vineri, decembrie 6, 2024

Peer review și mentalitatea dîmbovițeană

Pe HotNews, Eugen Istodor îi ia un interviu lui Alexandru Nicolae despre cartea mea, Istoria limbii române, apărută la editura Cartier, în republica Moldova.

Cartea e proastă, spune pe scurt Alexandru Nicolae.

Răspunsurile lui Alexandru Nicolae sînt atît de vagi și generice, încît s-a potrivi ca buletin meteo în Svalbard, mod de folosire a pastei de dinți WhiteHorse, discurs la deschiderea unui pet-shop, o evaluare la degustare de vinuri, orice.

Alexandru Nicolae a terminat engleză-română în 3 ani între 2005-2008.  Istoria limbii române e despre latină, franceză, spaniolă, provensală, dialecte italiene, romanșă și sardă. De prisos să spunem  că Alexandru Nicolae nu știe nici una dintre aceste limbi.

Ce spune despre carte ?

” De fapt, lucrurile nu sunt clare și simple nici pentru specialiști. Specialiștii recunosc în mod deschis că unele fapte lingvistice mai ales din perioade la care nu avem acces prin izvoare textuale nu se cunosc și, date fiind limitele metodei de cercetare, nu se pot cunoaște. ”

Sînt multe pasajele în care vorbește de ”noi specialiștii”.

” (Dan Ungureanu e)  un profesor universitar, din cercuri științifice, care emite niște teorii străvezii. Repet, metodele de cercetare în domeniul limbii există, sunt niște protocoale de lucru foarte bine știute de cunoscători.  Nu e ceva ce poți să faci amatoristic. „Istoria limbii” se bucură, ca să zic așa, de aceleași păcate. Și Ungureanu are o poziție universitară la Universitatea din Arad. Mi se pare ciudat că apare din neant o istorie a limbii române publicată de un autor care nu publică în reviste de specialitate românești sau străine. ”

” Suntem în pseudoștiință dacă stăm să analizăm serios, pentru că metodele lingvisticii comparativ-istorice nu sunt aplicate consecvent”.

” De ce s-au apucat de limbă oamenii ăștia?  întreabă retoric-veninos intervievatorul.
”– Toată lumea are sentimentul că dacă vorbești o limbă îi înțelegi și structura internă și eventual ai acces și la istoria ei. A vorbi o limbă nu te face automat lingvist. Lingvistica e o știință cu metode și protocoale de lucru. /…/ Da, ăsta e „farmecul” și disperarea unora ca Ungureanu. Au senzația că știu ceea ce nici noi specialiștii nu știm. Vorba aceea, statul în biserică nu te face sfînt”.

Personal, am studiat franceză-română și latină-greacă.  Am predat latină și greacă, am predat română ca limbă secundă, am predat franceză ca limbă secundă, predau romanistică. ”Noi specialiștii, noi  cunoscătorii”, scrie Alexandru Nicolae, simțind că începe să știe latină și franceză veche și lombardă medievală și romanșă atunci cînd spune ”noi specialiștii” și că preopinenții lui sînt distruși cînd el hotărăște că eu sînt amator.

Eu, Dan Ungureanu, nu doar am senzația că știu latină, fiindcă am studiat-o, nu citind la colț de stradă sub felinar, ci la École Normale Superieure de la rue d’Ulm, la Paris. și am predat-o la universitatea din Timișoara. Nu am senzația că știu franceză, ci o știu, fiindcă am predat-o șase ani la Montréal, în Canada.  În ce privește metodologia de cercetare în lingvistica istorică, am fost invitat la prestigiosul The North American Conference on Afroasiatic Linguistics (NACAL) în Leida, în 2017, să vorbesc despre metodologia comparației în lingvistica istorică, despre falșii pozitivi, Cognitive biases and statistical innumeracy in comparative Afroasiatic linguistics,

și am publicat o carte întreagă despre metodologia lingvisticii istorice, Reconstructing Languages: A Cognitive Assessment of Historical and Comparative Linguistics, Editura Academiei, București, 2014.

Pe scurt, Alexandru Nicolae e, să zicem, misguided cînd spune că nu am nici competența lingvistică, nici cea metodologică, să scriu despre latină și limbi romanice și lingvistică istorică.  El e specialist în sintaxă, și atît.

Referenți științifici și profesori prestigioși ai unor universități faimoase

Alexandru Nicolae e consilier științific la Editura Universității din București, care a publicat, cu doi referenți științifici, cartea Creaționismul științific de Ion Străinescu. Nu am nici un respect pentru o editură care publică, cu referenți, o carte creaționistă.  Universitatea din București a acordat titlul de doctor în filologie lui Sorin Paliga, doctorat condus de Dorin Gămulescu.  Sorin Paliga a fost între iunie 1996-iunie 2000, primar al Sectorului III din București.  În 1998 își susține doctoratul Influențe romane şi preromane în limbile slave de sud, condus de un anume Dorin Gămulescu, profesor de sîrbă la aceeași facultate. În doctorat, susține că boier vine de la bouar, și alte asemenea etimologii fanteziste.

Atunci cînd unui impostor i se acordă titlul de doctor în lingvistică pentru niște etimologii care contestă un secol de lingvistică românească, nu mai am nimica de zis despre facultatea respectivă.

Atunci cînd o facultate și o comisie de doctorat acceptă niște etimologii care sînt simple elucubrații, cînd Editura Universității din București publică acele elucubrații (în 2013) – eu personal nu mai cred că Alexandru Nicolae mai are the high moral ground.  Cînd Universitatea din București dă titlul de doctor cuiva care scrie că mormînt vine din morman, că  buric  e cuvînt tracic – cînd editura universității publică aceste caraghioslîcuri, doar fiindcă a fost primar de sector,  nu mai pot crede în peer review și în referenți științifici. Cu toții știm de ce a primit doctoratul Sorin Paliga : fiindcă era primar PNL al sectorului III.  Cu toții știm de ce Editura Universității București i-a publicat cartea – fiindcă fusese primar de sector, și atît.

Deci, pe scurt : consilierul științific al unei edituri care publică cărți de creaționism științific nu are ce lecții de știință să îmi dea. Nu îmi poate ține lecții de metodologie profesorul de la o facultate unde se predă că brîu, bordei, bucium, burduf, burlan, ciupercă, dușman, a gîdila, măgar, mușuroi, oraș, a spînzura, spuză, talpă, tîrg sînt tracice.

Obsedanta bibliografie a istoriei limbii române.

”Dan Ungureanu” continuă cu pix roșu Alexandru Nicolae, nu știe bibliografia subiectului. ”Există manualul de istorie a limbii române, publicat în 1974 (e din 1978, D. U.) de un grup de profesori universitari din toată țara coordonat de Florica Dimitrescu de la București. Nu este poziția unei școli anume de gândire, ci e vorba de colaborarea specialiștilor tuturor facultăților de filologie din România. ” – scrie el, îndatoritor.

Doamne, Dumnezeule.  De prin 1990, Lucian Boia scrie contra istoriei cenzurate și ideologizate din perioada comunistă.  În domeniul lingvisticii, această lustrație nu a avut loc. Istoria limbii române coordonată de Florica Dimitrescu e o carte cenzurată și autocenzurată, cu lucruri pur și simplu false – de exemplu, că mormintele și necropolele din Brateiu din sec. 4-5 și mormintele din Noșlac din sec. 7-8 sînt românești.  ”Nu e poziția unei școli anume de gîndire” desigur, ci e sinteza pe care o dorea partidul.

Scriu cu subiect și predicat : în 2024, un profesor universitar recomandă ca bibliografie cărți apărute la inițiativa și sub coordonarea cenzurii ceaușiste. Erau anii de plumb cînd un director de muzeu, în 1978, era dat jos fiindcă declarase ceva morminte și necropole drept sarmate, și nu daco-romane,  ”neagă continuitatea etnico-teritorială a românilor pe vatra jud. Timiş, de contestare a unor dovezi istorice privind prezenţa şi permanenţa daco-romană, concepând studii de istorie confuze, care pot fi preluate negativ de istoricii iredentişti din străinătate.” 

Alexandru Nicolae e foarte succint despre lingvistica anilor 1980. Atunci au apărut diverse cărți despre limba dacilor, traco-dacilor, geților – or fi valide și alea ? Alexandru Nicolae nu ne mai spune.

Repet : nu voi cita istoria limbii române scrisă în anii comunismului, teleghidată de cenzura comunistă și naționalismul ceaușist. Și consider monstruos că un auto-intitulat reprezentant al cercetării științifice cinstite încă promovează ideologia otrăvită a unui regim pe care îl doream înmormîntat.  

În Studii și cercetări de lingvistică, numărul 1 din 2024, îmi consacră o recenzie Cezar Bălășoiu. Nu are nici un CV nicăieri,  doar o listă de studii, ”Despre polipragmatizarea lui ”a pofti” Expresia ”de fapt” from adjectival adjunct to attention marker,  Dialogurile din romanele lui Nora Iuga și ale lui Lena Constante, Expresia ”Uite cine vorbește”,  Tehnici de schimbare a focalizării narative.

Sînt studii de analiza discursului, probabil legitime în sine, dar nu sînt studii de lingvistică istorică, nici de romanistică, nici de nimic.

Ca să-l citez,

”uite cine vorbește”.

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. Ramasesem cu ideea ca exista doua „stiinte”, cea umana si cea reala cum se spunea pe vremuri, sau cea moale si cea tare cum se spune mai nou.
    Ramasesem cu impresia ca „umanistii” sunt plini de empatie, plini de vorbe, ca doar citesc pereti de biblioteci, in timp ce „realii” se chinuie cu formule, cifre, microbi, virusi, forte si vectori.
    Drept urmare te astepti ca-n societate „umanistii” sa fie generosi, politicosi, deci umani. In realitate se comporta de parca ar fi „reali”, bagajul vorbelor multe le da ocazia, pe care nu o scapa, sa-si nimiceasca semenul de multe ori pe gratis, nici macar pt un interes oarecare, ci doar asa de bucuria singelui, asa cum o face un lup intrind in turma de oi si omorind douazeci, desi de abia reuseste sa manince un copan.

    Nu-i asa ca fusei tare umanist?

    • Este realist sa te sustinem cu tot umanismul nostru! :-)
      Dar intr-o nota serioasa, este ingrijorator ca apar tot mai multi si mai destepti istorici, lingvisti, filozofi si altii care critica in toate felurile si sub toate aspectele romanismul si mostenirea noastra culturala complexa, mergand pana la echivalarea românism=comunism (!?!) numai sa aibe si ei motiv de critica. A, nu de contrazicere cu argumente si contraargumente, ca s-ar putea sa nu faca fata, si atunci s-ar supara forurile internationale…

      • știința (lingvistica istorică) nu are treabă cu valorile morale. e treaba oamenilor să vină la serviciu la timp, să dea restul corect, să nu arunce gunoi pe jos, și e arhisuficient ca poporul român să aibă o imagine bună.
        nu eu am făcut spiru haret la 40 de ani ca ciolacu, nu eu am făcut facultatea cu zero prezență și zero învățat ca Lasconi, nu eu am mințit că am fost erou în Irak – haide să vedem cine ce.

  2. Cred că atunci când deranjezi zdravăn un om acesta încearcă din răsputeri să te desființeze
    Ați avut curajul domnule Ungureanu să scrieți ceva ce a supărat visceral mintea îngustă a acestui om…de aici reacția acestuia.

    • Știu mai mulți români de pe-aici, veniți din Tg.Jiu, care spun ”fusei” cu sensul de ”am fost”. N-o fi corect, dar ei așa se exprimă: ”fusei azi la muncă și șeful zise că … ”

      ”Fusei” e utilizat curent în Oltenia și prea puțin îi interesează pe olteni ce se predă la universitate la Arad sau la Timișoara pe tema asta. Aici se află rădăcina problemei: lingviștii ar trebui să studieze limba vorbită de oamenii reali, nu să stabilească ei ce e corect și ce nu.

    • Eu sunt oltean si toata viata am spus „fusei, fusesi, fu”, intocmai ca toti oltenii pe care ii cunosc. Veniti si spuneti ca este corect „fui,fusi,fu”. Cine stabileste corectitudinea, limba vorbita sau dictionarele lingvistilor?

  3. Nu fiti suparat domnule Ungureanu, nu puneti la suflet ! In tara asta mizeria morala capatata in comunism isi pune amprenta cu consistenta si acum, la 35 de ani de la asa zisa cadere a comunismului….care e clar ca e doar asa zisa! Chiar daca domnul respectiv a terminat studiile de licenta in 2008, nu trebuie sa uitam ca a fost „educat” ( ca sa nu zic „dresat”) de catre personaje provenite din sistem( sau educate la randul lor de catre personaje provenite din sistem). Acesti oameni urasc tot ceea ce e educat in occident si mai mult, chiar cred ca ceea ce sustin ei reprezinta adevarul absolut, cercetare de nivel inalt, excelenta, etc( si exista destui prosti care chiar cred ca e asa). Sunt majoritari in inv universitar, cu toate ca exista si exceptii notabile, numai ca numarul acestora e mic si, in general, sunt marginalizati, tocmai pentru ca nu se lasa calcati in picioare de aceasta „mafie universitara” cu comportament si idei de tip rosu.

    Acesti oameni nu manifesta niciun fel de deschidere pentru logica faptelor, manifesta doar un comportament plin de nationalism grobian si de prost gust. Fiind majoritari in sist universitar, ei reprezinta cauza principala pentru care universitatile romanesti sunt aproape inexistente in top-urile internationale!

    • Alexandru Nicolae a făcut facultatea în anii 2005-2008, anii cu cei mai mulți studenți din istoria universităților românești. Dacă aveai puls, te înscriai și terminai.
      Tocmai se instalase Bologna, abia se trecuse la învățămîntul de trei ani, nu mai făceau istoria limbii române, nu mai făceau nimic. Gonflabila nu e nevastă, și Bologna nu e facultate.

  4. În curând toată lumea va vorbi engleza( deja există romgleza…), deci limba română va dispărea cu lingviștii ei cu tot….

    • Alexandru Nicolae știe ce vrea să promoveze, întrebați-l.
      cartea nu e pentru marele public, e o carte pentru specialiști.
      citatele în latină și franceză veche și în lombardă și whatnot nu sînt traduse.

  5. P-a mă-tii, Nicolae! Tu știi cine-s io?!

    Răspunsurile lui Alexandru Nicolae sînt atît de vagi și generice, încît s-a potrivi ca buletin meteo în Svalbard, mod de folosire a pastei de dinți WhiteHorse, discurs la deschiderea unui pet-shop, o evaluare la degustare de vinuri, orice.
    Răspunsurile din interviul invocat nu se potrivesc nici cu meteo, nici cu pasta de dinți, nici cu petshopuri și nici cu degustările de orice fel.

    ” De fapt, lucrurile nu sunt clare și simple nici pentru specialiști. Specialiștii recunosc în mod deschis că unele fapte lingvistice mai ales din perioade la care nu avem acces prin izvoare textuale nu se cunosc și, date fiind limitele metodei de cercetare, nu se pot cunoaște. ”
    Să înțeleg că realitatea e pe dos și lucrurile sunt foarte clare pentru specialiști?

    ” De ce s-au apucat de limbă oamenii ăștia?  întreabă retoric-veninos intervievatorul.
    Aceste cuvinte ne doare. Oricine își pune întrebării legate de intenția și/sau teoria autorului comite un atac la persoană.

    Urmează o înșiruire a competențelor challengerului și ale lingvistului timișorean, cu concluzia surprinzătoare: Io o am mai mare (competența lingvistică, evident)!

    În Referenți științifici și profesori prestigioși ai unor universități faimoase Dan Ungureanu argumentează că: 1) dacă o editură publică autori slabi e total compromisă; 2) dacă un om de știință colaborează cu editura respectivă este total compromis (chiar dacă lucrarea invocată a fost publicată în anul 2000 iar respectivul a terminat facultatea în 2008) și 3) dacă editura aparține unei universități iar challengerul e profesor la aceeași universitate, universitatea e total compromisă. Din toate aceste motive, orice ar spune challengerul-profesor, orice ar publica editura și orice ar argumenta oricine din respectiva universitate este lovit de nulitate. Același raționament nu se aplică și autorului. Acesta predă la o universitate perfectă și a publicat la o editură prestigioasă, ce aparține unei instituții a cărei probitate profesională și morală este deasupra oricărei suspiciuni. E vorba de Academia Română, aceeași care i-a acordat Meritul academic lui Adrian Păunescu, l-a făcut Membru de onoare pe Constantin Bălăceanu-Stolnici și e condusă de Ioan-Aurel Pop.

    Despre Obsedanta bibliografie a istoriei limbii române nu sunt în măsură să mă pronunț. În mod normal, aș lua de bun ce spune autorul dar mostra de gândire din paragrafele anterioare îmi dă fiori pe șira spinării. Profesorul bănățean a produs un text resentimentar, cu argumente care, când nu sunt atacuri la persoană, pur și simplu șchioapătă logic, în care se revarsă cu venin asupra oricui îndrăznește să-l conteste sub orice formă (Eugen Istodor, Alexandru Nicolae, Cezar Bălășoiu). Inclusiv menționarea din titlu a sistemului per review cu referire la un interviu din HotNews trădează confuzie și inadecvare – atât Hotnews, cât și Contributors sunt platforme care se adresează unui public larg, pe care încearcă să-l informeze și să-l educe dar care nu are profilul unei publicații de specialitate.

    Fiind susținătorul unei teorii legate de istoria limbii române atât de diferite de cea oficială, chiar eram curios să văd ce argumente aduce autorul și cât de logic le susține. În schimb, tot ce citesc este: limba română s-a format în sud-vestul Dunării, pentru că așa spun eu iar voi sunteți niște proști dacă nu mă credeți! Argumente de șoșoacă. Vorba aia: se râde și draco-reptilienii de noi!…

    • 1) ce zic Alexandru Nicolae și cezar Bălășoiu despre datele din carte ?
      Aha, nimic. Lingvistica istorică nu e o știință logică, așa cum credeți, ci o știință empirică.
      au făcut latină Alexandru Nicolae sau cezar bălășoiu ?
      deci ei doi nu scriu exact nimic despre conținutul cărții. Puteți să-mi reproduceți o idee din carte din recenziile lor ?
      Alexandru Nicolae o tot ține cu ”noi specialiștii” ? în ce e specialist el, nenea cu plasa ?
      și în rest, din cîte știu, lucrați la o fabrică de ambalaje din plastic, explicați-mi în ce mod extrudarea de găleți din polipropilenă vă conferă pregătire în lingvistică istorică și romanistică ?

    • Foarte bun comentariul dvs care a zgaltait zdravan masa la care sta autorul articolului si in acelasi timp destinde copios cititorii lui ( este absolut reconfortant sa aflam cum ne invatau sovieticii altadata ca cei care traim aici, traim pe teritoriul altora, iar limba pe care o vorbim s-a format si aceasta pe un teritoriu care nu este al nostru :) ) . Din nefericire pentru toata lumea , nivelul polemicilor din spatiul cultural a ajuns la nivelul celor din spatiul politic , iar cea de față nu face exceptie. Pe de alta parte, ar fi foarte interesant sa aflam ce parere au despre acest articol si despre aceasta disputa studentii Facultatii de Litere din Timisoara unde este asistent autorul acestui articol care dupa publicarea lui s-a intalnit a doua zi cu ei .

  6. Paliga a tradus și Vladimir Holan, dar nu asta e în cestiune.
    Dl Ungureanu e destul de titrat ca să se apere singur, nu o mai fac și eu.
    Poate ar trebui o dezbatere serioasă, chiar la Academie? Ăsta ar fi rostul ei, nu?
    Apropo, „rost” de unde ne vine?
    Dl. Ungureanu, îmi puteți lăsa un nr. de telefon la adresa [email protected]?
    Mulțumesc.

    • îs pe domenii diferite. Dacopatia e pentru public, Istoria limbii române e mai tehnică, date cînd apar cuvinte sau sensuri noi, diferite de latina clasică. Nimeni nu vrea să știți că hostem ”oaste, armată” ia acest sens după 500 AD, că în Italia de nord pers. III pl. e scurtă, și așa mai departe. e tehnică.

  7. Domnule Ungureanu, nu știu cîți sîntem cei care vă apreciem strădania, dar, chiar de-am fi puțini, vă rog să continuați! Vă mulțumesc!

  8. Vorba aia, oier vine din „ouar”, porcar , vacar, gainar(proprietar de găinile altuia 😉), etc.
    Pentru ce e fantezista teza domnului Paliga? Boier = prprietar de boi.
    Daca nu ma insel inclusiv celtii ave triburile Boii-lor si Taurisci-lor, cu aia se ocupau. Iar vitele, boii, insemnau bogatie in acele vremuri.

    Ceea ce surpinde dl. Paliga este lipsa de sens in toate celelalte limbi presupus de origine a termenului boier = viteaz cf. Filierelor slave. Iar despre cunostiintele dansului in materie de limbi slave vorbeste mai bine cv de pehttps://unibuc.academia.edu/SPaliga/CurriculumVitae
    Si face paralela cu termenul pecuniar din peccora, păcurar = oier la noi.

    Cu tot respectul pentru studiile si munca dumneavoastră, partea de limbi slavice nu o acoperiri la fel de bine. Poate o sinergie cu cei de factura dl.Paliga ar fi mult mai utila decât o simpla si continua incrancenare in negare a oricărei idei dinspre zona dansului. Eu unul consider ca lingvista ar fi mult mai castigata asa.

  9. Nu obișnuiesc să comentez, dar urmărind ocazional pagina de facebook a domniei voastre am observat un limbaj și niște atitudini foarte stranii, ca să nu zic mai mult… Parcă nu aș vrea să știu în ce stare ați scris unele din acele texte care sincer, și pe mine dar și pe alți cititori ne-au oripilat. N-am să zic mai mult, acolo unde Dumnezeu a iertat, trebuie să iertăm și noi, oamenii. Nimeni nu-i perfect și fiecare are crucea lui de dus, mai mică sau mai mare, mai grea sau mai ușoară. Încercați, dacă aveți cum, să reflectați la aceste lucruri și să cautați un sprijin. Vă lipsește liniștea interioară.

    Revenind la cartea domniei voastre, dacă Paliga, pentru care văd că ați făcut o reală obsesie, contestă niște etimologii (multe discutabile) și vine cu alte soluții (multe neinspirate), dumneavoastră propuneți un scenariu istoric pur și simplu delirant. Și vă contrapuneți nu doar specialiștilor din România, ci și întregii discipline a romanisticii. Că niciun lingvist serios din Occident – și nu puțini s-au ocupat de originea românilor ! – nu s-a gândit vreodată să-i aducă pe strămoșii îndepărtați ai românilor taman din Lombardia, apoi să-i plimbe prin Balcani, să-i urce în Ardeal și să-i coboare iarăși în valea Siretului și a Dunării. Spiralele lui Fibonacci sunt frumoase în artă și arhitectură, migrațiile grupurilor umane se documentează altfel…

    Într-una din operele dumneavoastră anterioare, „Româna și dialectele italiene” erați adept al continuității și declarați cu aplomb că ea se poate rezolva din două vorbe, „bucium” și „zâmbru”. O siguranță demnă de o cauză mai bună pentru un subiect atât de greoi! Apoi, ați sărit în extrema cealaltă, ceea ce, din anumite motive, nu mă miră… Smerenia, modestia, reținerea, și alte calități specifice unui om de știință vă lipsesc cu totul. De coerență să nu mai zic… Bag seamă că dacă Dan Ungureanu din 2016 s-ar întâlni cu Dan Ungureanu de azi, s-ar lua la harță în ultimul hal pe facebook…

    Lăsați-l în pace pe Alexandru Nicolae. Poate nu vă place de felul lui de a fi, asta pot să o înțeleg. Că poate considerați că v-a nedreptățit, o înțeleg și pe asta. Că vreți un drept la replică – e perfect normal. Dar de aici la jigniri și înjurături… e cale lungă. Facem cultura ciomegelor, a bâtelor, a înjurăturilor ?

    În final, dacă ar fi să clasez lucrarea dumneavoastră într-o categorie, aș pune-o alături de cea unui dacopat (da, chiar dacopat!) notoriu, numit Gabriel Gheorghe. Un inginer petrolist, fost legionar, trecut prin închisoare, devenit comunist, transformat la senectute în „istoric și lingvist”. A fost și el frapat de convergențele dintre limbile romanice, și așa cum dumneavoastră „ați găsit” o migrație din nord-vestul Italiei spre spațiul carpatic, la fel și dânsul a „găsit” o migrație, doar că în sens opus! Francezii, și ei niște daci, tot așa cum românache, și ei niște celți piemontezi! Las un link spre lectură, reflecție și amuzament: https://gandirea.ro/o-realitate-ignorata-in-vechime-franta-a-fost-romanofona/

    • Va exprimati impecabil, ca limba si logica a discursului. Respectele mele, daca conteaza.
      Sa va relatez o experienta proprie apropos de Fibonacci.
      Am un prieten bun, chiar foate bun. Asa ca-mi permit sa-l tachinez, vorba aia frantuzeasca, si-i spuneam ca se trage din tatari ca e mic de statura, brunet, cu bazinul lat, facut sa stea bine pe cal, musculos si cu ochii oblici. Mai mananca si multa pastrama sarata sub seaua calului 😁.
      Facuse un test ADN din ala dupa care-ti pot spune de unde te tragi, ce boli mostenite poti sa ai, etc. Mama lui a murit suferind de o boala genetic transmisibila.
      Si-mi trimite rezultatul analizei ADN sustinand ca el nu-i asiatic ci est-europen si sud-european in proportie de 97%. Restul era asiatic cam 1%. Are numele de familie Soimu.
      Etimologia cuvantului șoim e ugrofinica. Si am dat cu maciuca-n gong si i-am spus: mai Soimule tu esti scit corcit cu ungur. A inghitit-o ca doar teoretic Europa de Est se termina la Urali. E alambicata treaba cu Limba Romana pana la un anumit punct. Dar sa sustii ca a venit si sa asezat in fund acolo unde e, printr-un vartej spiral Fibonacci e ceva demn de micutul Pavel Corut.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dan Ungureanu
Dan Ungureanu
Bursier al École normale supérieure, Paris. Studii aprofundate la École Pratique des Hautes Études, Paris. Asistent la catedra de limbi clasice a Facultății de Litere, Universitatea din Timișoara. Doctorat în lingvistică istorică despre fiabilitatea statistică a reconstrucțiilor lingvistice. Fost lector de limba română la Universitatea Paris IV și la Universitatea Carolină din Praga. Articole (selectiv) : ”The four layers of the lexical substrate in Romanian” în Loanwords and Substrata, Proceedings of the Colloquium Held in Limoges (5th-7th June, 2018) Innsbruck, 2020. Comunicări (selectiv) : Cognitive biases and statistical innumeracy in comparative Afroasiatic linguistics, NACAL, The North American Conference on Afroasiatic Linguistics Conference, Leida, 2014 Cărți (selectiv) : Româna și dialectele italiene, Editura Academiei, București, 2016 Autorii mei preferați sînt Emmanuel Todd, Nassim Taleb, A. O. Hirschman și Fons Trompenaars.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro