Mulțumesc celor care au trimis comentarii asupra problemelor tratate în articol.
O observație, o apreciere, despre stilul de viață, două ipoteze diferite.
Observația
La comentariul lui euNuke, 21/09/2021 At 22:57.
Mă refer doar la sursa indicată asupra creșterii mortalității prin boli-cardiovasculare (https://www.nature.com/articles/s41598-020-78643-1) nu și la restul comentariului.
Prudența se impune în ceea ce privește concluziile autorilor asupra impactul purtării măștii.
Iată ce găsim la Limitations of the study (extrase)
„The study group was small and consisted of healthy men (14 persoane – VG) . Therefore, the data cannot be transferred to other populations. Thus, an assessment of the effect of face masks in older people and in patients with lung and heart diseases is limited.”
Și iată ce găsim la Conclusion:
„In the healthy young men (age, 25.7 ± 3.5 years) in this study, the use of surgical face masks was associated with a significant increase in airway resistance, reduced oxygen uptake, and increased heart rate during continuous exercise. Despite these changes, the endurance performance and perceived stress remained unchanged as compared with the performance without a SM (surgical mask = mască chirurgicală – VG). These data are useful for the assessment of the effects of SMs in occupational and sports settings. Further studies in the elderly and in persons with pulmonary or cardiac diseases are necessary.”
Aprecierea
Este la adresa lui Cetatean, 21/09/2021 At 18:38 .
Din păcate, toate aspectele semnalate cu acuratețe sunt realități actuale ale stării asistenței medicale și stării sănătății românilor. Ele nu sunt noi dar pandemia le-a scos cu brutalitate în lumină. Tot sistemul medical, al sănătății publice este putred. Dominat de multiple interese din sistem și din afara lui.
Iată aprecierile lipsite de echivoc ale managerului unui cunoscut spital județean de urgență făcute în aceste zile la Convenția Română a Spitalelor (23-24 septembrie): „Nu avem un sistem medical, nu vorbim că este performant sau nu, eu spun că nu avem deloc un sistem medical. Această pandemie ne-a arătat deficiențele majore, le știam, dar probabil că le acopeream sau nu le recunoșteam, dar le-am văzut cu toții” (vezi aici). Funcționarea acestui sistem medical a fost și este doar o componentă a modului în care țara este guvernată de 32 de ani.
Dar, funcționarea acestui sistem medical este doar o componentă a modului în care țara este guvernată de 32 de ani. Inventarul dumneavoastră poate contribui la mai buna înțelegere a cauzelor care plasează România în pozițiile din figura 1.
Stilul de viață
În mai multe comentarii apare problema comportamentului românului față de problemele propriei sănătăți. În general, comportamentul este considerat nesănătos. Voi adăuga că în țările dezvoltate din Europa mortalitatea prin bolile aparatului circulator a cunoscut un declin spectaculos începând cu anii 1970 în contextul lansării programelor „revoluției cardiovasculare”. Trei componente au avut și au la bază revoluția: schimbarea stilului de viață, medicamente noi, de mare eficiență în tratarea bolilor cardiovasculare (beta-blocantele îndeosebi) și chirurgia cardiovasculară. În stilul de viață principalele schimbări au vizat alimentația, consumul de alcool și tabac, mișcarea fizică, controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, odihna, igiena personală și educația pentru sănătate. Prin programele adoptate și aplicate mortalitatea prin bolile cardiovasculare a regresat masiv. Datele Eurostat pe anul 2017 arată următoarele valori ale ratei mortalității prin aceste boli: pe de o parte: Franța – 197, Norvegia – 232, Spania – 236, Danemarca – 242, Olanda – 257, Elveția – 262, Belgia – 263, Luxemburg – 266, Portugalia – 270, Irlanda – 290, Italia – 306, Suedia – 309, Finlanda – 345, Grecia – 368, populația UE – 27 – 371; pe de altă parte: Polonia – 545, Cehia – 586, Estonia – 634, Croația – 637, Slovacia – 653, Ungaria – 764, Lituania – 822, Letonia – 842, ROMÂNIA – 900. Bulgaria – 1116 (Eurostat. 2021. Causes of death – standardised death rate, 2017(vezi aici).
Diferențele sunt enorme în populațiile europene, îndeosebi între cele din Europa de est și cele din Europa de nord, de vest și de sud. Ele sunt similare cu cele ale speranței de viață la naștere din figura 1 a articolului.
Aprecierile asupra componentelor „revoluției cardiovasculare” și datele menționate ar lăsa să se întrevadă că după cinci decenii de la lansarea revoluției ea nu a ajuns în România. Era imposibil după anul 1989. În toate cele trei componente a ajuns. Medicamentele menționate sunt în farmacii. Nu știm dacă toate și dacă cele mai bune sunt accesibile ca preț. Spectaculoasa chirurgie cardiovasculară este și ea prezentă. Nu știm dacă toată și, mai ales, daca este accesibila ca tarife tuturor celor care au nevoie de ea. Schimbări în stilul de viață în raport cu sănătatea? Da, s-au produs și se produc, fie și dacă ne luăm doar după vizibila aglomerație din clinici și spitale private. Aceasta se întâmplă în mediul urban, în marile orașe mai ales. Ce se întâmplă în mediul rural, abandonat de guvernanți în toți cei 32 de ani? Fără infrastructură, fără apă, canalizare, gaze, în mare parte, fără asistență medicală, fără locuri de muncă, cu populație săracă și îmbătrânită. Schimbarea stilului de viață fără reazem și ocrotire nu este posibilă în măsură semnificativă.
Mortalitatea prin boli cardiovasculare în pandemie. Două ipoteze diferite
Nu știm încă mecanismul cauzal prin care în creșterea masivă a numărului de decese în anul 2020, anul pandemiei Covid-19, predomină creșterea numărului decesele prin boli cardiovasculare. În articolul publicat la 31.05.2021 („Costul demografic al Pandemiei Covid-19”) menționam posibila contribuție a izolării sociale și reluam concluziile unei vaste cercetări de tip longitudinal efectuată în Regatul Unit (500 mii persoane) înainte de apariția pandemiei Covid-19 și ale cărei rezultate au fost publicate, nu întâmplător, în contextul pandemiei de prestigioasa publicație medicală The Lancet.
Reiau un pasaj semnificativ din articol.
„Această analiză a celor două mari studii prospective britanice a arătat că izolarea socială era asociată unei creșteri substanțiale a riscului de a avea primele evenimente de boală coronariană și primele evenimente de accident vascular cerebral care au condus la deces fără a fi asociate internării în spital. În schimb, nu s-a constatat asociere ori asocierea a fost mică între izolarea socială și riscul primei boli coronariene a inimii sau evenimentului de accident vascular cerebral în cazul internării în spital. Luând în considerare diferitele componente care au contribuit la indicele de izolare socială utilizat, trăind singur duce la o asociere puternică cu riscul unui prim eveniment cardiac mortal al bolii coronariene a inimii sau a unui prim atac vascular cerebral fatal, decât trăind având contacte chiar puține cu prieteni, familie sau grupuri.”
Dimensiunea și implicațiile izolării sociale asupra sănătății nu puteau decât să se amplifice în timpul pandemiei prin măsurile restrictive adoptate de guverne și acesta este contextul în care mortalitatea prin boli ale aparatului circulator ar fi urmat să crească, luând în considerare concluziile cercetării.
Iată însă că opiniile a doi cunoscuți demografi de la Institutul Național de Studii Demografice din Franța aduc o ipoteză diferită asupra evoluției mortalității prin boli ale aparatului circulator în anul pandemiei. Ei aduc argumente pentru o așteptată reducere a mortalității prin boli cardiovasculare în Franța în anul 2020. Iată pasajul reprezentativ:
„Decesele prin Covid-19 au lovit în bună parte persoane fragile suferind de alte boli. O anumită proporție dintre ele oricum ar fi decedat în anul 2020 chiar în lipsa pandemiei Covid-19. Decesul ar fi fost atribuit atunci unei alte cauze (diabet, boli cardiovasculare, insuficiență respiratorie cronică, etc.). De aici, probabila scădere în anul 2020 a numărului de decese atribuite acestor cauze. Va trebui de așteptat disponibilitatea statisticilor complete asupra cauzelor de deces pentru a estima importanța fenomenului.” (Pison, Gilles și France Meslé, 2021. France 2020: 68000 décés supplémentaires imputables à l’épidémie de Covid-19, Population & Sociétés, nr. 587, martie 2021 (https://www.ined.fr/fichier/s_rubrique/31218/587.populations.societes.mars.2021.deces.supplementaires.covid.19.1.fr.pdf).
Logica demografilor francezi are substanță fie și dacă va fi susținută doar în parte de așteptatele date. Ne-ar aduce repere și în deslușirea complicatelor evoluții din țara noastră.
Imensa mortalitate prin boli cardiovasculare din țara noastră (mai mult de jumătate din decesele anuale) și creșterea neașteptat de mare din anul 2020 pot ridica semne de întrebare asupra realismului datelor, dacă luăm în considerare ipoteza celor doi specialiști francezi asupra numărului mare de persoane suferind de boli cardiovasculare decedate prin Covid și, prin compensare, așteptata reducere a numărului de decese prin boli cardiovasculare în anul 2020. Institutul Național de Sănătate Publică preciza în „Covid – Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 27 decembrie 2020” că 71 la sută dintre persoanele decedate prin Covid până la data respectivă (15334 persoane) aveau comorbidități din categoria afecțiuni cardiovasculare.
Creșterea neașteptat de mare a mortalității prin boli cardiovasculare în anul pandemiei în contextul în care și cea mai mare parte a persoanelor decedate prin Covid sufereau de aceleași boli ne trimite la istorie, să nu o uităm și să învățăm din ea. În articolul publicat la 20 septembrie 2016 la Contributors abordam problema calității datelor asupra mortalității pe cauze de deces iar temerile avansate în articol, rezultate din date și alte informații naționale și internaționale, au primit un răspuns convingător de la un specialist în domeniu, un medic anatomopatolog, comentariul acestuia fiind redat în caseta care urmează.
V. B. spune, 22/09/2016 la 11:14
Fiind medic primar anatomopatolog, am completat numeroase certificate medicale constatatoare de deces. Marturisesc ca am intalnit , inca din stagiatura,apoi ca specialist, colegi care nu stiau (lasau pe seama asistentelor!) sa completeze certificatele; diagnosticele erau incomplete, iar cauzele – neevidentiate in ordinea tanatogenezei.
De asemenea, cu stupoare, am aflat ca, la Starea Civila- biroul Decese-, exista ofiteri incomodati cand diagnosticele sunt multiple!…
Prin urmare, imi exprim indoiala ca, in Romania, certificatele de deces consemneaza, cu acuratete, cauzele de moarte.
Ca un exemplu, din familie: socrii mei au suferit de cancer, dar , in certificatele constatatoare eliberate de MF, boala neoplazica nu figura la I.c sau d…
Poate cursurile de Medicina Sociala nu au fost interesante pentru toti, iar perfectionarile in cadrul EMC nu cuprind tematica “periferica” . Biostatistica nu pasioneaza pe toata lumea si, din eroare in eroare, ajungem la raportari nereale. Mi-as dori ca, intr-o buna zi, sa particip la un audit avand ca obiectiv cercetarea acuratetei certificatelor medicale constatatoare de deces. Pentru politicile sanitare , importanta concluziilor e nebanuit de mare.
Va trebui să așteptăm publicarea datelor detaliate asupra deceselor pe cauze de deces în Franța (unde verificarea calității stabilirii cauzelor deceselor este o operațiune complexă, riguroasă și de durată) și în alte țări în anul 2020 pentru a vedea în ce măsură au existat creșteri importante ale mortalității prin boli ale aparatului circulator și respirator (la alte cauze decât Covid-19), pentru a putea înțelege și explica explozia curbei numărului de decese prin aceste boli în țara noastră în lunile octombrie-decembrie (figura).
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Elocvent. De ce tac inteleptii?
Multumesc, Domnule Profesor, pentru articolele obiective, documentate si clare!
E reconfortant sa constat ca mai exista profesionisti in tara asta. Din pacate sunt putini, iae cei care ar trebui sa-i asculte sunt prea ocupati cu construirea Romaniei sarace si needucate.
Și eu vă mulțumesc domnule Ghetau, pentru atenție și pentru disponibilitatea pentru dialog.
Nu am detaliat prea mult in comentariul precedent chestiunea cauzelor de deces in vreme de pandemie. Nu o s-o fac nici acum, căci nu am timp și nici nu-i pe domeniul meu de expertiză. Insă insist asupra impactului negativ al măștilor de plastic asupra sănătății noastre. Tot cu o statistică, practic un studiu informal, de data asta pe un număr mult mai mare de cetățeni:
Suedia este țara europeană cu cele mai reduse restricții in privința obturării căilor respiratorii prin ukaz guvernamental. Cred că nu e nevoie de link-uri externe pentru susținerea acestei aserțiuni. Ca atare, e cel mai bun etalon asupra evoluției sănătății celor cu boli ale aparatului circulator pe perioada măsurilor paneuropene anticovid.
Iată numerele:
2019 – 28.195 de decese cauzate de boli ale aparatului circulator. Este și prima cauză de deces in această țară (in pofida ‘revoluției’ de care vorbiți și a unui stil de viață mult mai sănătos ca al nostru…zic eu, evident).
2020 – 27.973 de decese cauzate de bolile aparatului circulator. Deci mai puține ca in anul anterior. In plină pandemie. Asta in condițiile in care acest an -2020- a fost anul cu cea mare mortalitate din istoria Suediei (au murit peste 97.000 de oameni)
https://www.statista.com/statistics/528942/sweden-number-of-deaths-by-cause-of-death/
https://www.socialstyrelsen.se/globalassets/sharepoint-dokument/artikelkatalog/statistik/2021-6-7454.pdf
Deci, din punctul meu de vedere, nu mai încape nicio îndoială: portul excesiv al măștilor, in special de către persoanele in vârstă și cu probleme cardiace, este letal. Singura dilemă e legată de raportul beneficiu/risc: câți oameni au fost salvați de portul acestei zdrențe vs câți au fost uciși de ea. Din câte știu eu, sarcina probei este responsabilitatea celui ce decide măsura (ceilalți fiind sub amenințarea unei forțe coercitive), ca atare mi-aș dori să văd și eu acel studiu științific serios, pe mii de persoane, randomizat, care să ateste că balanța înclină in favoarea considerării măștii ca instrument esențial, mai degrabă inofensiv decât vătămător, in combaterea pandemiei și protejarea sănătății celor vulnerabili (atât in fața virusului cât și in fața acelor boli ale bătrâneții văzute astăzi ca simple comorbidități).
Cu scuze pentru îndrăzneala de a interveni în discuție, am căutat informații despre numărul și cauza morții în tara vecină Suediei, anume Norvegia. Acolo portul măștii a fost și este încă obligatoriu în spațiile publice inchise. În 2020 numărul deceselor în această țară a fost, conform „statista”, chiar mai mic (40.612) decât în 2019 (40.683). Deci afirmația dumneavoastră, cum că purtatul măștilor ar fi letal, nu se susține.
De altfel, nici autoritățile suedeze nu au susținut că măștile ar fi letale, ci că purtatul lor ar diminua încrederea între interlocutori.
https://theconversation.com/covid-why-are-swedish-towns-banning-masks-153681
cred că nu ați înțeles, e vorba de influența măștilor asupra bolilor cardiovasculare. trebuie să coroborați cele 2 statistici altfel nu are nicio relevanță Norvegia in ecuația noastră.
eu nu am susținut niciunde că eliminarea măștilor ar duce la dispariția deceselor de covid, ar fi și absurd.
diferențele sunt date și de alți factori: calitatea serviciilor medicale, promptitudinea reacției, posibilitatea tratamentelor ambulatorii in stadiiile incipiente ale bolii etc.
Adica „letal” in CE sens? Cum anume ii omoara? >:
Pe cand se facea scoala „adevarata”, am invatat eu la Statistica, ca o „populatie statistica” MINIMA (adica relevanta cat de cat” trebuie sa aiba CEL PUTIN 31 de „indivizi” (nu se refera la oameni sau fiinte vii in special, se foloseste „indivizi” in sensul generic, statistic).
Astfel incat… „studiu” cu 14 indivizi… sa fim seriosi!
In afara de asta, TARE as fi curioasa sa aflu metodologia: grup-martor, studin „in orb” si alte chestii d’ăştiaaa… >:
Merge si cu 10 indivizi, in anumite cazuri. Dar trebuie sa explici de ce ai folosit doar 10 si sa descrii detaliat erorile,
Statistica pare obiectiva, dar nu e.
Domnule Profesor Ghetau, va multumesc pentru apreciere, insa in primul rand va multumesc pentru analiza (comparata) profesionista a acestei realitati dureroase: „speranta de viata a romanilor”.
Avem mare nevoie de astfel de analize obiective care aduc in centrul atentiei problemele grave cu care se confrunta Romania. Nu putem decat sa speram ca aceste analize vor ajunge si in „centrul atentiei” politicienilor romani, pentru ca „binele romanilor” sa nu ramana doar o lozinca mincinoasa, folosita pentru a castiga voturi (sau procente in sondaje).