: „După 550, slavii invadează și ocupă Moesia, Tracia și Iliria, adică Balcanii în întregime. E pură naivitate să crezi că au rămas romanici în Dacia, cînd invadatorii luau ca sclavi pe oricine prindeau.”
Nu sunt un naiv. Deci dupa 550 putem pune cruce latinofonilor din fosta provincie romana. Daca picau in gheara slavilor, erau obligati sa-si uite limba si sa gavareasca pe slaveste. Asta daca erau prinsi, dar localnicii nu pareau a fi niste ageamii, fiindca aveau antrenament de vreo 200 de ani.

Finalul e nebunie curata.
„Procopius spune literal ”după înscăunarea lui Iustinian, slavii au năvălit anual în Balcani, ucigînd și înrobind cîte 200 mii de romei în fiecare an”. Do the math.”
O fi literal dar numarul e exagerat. In acel ritm, imperiul bizantin trebuia sa se topeasca rapid. Pierdea sa zicem in 5 ani, un milion de cetateni, printre ei si latinofonii nostri. E doar aritmetica.
Si ce faceau slavii cu robii? Fie ca ii tineau in jurul casei, fie ca ii carau inapoi in Dacia, cum ii hraneau? In Balcani nu era posibil. Economic povestea lui Procopius e un nonsens. Un nonsens bun sa sprijine teoriile indragite de unii sau de altii. Deci asa s-ar fi reumplut fosta Dacie: cu romeii capturati de slavi.
3-10 sunt prostii, de necomentat.
11. povestea cu dialectele.
„Daco-româna nu are dialecte fiindcă românii au ajuns la nordul Dunării în jurul anului 1000 (mai devreme sau mai tîrziu) și s-au înmulțit. Dacă ar fi rămas din Antichitate, româna ar fi fost mult mai dialectalizată. Uniformitatea limbii române e dovada sosirii ei tîrzii la nord de Dunăre.”
La fel de bine uniformitatea poate fi si dovada ca romanii n-au plecat nicaieri, si ca au circulat pe tot teritoriul locuit de ei.
Ce ne facem cu romanii din Maramures? Nu-i cam lung drumul din Balcani pana-n Maramu?

Să mergem pe firul logicii

Românii sunt urmașii latinității estice.
Care cuprinde și restul populațiilor vorbitoare de dialecte ale limbii române din așa zisa peninsulă balcanică.
Continuând,
românii sunt urmașii dacilor, despre care se știe că erau flower-power, niște gingași, care în momentul în care se simțeau nedoriți, își făceau imediat bocceaua și lăsau loc liber ălora de se încruntau mai urât la ei, și a coloniștilor romani, foști legionari, despre care se știe clar în istorie că au dominat bazinul mediteranean și jumătate de Europa prin vorbă bună, pace și înțelegere. La fel ca și dacii, romanii, cum întâmpinau ostilitate, își cereau scuze de deranj și plecau de unde au venit…deci, e normal că populația din nordul Dunării, cum a avut de întâmpinat migratorii fioroși, cum a trecut Dunărea înot, cu mic, cu mare….
Sarcasm cât Casa Poporului, asta să nu fiu înțeles greșit.

Da’ de ce nu spuneți că după retragerea administrației romane, cei rămași, ocupați fiind cu supraviețuirea în fața valurilor migratorii, nu prea le mai stătea gândul să scrie manuscrise, și să creeze a doua bibliotecă ca mărime după cea din Alexandria.
Nu nene, au plecat, și după sute de ani, s-au întors.
Așa, din senin, s-au întors la nord de Dunăre. De ai naibii, să îi deranjeze pe unguri…. probabil în decursul veacurilor petrecute la sud de Dunăre și-au pierdut bunul simț avut față de migratori în trecut.

Din respect pentru viitorul romanilor, prefer nationalisti ridicoli dacopati cu 4 clase si simt exagerat al propriei superioritati decat globalisti fara neam, tara sau limba servind diverse interese transcontinentale.

Am sa explic aceasta opinie posibil nepopulara: viitorul apartine celor care nu isi pierd radacinile, nu isi toarna cenusa in cap si mai pot manifesta o anumita capacitate pentru violenta. Spre exemplu „vestul” este deja pe cale de disparitie, societatea si cultura le-au fost cotropite de vinituri cu care au mai nimic in comun, in afara de faptul ca apartin aceleiasi specii. Vesticul domesticit inca viseaza marea Utopie globala in care toti ne vom tine de mana intr-o mare fericire, uitand ca pentru asta e nevoie de valori comune, de un tel comun, de toleranta care a permis ridicarea si mai apoi declinul „vestului” generic.

Culturile importate se vor impune prin demografie si forta printre ruinele vestului decrepit. Vor supravietui numai culturile neatinse de slabiciuni postmoderne, cu un anumit simt de superioritate (meritat sau nu) si care nu si-au pierdut un spiritul combativ. Ca sa supravietuiesti trebuie sa fii un pic nesimtit, asta e.

Din nou cadem in marea eroare de a ne considera ajunsi la finalul istoriei. As fi spus ca razboiul declansat de rusia ar fi trebuit sa trezeasca pe mai multi la realitate. Nu s-a schimbat mare lucru in felul in care curge istoria!

Am crecut într-o familie de istorici și pasionați de istorie. Am început a ronțăi de pe 7 ani biblioteca de câteva mii de volume din care jumate tratau trecutul, mai mult sau mai puțin academic. La început o făceam cu bucurie, din pură curiozitate; apoi, vreme de vreo 5 ani, pentru școală, olimpiade și examene (bac și admitere), deci profesional, iar in cele din urmă din inerție, dintr-o curiozitate intelectuală asumată, dar fără nicio pasiune. Acu vreo 30 de ani am început a pune la îndoială valoarea de adevăr a tuturor cele scrise sub titlu de istorie: mi-a devenit clar că ceea ce studiez pentru examene nu are nicio logică, nicio fundamentare solidă, nicio metodă realmente științifică. Aproape toate volumele scrise in perioada modernă de diverși istorici (și nu e vorba numai de cei români) sunt doar crâmpeie sofisticate ale unei noi mitologii de rit național. Asta pentru că însăși apariția națiunilor se leagă intrinsec de dezvoltarea acestui mod de a scrie istorie. Nu am învățat istorie, ci teze sau elemente de doctrină infuzate in programe.

Și acum asupra poporului român. Este un neam extrem de bovaric, seminomad, poltron, nesrios și bășcălios, sălbatic dar nu crud, ci refractar la orice set de norme sau principii, relativ tolerant și deschis, împrăștiat, incapabil de organizări durabile. Este bovaric căci, nemulțumit întruna de propria trăire și înfățișare, încearcă să fie altceva, așa cum o demonstrează chiar și autorul acestui text care probabil se simte mai puțin român respingînd o teză naționalistă neaoșă și adoptînd o alta, tot naționalistă, dar străină, deci mai șic, pentru că, deh, e tare dificil să fii om de știință in sfera literelor și mult mai simplu să fii cult și irațional (adică tezist xenofob/xenofil).

Când înveți la școală măreața istorie a mărețului popor rumân, la fel ca și altor popoare intrate in era naționalismului, ți se prezintă un trecut glorios, plin de eroi fantastici. Sunt basme moderne. Primul basm naționalist român se referă chiar la numele nostru, pentru că se pretinde că ar veni de la Roma. Ceea ce este imposibil, căci, înainte de a se numi români, băștinașii s-au numit pe sine in diferite feluri -geți, bessi, gepizi, ardeleni, valahi, pecenegi, munteni, moldoveni- și pentru ca noul nume să fie adoptat intr-un asemenea spațiu fragmentat statal ar fi fost nevoie de o conștiință colectivă a originii comune. Efectiv imposibil in evul mediul! Numele de ‘rumân’ s-a răspândit și a fost acceptat treptat de toți locuitorii acestui spațiui doar pentru că aveau intr-adevăr ceva in comun cu toții, dar nu obârșia: ci bovarismul, batjocura și autoironia. Rumân nu vine de la Roma, ci de la Constantinopol, adică de la Rum, căci așa era cunoscută metropola bizantina in arealul persan, mai târziu turcesc. Asta pentru că e foarte posibil să fi existat o migrație masivă din sudul Dunării către Nord, dar nu din cauzele firave născocite de unii istorici, ci pentru că grupuri masive de populație de limbă getică -numită in vreme pecenegi de către unguri și greci- au fost forțate să fugă din Imperiu de frica represiunii și masacrelor ce au urmat trădării mercenarilor pecenegi in timpul bătăliei de la Manzikert (1071). Deci migrația a fost reală, dar ‘migratorii’ erau refugiați, iară nu cuceritori, și au căutat adăpost in ‘Valahia’ nu întâmplător, ci pentru că știau că acolo se întorc printre rude. Numai că rudele i-au primit cam urât. Au făcut mișto de faptul că ei se dădeau bizantini, ‘romei’, i-au făcut iobagii lor și le-au zis ‘rumâni’ in batjocură și pentru a-i diferenția de ceilalți localnici (dintre care unii erau ungureni, adică evadați de sub sub stăpânirea maghiară). Așa se face că la origine acest termen nu era un etnonim, ci desemna o populație de fugari mizeri, lipsiți cu totul de proprietăți. Fataliști și autoironici, ceilalți băștinași au început a utiliza termenul și cu privire la orice individ sărăcit, rămas pe drumuri, in afara oricărei stăpâniri. Probabil după invazia mongolă, in anarhia ce a urmat toți autohtonii au inceput a se simți și denumi pe sine rumâni. Dar prima țară românească a fost cea in care vechii rumâni erau majoritari. In Ardeal -țara regului Arda- in secolul 13 incă se numeau bessi sau blahi, iar in Moldova nici in secolul 19 nu au acceptat pe deplin identitate rumânească.

Cu exceptia scaparii despre aparitia romanilor la nord de Dunare dupa anul 1000, autorul are perfecta dreptate in pricina patriotismului lingvistic.

Patriotismul e gaunos si chiar pagubos daca ajungem sa ne consideram buricul lumii si cei mai ce, inclusiv in privina limbii romane. Ne iubim limba pentru ca am crescut cu ea si e limba parintilor nostri, insa la urma urmei nu e nici mai buna, nici mai rea decat alte limbi, fie ele si romanice.

Daca a avut cineva curiozitatea sa citeasca clasici britanici sau francezi, ar ramane uimiti de bogatia vocabularului in limbile engleza sau franceza. Am citit romane clasice scrise de autori cum ar fi Thomas Hardy dupa locuind ani buni in SUA si vorbind engleza fluent. Daca nu am folosit dictionarul de 30 de ori pe pagina, nu l-am folosit deloc, pentru ca engleza literara e mult mai bogata in termeni care nu sunt folositi in vorbire sau chiar comunicare scrisa sau jurnalism.

Insa asa rau cum kitch-urile patriotice legate de limba romana apar in scrierea autorului, se poate si mai rau. Mai prin anii 90, unii dacopati o luasera pe aratura si spuneau de fapt ca limba dacilor e chiar mai veche si e radacina sanscritei si chiar a latinei, lucru care era un delir mental, nu altceva.

Singurul lucru pe care il regret la limba romana din ziua de azi e englezirea peste masura. Am plecat in 2000 din Romania si nu am mai apucat sa folosesc excesiv termeni englezi cand exista termeni perfect adecvati in limba romana. Acum cativa ani in urma am avut o intalnire cu colegi de liceu de multi ani. Oamenii au ramas uimiti cat de curat puteam vorbi limba romana chiar dupa multi ani de locuire in strainatate. Asta a venit din faptul ca in viata de zi cu zi nu a trebuit sa folosim termeni tehnici in limba romana si limba folosita a ramas nepoluata.

Altfel, ma zgarie pe urechi cand mai merg prin Romania si aud intrebarea prin restaurante sau magazine daca vreau sa platesc cash, cand exista termenul numerar, mult mai adecvat.

1. “Dan Ungureanu : Dacă nu contrazici și amendezi aceste cretinății, lumea, publicul nu are de unde ști ce e știință și ce e minciună”

..autorul procedeaza ca un bun chirurg care e convins ca toate bolile se pot rezolva din foarfece, pensa si bisturiu. In cazul fenomenelor pe care le supune atentiei nu e vorba de stiinta infailibila. Lucrurile reale sunt ipoteze, conjecturi care si ele functioneaza in anumite cadre, paradigme. Chirurgul foarte bun stie bine care sunt limitele artei sale..

2. “Elevii de liceu nu înțeleg ”balcîză și lălîie” din Creangă, ”sinețe, sacalușe” din Sadoveanu”…

Elevii de liceu, si de azi si din secolul trecut, nu pricep mirarea lui jupan Dumitrache cand se intreaba “A manca… sfânta Constituțiune.. Adică, cum s-o mănânce?” In acest caz e vorba de un frantuzism demult pierit la fel ca si sineta si sacalusele lui Sadoveanu. Mor si cuvinte imprumutate la fel si cuvinte si expresii din popor. E treaba profesorului sa explice ce de ce si cum..

https://en.wikipedia.org/wiki/Uprising_of_Asen_and_Peter

E foarte interesant de comparat versiunile in bulgara si romana ale articolului din Wikipedia. In romana sint strecurate tot felul de sopirle despre vlahii de dincolo de Dunare, etc., care nu apar in textele din celelalte limbi.

https://historymuseum.org/en/838-asen-petar/
Aici cei de la Muzeul National de Istorie al Bulgariei zic ca:

In any case, the old – mainly in Romania – idea of ​​the state, restored by the Asenevtsi brothers as a kind of „Vlach-Bulgarian Empire” today is not supported by any serious European scientist and must be recognized as having finally outlived its time.

O discutie interesanta despre termenul „Vlach” apare si aici:

https://thehistoryofbyzantium.com/2022/12/13/episode-253-the-second-bulgarian-empire/

unde unul dintre comantatori neaga faptul ca termenul de „vlah” ar avea vreo legatura cu originea lingvistica ci doar cu ocupatia grupului respectiv (pastori) …

https://www.britannica.com/topic/Vlach

Aici zic autorii „The overall syntax and lexicon of Aromanian are closer to Albanian, Greek, and Macedonian than those of Romanian, which in those respects patterns more with Bulgarian.”, fraza care oarecum se bate cap in cap cu teoria dlui Ungureanu, cea cu asemanarea romanei cu albaneza din cauza articolului enclitic.

Cred ca articolul dlui Ungureanu necesita un alt articol scris pe un ton ceva mai serios si care sa clarifice pozitiile nesustinute din articolul de fata.

1/pe la anul 200apare edictul si expresia CIVIT ROMANUS SUM .Pe anumite plaiuri s-a transformat in SUNT ROMÂN.
2/Teritoriile sud Dunărene au dat împărati romani
3/imperiul Bulgar a avut teritorii prin partile noastre dar nu uitati la ei de prezenta unei populatii care ii va determina sa devina romano-bulgari
4/prezenta vlahilor pina la Adriatica,recunoasterea lor,implicarea in formarea unor forme de statalitate sirba sau bulgara este de necontestat recunoscuta documentar.
5/de episcopie vlaha ( PE LA 900) aveti cunostință???
6/ Dabisa preot, și Păcurariu Cătunarul sef (VLAHI) pe care arhivele Dubrovnicului ii consemnaza inainte de anul 1000 ati auzit??? cititi să stiti si sa nu bateti câmpii

„Pur și simplu, românilor nu le-a plăcut să scrie, nu s-au perceput, pînă mult după 1800, drept popor și națiune.”
Aș vrea să zăbăvim oleacă asupra acestei afirmații emise atât de tranșant.

Pur și simplu, nimeni nu a cunoscut rumânii atât de îndeaproape incât să afle dacă le-a plăcut sau nu să scrie. Acest text și comentariile din subsol cam contrazic această teză. Singurul fapt cunoscut despre ‘culturalizare’ in evul mediu, dar fără să putem fi siguri de valoarea de adevăr a celor relatate, este că la schimbarea de regim -politică sau religioasă- era uzual ca urmele scrise ale trecutului să fie distruse. Cel puțin așa reiese din ce povestea Dimitrie Cantemir despre arderea scrierilor in alfabet latin de către Alexandru (zis) cel Bun. In rest nu avem cunoștință despre existența unor școli in afara celor ținute de Biserică. La fel in cazul tuturor popoarelor europene in tot evul mediu. Biserica deținea, se pare, monopolul cunoașterii și al scrierii. Nu era un factor de progres, ci de înlănțuire. In cazul rumânilor nu avem nicio informație despre perioada pre-creștină a istoriei lor, căci e probabil să fi fost distruse toate documentele produse in orice alfabet diferit de cel chirilic, iar in Ardeal toate cărțile pre-catolice. Deci dacă scrierea era cunoscută și folosită in acest areal înainte de anul 1432/1000 noi nu avem cum să știm, dar putem specula pornind de la ce relatează Cantemir că ar fi existat niște arhive latine.

In privința conștiinței etnice a rumânilor aș zice că e păcat ca un om cult să omită toate documentele produse de cancelariile țărilor din zonă (inclusiv cele maghiare) care vorbesc de Vlahii și valahi, semnalînd astfel prezența unor populații înrudite in jurul și înauntrul Carpaților și să presupună că cei ce trăiau acolo și se defineau ca valahi nu aveau deloc in cap noțiunile de neam, popor (termen atestat incă din secolul 17), obârșie (de ce ar fi fost descriși astfel dacă ei înșiși nu se afirmau ca atare?). E adevărat, nu erau incă naționaliști, dar asta era firesc, căci conceptul de națiune nu era răspândit niciunde in Europa. Nici italienii și nici germanii nu se priveau ca națiuni la 1800. Și erau și ei majoritar analfabeți pe la 1700. A fost nevoie de niște împărați vag luminați care să spargă monopolul Bisericii și să ducă in fiecare cătun școala.

Pe de altă parte, eu înțeleg din tonul autorului că absența conștiinței naționale ar fi un element frustrant, dezamăgitor, negativ al istorie noastre. De ce? Ideologia naționalistă a produs incă de la apariție mișcări de independență, cucerire și/sau secesiune, state-națiune, războaie naționaliste și epurări sinistre pe criterii etnice, propagandă naționalistă continuă, precum și falsificarea sistematică a istoriei in sensul afirmării unei poziții cât mai ridicate in imaginara și aberanta ierarhie a națiunilor. Nici astăzi nu s-a terminat competiția sângeroasă a națiunilor. Deci, de ce am deplânge atașamentul slab al rumânilor analfabeți de la 1800 față de o ideologie trecătoare a unei modernități deja eșuate?

@euNuke
Nu domnule eu…, nu sunt un cititor consecvent al d-voastre, insa comentariile d-voastra sunt remarcabile; cu deosebire prezentul comentariu, care iese din tiparul triumfalist obisnuit practicat de majoritatea cetatenilor statului roman. Se poate spune ca sfidarea sentimentelor nationale colective, este un act de curaj dar ce insemna national? Expunerea dv – desi succinta – expune pe baze aproape exclusiv logice evolutia populatiilor care alcatuiesc astazi majoritatea natiunii romane; caci si ungurii fac parte din natiunea romana , nu-i asa? Totusi cateva observatii sunt necesare: 1 Rum este cu siguranta derivat din Roman si deformat pe filiera Asiei de vest si a Egiptului. 2 Cred ca toponimicul Ardeal este mai degraba determinat de maghiarul Erdely decat de regele Arda. 3 In momentul in care vlahii au trecut in nordul Dunarii datorita motivelor expuse cu multa pertinenta acolo nu ii asteptau fratii vlahi ci cu totul alte grupuri etnice. Cu exceptia Daciei intracarpatice romanii nu au trecut Dunarea decat ocazional deoarece fluviul oferea cea mai buna aparare fata de invaziile din nord si est.
Oricum postarea, care va apropie mult de opiniile cu caracter demitizant- nu antiromanesc cum sustin infocatii patriotismului puritan – ale lui Lucian Boia. Mentiunile la informatiile eronate transmise de istorici cu renume necontestabile, sunt extrem de justificate, tinand cont ca acesti monstri sacri ai istoriografiei romanesti au contribuit, la construirea si consolidarea unor mituri temeinic implantate in constiinta majoritatii cetatenilor. Amintesc aici doar doua cazuri evidente de – sa-i spunem – pripire in elaborarea concluziilor: localizarea unei ipotetice Posada de catre N Iorga si acea celebra inscriptie „ Decebalus per Scorilo”= Decebal fiul lui Scorilo, care au indus si inca mai induc in eroare milioane de patrioti, cu sau fara studii superioare.
Astazi datorita unei intense, eficiente si uneori nedrepte propagande nationaliste desfasurate imediat dupa 1918, majoritatea romanilor considera unitatea de teritoriu si origine ca fiind imuabila, sine qua non, dar care contravine logicii determinate de limitele istorice si geografice ale perioadelor in cauza. Am mai facut referinte la generatiile depozitare ale memoriei istorice si culturale ale colectivitatilor in care traiau. Am sesizat o referire la anul 1948?! Imi amintesc de povestirile Mosului meu , ardelean intelectual, nascut pe Campie ( Campia Transilvaniei) Cine cunoaste astazi semnificatia acestei regiuni? Nici macar locuitorii ei pervertiti (bovaristi) de iuresul evenimentelor succesive nu mai sunt constienti de importanta ei in istoria romanismului. Aflata in centrul Transilvaniei, aceasta enclava a fost ocolita de influentele periferice pastrandu-si limba si obiceiurile relativ sarace si arhaice. Mosul meu imi poveste de multe ori despre perioada de adaptare – la varsta de 11 ani – la rigorile limbii romanesti impuse de sistemul scolar romanesc ce se implementase in Transilvania. In scopul omogenizarii – unilaterale – lingvistice, in scolile transilvanene fusesera detasati mii de elevi din Regatul Romaniei. Mosul vorbitor de grai romanesc zonal, spunea ca nu pricepea absolut nimic din ceea ce vorbeau temperamentalii lui noi colegi, iar temele nu le putea intelege si rezolva decat cu ajutorul unui dictionar: probabil roman …roman. Pana in ultima zi de viata, mosul meu spunea Pâne, nu Pâine! Chiar si astazi in zona se folosesc cuvinte care nu sunt mentionate in DEX, dar care se regasesc in limbi romanice din vest. Graiurile si temperamentele diferite intalnite in diverse zone ale Romaniei moderne, trimit tocmai spre origini romanice diferite. Ca o parere absolut personala consider ca vorbitorii nativi de romana au 5 origini diferite. Romanii din Transilvania sunt cu siguranta urmasii populatiei romanizate din Dacia Traiana ( Transilvania) la care s-au adaugat slavi si alte popoare.Temperamentul si perfectul simplu utilizat in campia Tisei duc inspre zona romanizata din sudul Dunarii-Timoc. Oltenii par a fi romanizati stabili la care s-au adaugat fratii lor din zona Vidin, iar muntenii par a fi urmat o filiera asemanatoare. Cu exceptia Transilvaniei se pare ca toate grupurile au fost silite sa se deplaseze sub impactul efectului de extrudare exercitat de bulgari si slavi. Moldovenii si Moldova sunt un mare mister al istoriografiei romanesti rezolvata simplu prin metoda nodului gordian: sunt urmasii dacilor liberi romanizati prin contacte economice. Concluzia este marcata de superficialitate si incompetenta. Aparitia moldovenilor intr-o zona neocupata de I Roman poate fi explicata tocmai prin teoria extrudarii. Sursele timpului indica prezenta slavilor in campia Panoniei, zona controlata de I Roman .La venirea ungurilor populatia de slavi romanizati a fost nevoita sa cedeze locul migrantilor mai bine organizati. Traseul urmat de acestia se pare ca a fost orientat spre nord, prin sudul muntilor Tatra- Carpati, spre est si cum zice cronicarul s-au scurs in jos pe raul Moldovei. Pentru un cunoscator mediu de limba rusa si de geografie europeana, Moldova sugereaza un cuvant compus alcatuit de molodoi=tanar si ava = apa. Faptul ca simfonia ceha Valtava se mai numeste si Moldava, ca in Slovacia exista un orasel numit Moldava, sprijina aceata ipoteza -cu totul si cu totul personala, dar care probabil ca va fi preluata de un amator de doctorat- a venirii moldovenilor din zona Dunarii mijlocii. Ca o curiozitate, in actuala Ucraina subcarpatica traieste o populatie de romani blonzi numiti Volohi. Cum spune mult hulitul L Boia: de undeva au venit , dar nu se stie de unde.
Revenind la discutia despre denumirea de roman trebuie mentionat ca romanii din Transilvania se numeau pe ei insisi Vlahi. Vezi Supplex Libellus Valachorum. Pretentia de unitate etnica fara fisuri , promovata de anumite grupuri este daunatoare insasi ideii de unitate, creand sentimente de frustrare. Unitatea bazata pe forta, ignorare, inlocuire de valori si marginalizare determina aparitia unor resentimente care maresc distantele intre romani. Sa nu uitam ca la baza statului roman sta declaratia de unire de la Alba Iulia, care chiar si atazi nu este respectata in litera ei.
Extrudare= redistribuire ca urmare a exercitarii unei presiuni.

Autorul vine cu niste teorii false si abracadabrante in genul lui Boia, nesustinute de dovezi istorice si nici de comparatia cu istoria altor popoare. Doar cateva ineptii din articol, desi ar fi mai multe:

1) „Dupa retragere aureliana, Dacia s-a golit, populatia a fugit la sud de Dunare”. „Romanii au revenit de la sud de Dunare dupa anul 1000”. FALS.
Daca ofiterii romani si administratia romana s-au retras la sud de Dunare, nu inseamna ca toata populatia daco-romana s-a retras cu ei, de fapt e absurd. De exp in sec 4 e.n Sf Sava Gotul a fost ucis in Buzau, populatia acolo fiind deja crestinata si fiind o populatie mixta daco-romana si gotica.
Iar Dobrogea a continuat sa fie parte a Imperiului Bizantin multe sute de ani dupa retragerea aureliana, acolo populatia era amestecata daca/geta, greaca si romana.
Valahia, Dobrogea si parte din Transilvania au fost apoi pe la 800-900 in Imperiul Bulgar. Daca Dacia ar fi fost complet golita de populatie, cum de nu s-au asezat acolo permanent ungurii, sau bulgarii?! Mai ales ca bulgarii au si detinut Valahia.

2) „Lb romana s-a format la sud de Dunare”. FALS.
La sud de Dunare in Taratul Bulgar si/sau Imperiul Bizantin, cum putea o populatie sa-si pastreze sute de ani lb latina, foarte diferita atat de bulgara cat si de greaca (lb bizantinilor dupa sec 6-7) ?!
Orice populatie care traieste sute de ani intr-un stat adopta pana la urma lb statului respectiv, bulgara sau greaca, mai ales in Evul Mediu. Populatia daco-romana amestecata printre atat de multi slavi si-ar fi pierdut in 500 de ani orice limba a lor diferita si ar fi devenit bulgari. De ce azi nu vorbim bulgara, si vorbim o limba latina ?!
Fiindca lb romana s-a format in special la nord de Dunare. Nu are legatura cu albaneza ce zice autorul; atat romana cat si albaneza au printre precursori lb tracice.

„Cînd au avut texte scrise în română, nu s-au gîndit să le păstreze.”

Faptul ca D. U. are un doctorat in „lingvistică istorică despre fiabilitatea statistică a reconstrucțiilor lingvistice” si face afirmatia de mai sus spune multe.

Cum anume stie Dlui ca „nu s-au gandit sa le pastreze”?

Exceptionalismul si demitizarea sunt doua fete ale aceleiasi monede.

Hai sa facem un exercitiu de logica:

1. Care este alt caz in istorie in care o populatie paraseste de buna voie si ireversibil o zona plina de resurse, iar aceasta ramane nepopulata timp de secole? Cu atat mai mult cu care zona ofera nu doar resurse, ci si munti si paduri impenetrabile in care te poti ascunde cu usurinta?

2. Cat de frecvente sunt cazurile in care o populatie provenind dintr-o arie geografica mica, reuseste sa colonizeze o zona de cateva ori mai mare? Pe neobservare, fara forta militara sau politica, dar cu traista in spate. Pentru ca apoi sa dispara aproape fara urma din propria vatra?

3. Tinand cont ca migratiile razboinice veneau dinspre nord si est, nu era logic ca acea populatie sa migreze spre sud, unde era mai protejata? In schimb migreza spre nord, in calea razboinicilor, unde, nu-i asa, mai fusesera odata nimiciti.

4. Cum se face ca o migratie de asemenea proportii nu a ramas consemnata? Ca sa devii majoritar pe un teritoriu, disputat cu nimeni altii decat slavii (adevarate termite), e obligatoriu fie sa-i invingi militar, fie sa-i depasesti numeric intr-o maniera categorica. O asemenea victorie militara, sa fi trecut neobservata? Iar daca excludem varianta militara (n-avem incotro), inseamna ca a existat un adevarat pod aerian, prin care mii si mii de romani soseau zi de zi. Si asta timp de secole, pana au sufocat orice alt navalitor. Ce motivatie, ce efort, ce logistica sa fi fost in spate? Si chiar nimeni n-a observat si consemnat acest fenomen?

5. Bastinasii (cei care de voie, de nevoie, traiau prin aceste locuri) sa fi fost atat de bucurosi de oaspeti? Aaa, uitasem, teritoriul era pustiu, nimeni nu observase de ce resurse dispune… Sau poate cand au plecat romanii, au lasat un bilet pe usa, „we’ll be back”?

6. Cum au reusit slavii sa devina majoritari in Balcani, sa-si impuna limba, ba chiar pe locurile unde se presupune ca romanii s-au format, dar n-au reusit sa ocupe un teritoriu liber? Poate le placeau provocarile… Ar fi fost prea simplu sa ia un teritoriu gol…

7. Romanii vin sa colonizeze Transilvania dupa unguri. Bun. Aici iar avem o premiera absoluta, una dintre cele mai razboinice populatii, de care se teme intreaga Europa, este depasita numeric in doar cateva sute de ani, pana in punctul in care devine minoritara. Si asta fara sa cedeze conducerea politica si militara nicio secunda. Sa vezi si sa nu crezi.

8. Cum se face ca migratia slovacilor, svavilor in Transilvania e consemnata, dar a romanilor nu?

9. Si pentru ca o premiera nu era destul, mai avem una. De obicei populatiile migreza de la rau spre bine. Iata ca romanii migreaza dinspre o zona in care, cat de cat, sunt stapani, catre una (Transilvania) in care sunt o populatie tolerata si fara drepturi. Asta da perseverenta si viziune strategica.

10. Exista recensaminte de pe vremea austriecilor care arata ca natalitatea in familiile de romani si unguri era similara. Cum puteau romanii (deja supusi procesului de maghiarizare) sa ajunga la majoritate absoluta in doar cateva sute de ani? S-au mai intamplat astfel de cazuri, dar numai cu forta (mergand pana la genocid).

11. Cum spunea si Neagu Djuvara, intotdeauna „veneticul” are un avantaj fata de bastinasi. Cum se face ca romanii, in calitate de „invadatori”, dand dovada de o abilitate strategica cu totul exceptionala (nu e putin lucru sa reusesti sa te extinzi pe o asemenea suprafata, intr-un interval atat de scurt, lasand fara replica populatii mult mai puternice si mai numeroase), n-au reusit totusi sa-si formeze un stat, sau o forma politica articulata? Alta premiera.

12. Nu in ultimul rand, exista un studii genetice (eg Relu Cocos, Sorina Schipor et all.) care indica faptul ca populatia Transilvaniei este mai apropiata genetic de populatia central-europeana decat de cea din Moldova (unde ADN-ul slav este mai prezent, deloc surprinzator) si Muntenia (unde ADN-ul balcanic este mai prezent). Cum se explica aceste diferente (care sunt preistorice pana la proba contrarie), daca romanii au venit din sud, fara a avea conducerea militara sau politica sau alte mijloace de a se impune? Or fi avut o strategie de invaluire? De la sud prin nord-vest?

Si lista ar putea continua…

Daca cele de mai sus ar fi adevarate, concluzia n-ar putea fi decat una singura: poporul roman ar fi unul cu totul exceptional. Cum altfel, fara putere militara sau politica, fara o natalitate iesita din comun, fara alte mijloace, a reusit sa cucereasca un teritoriu considerabil, sa respinga natii razboinice si valuri migratoare, sa-si impuna limba in fata celor care si-au impus-o in jumatate de Europa?

Cand incerci sa combati „exceptionalismul” cu argumente indoielnice, nu faci decat sa intorci cealalta fata a monedei. N-ar fi mai bine sa lasam specialistii (si bunul simt) sa decida?

Suntem obișnuiți să privim trecutul raportandu-ne la prezent. Nu avem date despre mărimea populației dacice, iar informațiile referitoare la Dacia si la războaiele cu I R provin exclusiv din surse externe, cu predilecție romane. Putem fi siguri că faptele de vitejie ale trupelor romane nu au fost amplificate in scop propagandistic de către serviciile de specialitate ale I R? Oare atunci nu funcționa manipularea si dezinformarea ? Cetățenii Romei nu aveau nevoie de victorii si motive de mândrie colectiva. Se pare că marile războaie cu fioroșii daci erau supraevaluate pentru opinia publică romana. I A Pop in istoria Transilvaniei vorbește de o populatie recenzata
la 1850 de cca 2 mil . In mod logic la anul 100 , o populatie daca de 100 000 pare a fi acceptabilă in mod rezonabil. Daca se iau în considerare si dificultățile de comunicare si de mobilizare, putem sa imaginam o alta realitate si anume o expediție de urmărire si pedepsire a unor grupuri reduse de bărbați slab organizați si echipati. Informațiile trecute de cenzura militară au prezentat faptele ca pe un moment istoric epocal. Parcă suna cunoscut. Urmarea a fost o colonizare rapida si eficientă cu coloniști purtători de civilizație romana care i-au integrat fara dificultăți pe nativii locului. SI iată-ne.

Discutiile despre continuitatea populației române imi aduc aminte de ce zicea acum 100 de ani Wittgenstein : Despre ce nu poti vorbi, trebuie să taci.

Doua lucruri ma nedumeresc cel mai mult la acest articol. Se spune aici ca migratorii luau pana la 20 mii de prizonieri intr-o campanie, atunci cand pradau si jefuiau comunitatile de autohtoni , care erau eventual foarte dispersate si mici. Cum ii numarau, de unde ii luau si unde ii duceau? Au lasat ceva dovezi? Apoi cu relatarea precum ca autohtonii au trecut in masa Dunarea posibil timp de generatii. Si evantual, s-au si intors, fiecare de unde au plecat sau intr-un teritoriu intre Tisa si Nistru, unde se vorbeste limba romana. Cu ce, cu ce scop? Exista ceva palpabil care sa sustina aceasta enormitate? Migratii in masa au facut doar populatiile nomade precum mongolii, hunii, ungurii, avarii, cumanii, care timp de secole tot au migrat mii de kilometri si au lasat dovezi.

„Gracious godness!” nu prea se foloseste (if ever), expresia uzuala este „Goodness gracious!”

Ca brasovean cu relatii foarte vechi in Scheii Brasovului, sunt convins ca scheienii sunt urmasii bulgarilor veniti sa construiasca Biserica zisa Neagra. Cum este normal opiniile sunt diferite. Informaiile mele in legatura cu Cergau Alba conduc in aceeasi directie.
„În problema aceasta spinoasă a lămuririi originii cuvîntului „schei”, Ovid Densuşianu are cu totul altă părere. El afirmă: „Credem că este imposibil să considerăm daco-romanul „schiau”ca reprezentant direct al latinului„sclavus”, cum socotesc Miklosich şi Tiktin. După părerea noastră, „schiau”nu este altceva decît albanezul „sk’a”, folosit ca şi forma românească corespunzătoare, pentru a desemna pe bulgari”22• La fel vede lucrurile şi C. J. Jirecek, care-i arată pe vecinii noştri sud-dunăreni denumiţi de români „Skjeji”,iar de albanezi „Skjau” „
file:///C:/Users/Alex/Downloads/014-Studii-si-articole-de-istorie-XIV_1969_197.pdf
Referitor la Moldova si moldoveni. Dv spuneti ca au plecat sub presiune ungureasca peste Carpati. Inseamna ca au plecat romanizati cel mai devreme dupa anul 900. Intrebarea este de unde au plecat, oare din terra Blacorum et bissenorum inainte de 1222? Paul Lendvay vorbeste de colonizare sudului Transilvaniei doar cu cumani care au parasit Transilvania dupa marea invazie mongola; nu spune nimic despre geti. Aveau getii o mobilitate atat de mare? Se stie exact ce si unde erau? Erau inrudirti cu pecenegii? Eu nu cred in teoria marelui popor get extins si peste Carpati; este dificil sa-i traversezi si astazi. Deci presiunea ungureasca nu se putea manifesta decat in bazinul intra carpatic panonian. . Fizionomia si graiul moldovenilor indica mai degraba o ascendenta slava. Dar doar in Panonia documentele maghiare mentionau existenta masiva a slavilor probabil romanizati. Patrunderea ungurilor in Transilvania s-a facut tarziu la la vest spre est si subiectii eventualelor dislocari nu puteau fi decat blachii, bissenorii sau cumanii, or nici un indiciu nu exista in acest sens. Trimiterea la originea derivata din mold =mocirlos pare foarte improbabila data fiind distanta dintre englezescul mold si ipotetica mocirla a descalecarii, la fel ca germanul mulde sau cateaua Molda. Mai aproape de adevar pare traducerea din cronicar care vorbeste de ţânca Molda, ţânca fiind asimilata cu o catea sau poate o tanara ( molodaia) . Ce se stie este faptul ca descalecarea a fost reala, ca au fost implicati doi lideri maramureseni ( Maramuresul istoric se intindea pana la pasul Veretzki) purtatori de nume slave autentice, des intalnite in onomastica poloneza si cea ucraineana: Dlugosz preluat in romana ca Dragosh si Bogdan.

In Transilvania au fost confirmate aproape 2 secole de absenta a așezărilor locuite stabil (7 si 8). Studiile arheologice sunt disponibile si indubitabile. Populația de limba latinofona a fost tot timpul prezenta in Balcani. Justinian si Justin au fost țărani de (o) limba latinofona. Invazia bulgara nu a asimilat (sau, mai bine zis, cea slava nu a slavizat) toata populația latinofona. Dovada: Aromânii, cu toate versiunile lor. E clar ca, in Balcani, au coexistat comunități slavofone, grecofone si latinofone. Dasemenea, e clar ca Khaganatul Bulgar era întins die la Nistru pana la Carpati. Sub Krum, a deporta o întreaga populație armeana (din care a facut parte primul Vasile al dinastei Macedonene) la nord de Dunăre nu e contestata (ungurii nu veniseră, asa ca nu aveam cu cine sa ne certam.) Krum a preluat, la intelegere cu francii, Transilvania. Tot ce e arheologic confirmat despre exploatările de sare, de la Tarnave la diversele Slanicuri (Slon, de pilda) au fost bulgărești. Intreb: de unde concuzia”logica” ca existenta urmașilor ocupației romane e unica explicație. Poate fi o ipoteza, insfa e oarte slaba. Cel mai plauzibil pare ca taratul bulgar a păstrat o componenta substanțială latinofona, fara ca aceasta componenta sa devina preponderenta, pana la Asanesti. Asanestii insasai s-au refugiat la nord de Dunăre in prima faza. E clar ca erau familiari cu zona. Dar asta nu inseamna ca erau acolo de dupa retragerea Aureliana si nici ca invatasera limba materna acolo…

Două evenimente majore petrecute recent în online-ul românesc mi-au reactivat o multi-lemă ireconciliabilă.
Unul este candidatura Doamnei Lasconi la președinția României, iar celălalt, disputa acerbă pe Facebook și contributors despre originea poporului român.
Deci de unde și până unde. O las pe doamna Lasconi la urmă. Posibil ca ea să fie cea mai faimoasă dintre noi. Noi ăștia cu numele românesc sfârșit în sufixul „-oni”.
Disputa, acum iar în vogă pe Facebook, e veche: și despre cum suntem noi, românii, continuatorii, de mii de ani aici stăpâni, sau am urcat în sus pe hartă și pe Carpați, venind din Balcani, Moesia – cum îi ziceau romanii.
Tema de moment a disputei este acum limba română, cum că ea nu avea cum să apară în Carpați după retragerea aureliană, ci a apărut ca limbă romanică mult mai târziu în Moesia și a urcat și ea pe hartă odată cu migratorii din respectiva provincie. Din punct de vedere atât istoric, cât și lingvistic nu știu, că n-am diplomă.
Dar având puțină logică mă pronunț pe doamna Lasconi.
Doamna Lasconi este din orașul Hațeg, județul Hunedoara, și mi-a fost vecină, că noi în Hațeg toți am fost vecini și deci competitori. Adică care ajunge primul om cu faimă. Se pare că doamna ne-a luat-o bine înainte și dacă ajunge președinte atunci clar Hațegul va deveni o adevărată Mecca a României. Pentru că lângă Hațeg, la mănăstirea Prislop, îl mai avem și pe cel mai vizitat mort din țară, Arsenie Boca.
Bun. De ce contează doamna Lasconi? De fapt nu ea contează, contează numele ei. Acesta conține terminația, sufixul “-„-oni”.
Așa. Ce are special acest sufix, această terminație. Păi următoarele: se întâlnește exclusiv în două regiuni de pe planetă. În Italia, sute de nume formându-se prin adăugarea „-oni” la un cuvânt de bază dând mai ales nume de familie ca Berlusconi, Donadoni, Trapattoni, ca să citez doar câțiva mai faimoși. Și în România, pe aceiași aceeași structură, cuvânt plus sufix, avem zeci de nume, citând câțiva faimoși, Lasconi, Todoni, Grozoni. Toate aceste nume având origini în inima Carpaților, mai precis acolo unde se loviră ăștia unii de alții, ăi meridionali cu ăi occidentali românești, adică zona Retezat-Godeanu, Poiana-Ruscăi, o parte din Apuseni, și o parte din munții Banatului. Având epicentrul în Lunca Cernii, aia din județul Hunedoara. Zicem noi ăștia de acolo, Luncani, adică din Lunca Cernii. Care, ce să vezi coincidență, este exact peste deal de capitala română romană a provinciei Dacia, Sarmisegetusa Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Popularitatea acestor nume în această zonă este descrisă și de Ovid Densușianu într-o lucrare despre numele de familie din Țara Hațegului.
Sufixul acesta păstrează un model foarte vechi de a forma numele oamenilor prin adăugarea unor litere sau silabe, care însemnau ‘„al lui”, „a ăluia’ăluia”, ‘„al lor”, „al ălora”’, fie la începutul cuvântului, spre exemplu la celți avem O’ ex. O’Brian sau MacDonalds, care sunt rprobabil nume mult mai vechi decât cele ale latinilor, sau moldovenii care spun, să zicem, Anistoroaiei, moldovenii fiind de altfel cei mai sinceri în această privință, referindu-se la maternitatea ființei de care ești întotdeauna sigur, fie la sfârșitul cuvântului, spre ex. noi mai avem și mult mai faimosul „-escu”, dar îl au și alții, cum ar fi nordicii cu ‘-„-son”, „-sen’sen”.
Deci terminația „-oni” foarte posibil să fie o declinare genitivală (sper că am numit-o corect, adică s-a adăugat unui cuvânt din limba respectivă pentru a forma un derivat genitiv însemnând în latina vulgară „al lui”, „a ăluia”, „al lor”, „al ălora”). În Italia, din ce am găsit, ca nespecialist, sufixul provine într-adevăr dintr-o variantă de latină vulgară târzie, atestată documentar mult după retragerea aureliană din Dacia, aproximativ cam anul 271 după Hristos. Ceea ce nu înseamnă că această latină vulgară nu se vorbea anterior pe scară largă, însă fără a fi documentată. La fel de clar că o variantă de latină vulgară se vorbea și în provincia dacică după cucerirea romană din 106.
Bun. Pe teritoriul nostru nu putem știi exact de unde provine acest sufix „-oni”, că nu avem dovezi cum au italienii, dar avem următoarele variante logice:
● Este o pură coincidență și terminația s-a ivit din neant și subit, fără nici o explicație, exact în zona capitalei romane a Daciei, la sute-mia de ani după retragerea romană;.
● A emigrat, sufixul, din sudul Dunării cu cei denumiți valahi și s-a așezat fix și mai ales EXCLUSIV, adică numai aici și niciunde altundeva, peste deal de capitala romană a vechii Dacii, într-o zonă bine protejată de munți. Adică, ca și cum acești valahi cu nume latin „-oni”, s-ar fi întors doar și EXCLUSIV în exact aceleiași locuri ale străbunilor lor, părăsind total și fără urmă Balcanii sau alte zone străbătute în drumul lor din și spre oala Carpaților, așa cam ca americanii care vin în Irlanda să caute de unde le-au plecat predecesorii..
● A emigrat ulterior imigrației populației latine din Moesia spre Carpați, dar nu din Moesia, ci din Italia, unde apar dovezi că exista aproximativ 400 A.D., și tot așa s-a oprit fix și EXCLUSIV exact în mijlocul probabil a celei mai greu de accesat zone a Carpaților și tot lângă rămășițele aceleiași ancestrale capitale a Daciei Felix;.
● A emigrat el așa, sufixul, cu populațiile peste tot din Albania în Maramureș, dar a fost făcut dispărut de către terminații mai sănătoase, cum ar fi „-escu” sau „-ean”, și tot așa doar și exclusiv s-a păstrat în zona Hațegului..
● S-a ivit din altă structură lexicală, cum ar fi „Bărboniu”, adică cuvânt și terminația „-oniu”, la care s-a pierdut u-ul, cum mi-a zis odată un profesor lingvist. Căruia i-am răspuns simplu, „- Păi dacă cumva s-a pierdut și vreun -s, pe acolo, pe după –u, și aveam de fapt „-onius”?” Care pare a fi așa aproape latină vulgară, de nici nu-mi vine să cred. :). De menționat că există câteva nume românești de sorginte grecească, ex. Teodosiu, Eftimiu etc., care își au originea in Teodosie, sau Eftimie, dar nici unul nu are această structură cu terminația exactă „-oni”, cum au numele din zona SarmisegetusaSarmizegetusa..
● Sau, evident, cel cea mai de neconceput, că provine dintr-o structură a unei variante de limbă latină vulgară care se vorbea în acea vreme, secolul 1, și pe teritoriul actual al Italiei, dar și pe cel actual al României, în zona capitalei romanei Dacii, aici fiind vorbită de populația locală, dintre care niște nebuni, mai bătrâni, așa, care n-au vrut ei în ruptul capului să plece cu armata romană la sud de Dunăre, ca bunică-mea care n-a vrut și n-a vrut să se mute la bloc.
Ca să fiu direct, mie îmi plac lucrurile greu de conceput, deci îmi place să cred, emoțional implicat bineînțeles, că ultima variantă este ce s-a întâmplat de fapt. Un grup de băștinași vorbitori de latină vulgară au rămas după plecarea armatei romane în munții din zona în care m-am născut, zona SarmisegetusaSarmizegetusa, fiind apărați până în zi de azi de aceștia, care s-au îmbârligat într-adevăr ulterior cu slavii, multe din cuvintele de bază din aceste nume fiind de origine slavă veche, ex. „Vlăiconi”, dar care au păstrat această modalitate structurală de a se denumi, cu sufixul „-oni”, izolați fiind, din vremea acelei variante vechi a latinei vulgare similară cu cea păstrată pe teritoriul Italiei. La care să se fi adăugat ulterior și alte cuvinte de altă origine, biblico-ebraică ex. „Ilioni” sau chiar bizantin-grecească, păstrând însă exact aceiași aceeași formulare cu sufixul „-oni”.
Adică pe scurt explicația lui Neagu Djuvara despre originea poporului și limbii române.

BARBARII DE TIRANI..
Orice limbă vor fi vorbit dacii şi dacoromanii, cert este că noi n-am interzis nimănui să ne numească români, considerând cuvântul ca pe un atribut ruşinos şi infamant sub care se-ascund jaful şi bestialitatea, dar şi trufia aceasta oligofrenă, izvorând doar dintr-o încărcată istorie de sifilis congenital, ridicat, iată, la rang academic, obţinut la seralul fără frecvenţei de la Academia SRI. Încerc să vă răspund pe limba voastră – care o fi aceea – că, oricum limba română nu o ştiţi nici la nivel de uşa cortului. E clar!
Scythia Minor , Constanţa

1. “Dan Ungureanu : Dacă nu contrazici și amendezi aceste cretinății, lumea, publicul nu are de unde ști ce e știință și ce e minciună”

..autorul procedeaza ca un bun chirurg care e convins ca toate bolile se pot rezolva din foarfece, pensa si bisturiu. In cazul fenomenelor pe care le supune atentiei nu e vorba de stiinta infailibila. Lucrurile reale sunt ipoteze, conjecturi care si ele functioneaza in anumite cadre, paradigme. Chirurgul foarte bun stie bine care sunt limitele artei sale..

Orice limbă vor fi vorbit dacii şi dacoromanii, cert este că noi n-am interzis nimănui să ne numească români, considerând cuvântul ca pe un atribut ruşinos şi infamant sub care se-ascund jaful şi bestialitatea, dar şi trufia aceasta oligofrenă, izvorând doar dintr-o încărcată istorie de sifilis congenital, ridicat, iată, la rang academic, obţinut la seralul fără frecvenţei de la Academia SRI. Încerc să vă răspund pe limba voastră – care o fi aceea – că, oricum limba română nu o ştiţi nici la nivel de uşa cortului. E clar!
Scythia Minor , Constanţa