marți, decembrie 1, 2020

Pensiile și echilibrul macroeconomic

Se apropie inexorabil momentul în care autoritățile române trebuie să decidă cum rezolvă problema majorării de la 1 septembrie a pensiilor. Aceasta este într-adevăr o problemă dintre cele mai serioase în acest moment. Există, pe de-o parte, opinia că avem o lege, ea este în vigoare, deci nu este nimic mai natural decât ca guvernul să o aplice și basta. Acesta este punctul de vedere formulat de o parte a clasei politice, dar și de mulți dintre cei care ar urma să beneficieze de pe urma aplicării acestei prevederi legale. La capătul celălalt se regăsesc cei care consideră că, având în vedere gravitatea situației economice în contextul pandemiei, nu există nicio rațiune pentru ca aplicarea legii să nu fie amânată dincolo de momentul în care situația sanitară și cea economică vor reveni la normal. Faptul că urmează în viitoarele luni două rânduri de alegeri, cele locale iar apoi cele parlamentare, nu reprezintă deloc un cadru propice pentru o abordare rațională a problemei. Abordare care este mai necesară decât oricând.

Totalul veniturilor bugetare în anul 2019 a reprezentat doar 31,7 la sută din PIB, al doilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană (după Irlanda) și foarte departe de nivelul mediu, care se cifrează la 46,2 la sută din PIB. Cheltuielile bugetare din același an au fost de 36 la sută din PIB, generând astfel un deficit de 4,3 la sută din PIB – de departe cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană, ceea ce a dus şi la declanşarea procedurii de infringement pentru ţara noastră. Să menționăm că deficitul mediu din țările UE a fost în 2019 de 0,55 la sută din PIB. Între țările din zona noastră geografică, cu care ne comparăm atunci când vedem la ce costuri se împrumută România pe piețele externe, lucrurile stau în felul următor: Bulgaria și Cehia au avut un excedent bugetar de 2,1 la sută, respectiv 0,3 la sută din PIB, în timp ce Ungaria și Polonia – deficite de 2,04 la sută, respectiv 0,74 la sută din PIB. Această stare de lucruri arată că situația bugetului în România este cu mult mai vulnerabilă, iar pieţele taxează această stare de lucruri. Faptul că nouă de place să ne legănăm în iluzia că stocul datoriei externe este relativ scăzut nu reprezintă câtuși de puțin un element de confort pentru creditorii externi, care analizează pe bună dreptate situația structurală a bugetului, respectiv capacitatea țării de a-l reechilibra într-un interval rezonabil de timp.

În acest context trebuie spus că în 2019 cheltuielile cu pensiile au reprezentat 6,8 la sută din PIB, adică nu mai puțin de 21,5 la sută din totalul veniturilor bugetului. (Nu sunt incluse aici pensiile de serviciu şi cele speciale, pentru care datele nu sunt publicate.) La aceste dimensiuni, a vorbi despre creșteri de mare amploare a pensiilor reprezintă un demers cel puțin foarte riscant, chiar și în condițiile unei creșteri economice robuste. Din păcate, suntem foarte departe de orice fel de creștere economică, iar deficitul bugetar este probabil să ajungă undeva în jurul a 8 la sută din PIB chiar în condițiile actuale și fără vreo majorare a altor cheltuieli cu caracter social.

Acesta este contextul macroeconomic în care se discută la noi despre o majorare cu 40 la sută a punctului de pensie, începând de la 1 septembrie – pentru că, nu-i așa, avem o lege în vigoare, iar aceasta trebuie respectată. Politica (de fapt, un politicianism extrem de dăunător!) poate dicta aplicarea unei asemenea soluții, indiferent de consecințele ei. Care ar fi însă acestea? La un prim calcul, deficitul bugetar ar crește în acest an cu încă un procent, ajungând probabil în jurul a 9 la sută din PIB. Anul viitor impactul pe 12 luni al majorării pensiilor ar însemna 3 la sută din PIB, ceea ce ar aduce capitolul pensii la echivalentul a peste 30 la sută din totalul veniturilor bugetare! Calculul este, evident, destul de grosier, dar aceste cifre oferă cititorului cel puțin un ordin de mărime al efectelor directe ale majorării de asemenea calibru a pensiilor. Și am spus efectele directe, pentru că, deși analizele se fac de regulă “ceteris paribus”, acest tip de analiză nu își are de fapt locul în situația dată. Să nu pierdem din vedere că, și fără majorarea pensiilor, în acest an deficitul bugetar ar fi de circa 8 la sută din PIB. Acest deficit ar trebui acoperit prin împrumuturi, care se adaugă împrumuturilor care vor deveni scadente, fapt care face ca mobilizarea resurselor de pe piața financiară să fie oricum complicată. Dacă însă noi adăugăm numai pentru acoperirea creșterii de pensii la aceasta o sumă de 2,2 miliarde de euro în 2020 și 6,6 miliarde euro în 2021, ajungem de fapt la cea mai dificil de rezolvat problemă: aceea a credibilității. Un stat care înregistrează o contracție a PIB, o creștere dramatică a cheltuielilor și o îngustare a bazei de venituri, are obligația elementară de a arăta potențialilor finanțatori că, deși situația este deosebit de critică, statul respectiv are o atitudine responsabilă și se preocupă de reducerea deficitului într-un interval rezonabil de timp. În momentul în care însă statul respectiv adaugă dintr-un foc costuri sociale suplimentare care totalizează 8,8 miliarde de euro în 16 luni, apare deosebit de acut problema capacității statului respectiv de a înțelege situația în care se află. Creditorii discută în termeni simpli; nu îi interesează că o parte a pensionarilor au dificultăţi serioase în acoperirea coşului zilnic de cheltuieli şi nu discută faptul ca sunt câteva zeci de mii de pensionari care au deja pensii indecent de mari, a căror creştere tot cu 40 la sută este aberantă în orice scenariu. Dar îi preocupă serios capacitatea ţării de a rambursa plusul de cheltuieli – considerate în ansamblu drept excentrice.

În lumea finanței internaționale circulă o anecdotă potrivit căreia, în dimineața de 14 septembrie 2008, conducătorul băncii de investiții Lehman Brothers ar fi fost invitat la micul dejun de șeful Trezoreriei americane. Acesta din urmă l-a avertizat foarte serios pe bancher că trebuie să adopte măsuri imediate și credibile pentru a putea să mai acceseze fonduri de pe piață. Ajuns la bancă, acesta a trimis un mail în interiorul instituției în care afirma că, urmare a întâlnirii pe care o avusese cu secretarul Trezoreriei, acesta l-a asigurat de tot sprijinul său, iar banca va continua să funcționeze. Informația a ajuns rapid la urechile ministrului american, care ar fi exclamat că e clar că nu mai poate fi pusă vreo bază în conducerea băncii. A doua zi, orice finanțare pentru Lehman Brothers a fost sistată, iar banca a dat faliment. Motivul fundamental nu a fost acela că pierderile băncii erau foarte mari, iar lichiditatea disponibilă era inexistentă, ci acela că banca are o conducere care a pierdut contactul cu realitatea.

O creștere cu 40 la sută a pensiilor în România ar arăta pieței internaționale că administrația publică a țării noastre a pierdut legătura cu realitatea. Lehman Brothers a dat faliment; pentru noi, desigur că nu se pune această problemă; dar reluarea finanţării va fi sever şi foarte dureros condiţionată. România a mai întâmpinat dificultăți majore în echilibrarea finanțelor țării, în 1992, 1997, 1999 și în 2009. De fiecare dată, ne-am lovit mai întâi de un refuz al pieţei de a discuta; apoi, obținerea finanțării externe de care țara avea nevoie a fost condiționată de politici interne deosebit de dure: deprecieri substanțiale ale monedei naționale, majorări ale unor impozite și taxe și altele de asemenea. De fiecare dată, reechilibrarea a presupus o comprimare a consumului intern și o scădere a produsului intern brut: ani pierduţi, costuri mari pentru a reveni la nivelul dinaintea crizei. Este ceea ce ne-ar aștepta și acum, dacă vom lăsa piețelor impresia că autoritățile române au pierdut contactul cu realitatea. Lucrurile ar putea să stea chiar mai rău decât în precedentele situații pentru că, pe de-o parte, datoria publică și nevoia de finanțare sunt considerabil mai mari și, pe de altă parte, pandemia însăși creează o situație economică foarte dificilă.

Şi mai este ceva: pieţele nu „cumpără” programe politice, aplicabile în câţiva ani; ele aşteaptă rezultate imediate; de exemplu, prin majorarea TVA şi eliminarea ratelor reduse, reintroducerea accizelor la benzină, o depreciere a leului care să comprime serios cererea internă şi să stimuleze exporturile. Nu avem rezultate imediate? Nu avem finanţare! În aceşti termeni se pun problemele – dacă deciziile politice ale autorităţilor române sunt taxate ca iraţionale.

Înainte de a arunca ţara în haos, politicienii români ar trebui să cumpănească bine la ceea ce fac. Nu interesează pe nimeni din afara ţării că există o lege de majorare a pensiilor. Creditorii vor să îşi recupereze investiţia. Şi o vor recupera, cu preţul aruncării României cu cel puţin zece ani în urmă. Asta vrem? Ar exista soluţia unei creşteri minimale a pensiilor, mai mare decât rata inflaţiei, dar net mai scăzută decât cifra din lege; la aceasta s-ar putea imagina şi un mecanism de sprijin al celor cu pensii foarte mici, eventual concomitent cu introducerea unei taxe de solidaritate asupra pensiilor mari şi foarte mari.

Ar fi bine să ne gândim nu numai la părinţii şi bunicii noştri, ci şi la copii şi la nepoţi. Nu cumva ca politicile fără orizont să îi determine pe mulţi să îşi ia lumea în cap, pentru că îşi pierd un bun de mare preţ: speranţa.

Distribuie acest articol

102 COMENTARII

  1. Faptul ca Guvernul nu decide clar sa nu mareasca pensiile, avand in vedere ca tara deja e indatorata pe 30 de ani ca sa plateasca excesele PSD din 2017-2019, e un indicator clar ca Romania va muri sub conducerea PNL.

    Iar faptul ca PNL e tot la 33%, in ciuda tradarilor uriase de anul acesta si a coruptiei Politiei si Jandarmeriei, imi da impresia ca poporul roman merita sa dispara, fiindca nu are niciun fel de reper moral, e un popor de sociopati.

    • Articolul ar fi foarte corect, daca ar tine cont de intreg contextul actual, nu doar de majorarea pensiilor.
      Cand guvernul plateste milioane de euro lunar, pentru niste salarii, pensii si indemnizatii nesimtite si nemeritate, nu poti spune ca nu sunt bani pentru majorarea pensiilor.
      Decizia a fost luata si pensiile trebuie sa fie majorate.
      Decizia politica pe care trebuie sa o ia guvernul este de unde sa taie, sau cum sa impoziteze, daca nu poate majora, asa cum a fost deja stabilit si votat.
      Sa majoreze de trei ori, de patru ori sau de cinci ori salariile parlamentarilor, ale primarilor si ale consilierilor au putut.
      Pentru ei s-a putut imediat, fara nicio discutie, fara nicio amanare, fara nicio tergiversare.
      Pentru majorarea substantiala si aberanta a finantarii partidelor au gasit imediat bani.
      Cand au pus mana pe guvernare au promis ca vor majora pensiile cu 40%.
      Ministrul finantelor a spus ca a prevazut bani in bugetul aprobat, pentru majorarea pensiilor cu 40%.
      Au mintit, au deturnat banii sau i-au furat ?
      Daca nu stie de unde sa faca rost de bani, il ajutam noi :
      – sa desfiinteze sau sa impoziteze pensiile speciale si nesimtite
      – sa reduca salariile nesimtite si nemeritate ale parlamentarilor, primarilor, consilierilor, ale celor de la ASF, de la ANRE, de la ANCOM etc.
      – sa desfiinteze indemnizatiile falsilor revolutionari
      – sa desfiinteze indemnizatiile falsilor academicieni, de la falsele academii (de fapt, niste obscure ONG-uri sau SRL-uri)
      – sa desfiinteze subventinarea de la buget a partidelor
      – sa desfiinteze finantarea asa-zisei case regale
      – sa desfiinteze Institutul Tapului Levantin
      – sa reduca masiv sumele din PNDL, din care primarii risipeau banii pe lucruri inutile, din care luau comisioane
      – sa confiste averile marilor corupti si marilor infractori, cafre au devalizat tara.
      Sa nu spuna ca salariile, pensiile speciale si indemnizariile se dau pe baza unor legi.
      Si majorarea pensiilor este prevazuta intr-o lege.
      Sa nu spuna ca salariile, pensiile speciale si indemnizatiile sunt drepturi castigate, pentru ca sunt privilegii nemeritate. Drepturi castigate sunt pensiile bazate pe contributivitate si pensiile veteranilor de razboi, trimisi pe front sa apere tara.
      Cum sa ai tupeul sa spui ca majorarea pensiilor arunca tara in aer, dar sa platesti milioane de euro lunar pentru finantarea partidelor ?
      Cum sa ai tupeul sa spui ca majorarea pensiilor arunca tara in aer, dar sa platesti milioane de euro pentru finantarea asa-zisei case regale ?
      Cum sa ai tupeul sa spui ca majorarea pensiilor arunca tara in aer, dar sa platesti milioane de euro pentru indemnizatiile falsilor revolutionari si falsilor academicieni ?
      Cum sa ai tupeul sa spui ca majorarea pensiilor arunca tara in aer, dar sa platesti milioane de euro pentru finantarea Institutului Tapului Levantin ?
      Cum sa ai tupeul sa spui ca majorarea pensiilor arunca tara in aer, dar sa platesti milioane de euro lunar pentru salariile si pensiile nesimtite si nemeritate ale unor impostori ?

    • @Marcel _ „poporul roman merita sa dispara…”

      Am mai auzit opinia aceasta. Cel mai des ea era însoțită de ideea că spațiul rămas astfel liber ar trebui cumva ocupat, iar în acest sens unii se gândeau să ceară ajutor prietenilor ruși, altii, prietenilor maghiari șamd.

      P.S. Îndrăznesc să exprim o nelămurire: nu este clar din textul dumneavoastră, poporul român, fiind un „popor de sociopați”, dumneavoastră nu-i aparțineți, ori acceptați – inclusiv în ceea ce privește opiniile expuse – că sunteți sociopat?

    • Guvernul așteaptă alegerile. Dacă le cîștigă o să taie fără milă tot ce se poate tăia și încă ceva peste, după metoda lui Băsescu. Singurii de care nu se vor atinge și care vor avea bugete mărite vor fi securiștii, jandarmii și gaborii, fără de care nu se pot menține la putere ( de fapt la furat).

    • ” veniturilor bugetare în anul 2019 a reprezentat doar 31,7 la sută din PIB ,… foarte departe de nivelul mediu, care se cifrează la 46,2 la sută din PIB.”
      si
      „în 2019 cheltuielile cu pensiile au reprezentat 6,8 la sută din PIB,”

      Solutia e clara: Majorati oincasarile la buget prin DIMINUAREA EVAZIUNII fiscale si a CORUPTIEI.
      In rest, autorul se screme in zadar.
      Probabil ii place sa se citeasca!

      • Sunt pensionar, dar mai lucrez. Acum un an am dus adeverinta de salariu dupa pensie. am contribuit cu 1818 lei. Mi-au majorat pensia cu 6 (?!) lei.
        In ritmul acesta trebuie sa mai traiesc 25 ani ca sa consum numai ce am contribuit eu. Am 68 ani, plus 25 fac 93 ani.
        Deci, daca traiesc pana la 93 ani primesc strict ce am contribuit eu. Nimic de la buget.
        Tin sa reamintesc tuturor, inclusiv guvernantilor si dasteptului de autor al acestui articol, ca varsta medie la barbati, in Romania, este de 74 ani si la femei undeva pe la 78-80 ani.

        Unde sunt banii mei si de ce se duce tara de rapa daca mi-i da inapoi?!

        • @ddutz
          „Unde sunt banii mei”
          Banii cu care Dvs ați contribuit la CAS nu s-au contabilizat intr-un cont special din care acum să vi se plătească pensia. Nu, nu așa funcționează sistemul de pensii public (la noi și peste tot). Ci se aplică principiul solidarității. Cu banii cotizați de Dvs la CAS s-au plătit pensiile pensionarilor de la vremea respectivă. Și pensia Dvs actuală este plătită din cotizațiile la CAS ale celor care sunt activi acum, banii lor se duc in pensia Dvs (și la fel, unii dintre ei or să urle peste 20 de ani. că…unde le sunt banii lor :☺)
          La sistemul de pensii privat, da, acolo se acumulează banii fiecăruia. Dar la sistemul public functioneaza principiul solidarității.

          • @ Mircius 14/08/2020 At 8:37

            Eu nu locuiesc in Romania („la noi” cum scrieti dvs.) si nu „este peste tot” asa cum afirmati dvs. Probabil ca nu sunteti pensionar.

            Cu toata deferenta va informez ca aici, unde locuiec (sunt pensionar), sistemul de pensii publice este administrat si garantat de stat; banii se depun intr-un cont separat iar statul doar controleaza administrarea acestora (rapoart cu privire colectari, investitii in care s-au facut si randamentul lor etc.). La fel se intampla si cu contributia la fondul de somaj.

            Acesti bani SUNT ai salariatilor/contributorilor (de la prim ministru pana la cel cu salariu minim) si nu sunt la discretia vreunui ministru (finate, munce…) sau guvern (liberal, conservator, de stanga, centru, dreapta etc.), aflat vremelnic la putere.

            Majorarea pensiei cu rata inflatiei se face automat/periodic conform cu datele statistice oficiale .

            Ca un ajutor pentru acest an, acest guvernul federal a acordat fiecarui pensionar o suma fixa (aproximativ pensia lunara necontributiva, OAS).

            Pentru informarea fiecaruia , in orice moment se poate accesa site-ul CPP si se poate afla cu cat ai contribuit si, cu aproximatie (+/- 10 dolari), pensia cuvenita la varsta de pensionare.

            Am expus pe scurt sitemul de pensii de aici. Pot da mai multe detalii daca cineva este interesat sau se poate afla mai multe detalii (in engleza sau franceza) cu o cautare pe Google (subiect „Canada Pension Plan”).
            Sanatate tuturor !

          • Pe mine nu m-a intrebat nici un guvernant daca vreau sa fiu solidar in acest sistem public , nenorocit si tilharit , de pensii . Sistem public de pensii din care se infrupta ( am uitat sa spun in comentariile mele ) pensionari ,, pe caz de boala ,, facuti de niste medici ordinari pe spagi . Asta inseamna sa fim solidari si nu responsabili .

  2. Bun: autorul raporteaza pensiile din sistemul public la PIB si la veniturile bugetare.
    Inteleg. O abordare macroeconomica e lesne de inteles in contextul unei analize cu fundamentata pe criterii politico-economice.
    Insa esenta pilonului I de pensii, adica a celui public, este ca functioneaza ca o „pusculita”: niste persoane angajate privat sau la stat, contribuie cu o suma de bani la respectiva „pusculita”, urmand ca acestia sa fie distribuiti pensionarilor (celor care beneficiaza de sistem), potrivit legislatiei in vigoare.
    De aici, apar problemele:
    1. Orice majorare de pensie, trebuie pusa in contextul existentei unui excedent la fondul de pensii. Adica cei care contribuie, acopera volumul total al pensiilor date in plata si mai ramane ceva, care ar putea, eventual, sa se distribuie sub forma de majorare de pensii. Cat ar trebui sa fie contributia individuala a celor care muncesc si sunt obligati sa achite contribuitii la fondul de pensii, astfel incat sa se poata atinge obiectivul de majorare a pensiilor, in contextul in care sporul natural al Romaniei este negativ, cu pastrare de tendinta?
    2. Legislatia in domeniul pensiilor este profund discrimatorie, fiind prevazute mai multe modele de calcul, mai multe varste de pensionare, mai multe categorii de pensionari, etc. Practic, principiul contributivitatii este aruncat in aer. Nu (mai) exista nici o legatura intre valoarea contributiilor si valoarea pensiilor, datorita numeroaselor ingerinte politice intr-un domeniu pur economic.
    3. Romania are cea mai mare rata a migratiei din UE. Cei care pleaca si au o calificare, sunt cei care ar putea contribui cel mai mult atat la fondul de pensii cat si la bugetul statului. In conditiile in care forta de munca este tot mai putn calificata, veniturile salariale, care constituie baza contributivitatii, asigura o baza din ce in ce mai mica. Care ar fi perspectiva de a acoperi macar fondul de pensii, daca numarul pensionarilor creste (si va creste exponential in 10 ani, pe seama generatiei decreteilor) ia volumul salariatilor va scadea?
    4. Inteleg ca deficitul la fondul de pensii este finantat pe imprumuturi externe, care vor fi platite de copiii nostri (ei vor trebui sa plateasca atat pensia parintilor cat si a bunicilor). Care e sustenabilitatea sistemului de pensii publice in acest context?

  3. Cu un psd Iresponsabil dar dornic de putere, mai ales acum cu banii europeni la orizont, România va fi aruncată în haos. Un partid care se pretinde ”social și democrat” nu se întreabă cât de echitabil este să-i crească pensia și celui cu 2.000 de lei și celui cu 70.000 de lei la fel ? Sau să crească la fel și pensiile contributive și cele speciale nesimțite necontributive ? Unde e în aceste creșteri social-democrația ? Evident, psd este paralel și cu doctrina social-democrată și cu economia. Ar trebui scos în afara legii, ca unul care atentează la siguranța națională și la viitorul țării.

  4. DOMNILOR,
    In ultimul timp ,aproape pe toate posturile T.V. vad niste comentarii,explicatii si demonstratii pe tema PENSIILOR ………demne de “cascadorii …plansului..”!!!!!

    Ce spuneti si ce aud de la dvs.nu mai repet aici ca-mi este si rusine…..ca traiesc contemporan cu asa vorbitori ce latra acolo fara sa spuna nimic correct…….

    Eu am terminat Facultatea de Finante-asigurari (5 ani) si la 26 ani am luat si doctoratul in asigurari……. Ca orice om …ca si voi m-am incadrat apoi ..si am inceput sa iau salariul.Pe primul fluturas…al primei luni de munca,scria:
    -salariu brut 2.500 lei
    -C.A.S. 20% =500 lei ——atentie asta-i Contributia pentru pensie.
    – impozit 38 lei
    -Rest de plata 1.962 lei
    ATENTIE 500.LEI atunci era egal cu 71,00 U.S.D.

    ……..Si a venit luna a doua …..
    ——-Si apoi anul al doilea.

    ———…….Si tot asa au curs anii,s-a mai marit si salariul,au mai venit si alte venituri din care se opera C.A.S (drepturi de autor,conferinte externe,etc.)

    Am lucrat astfel pana la 70 de ani …..,adica 45 ani de munca. In tot acest timp mi s-a retinut din salariul meu o contributie la fondul comun de pensie de 930.000 U.S.D..pe care n-ati avut cu-i sa-i platiti deoarece intai a fost contributorsul la fondul de pensii si apoi a venit generatia urmatoare care cotiza,…si apoi ii venea randul la pensie..
    Deci: am 70 de ani, mmmmcred ca mai traiesc vre-o 30 de ani…si in timpul asta am bani din contributii acumulati 930.000 lei . adica 2.600 U.S.D. pe luna.
    ATENTIE ANALFABETILOR!!!!!!!!!!!. Pensionarii isi iau banii lor,banii cu care au contribuit…si nu ai celor care lucreaza acum.
    Voi probabil ca sunteti alt gen de vietuitoare..Adica n-ati dat nimic….dar acum vreti pensii.
    Pana nu pricepeti exact acest mechanism…iesiti dupa post afara,cereti-va scuze ca sunteti retardati…..sca altfel mergem in jutitie a va luati pedeapsa pentru dezinformarea lumii……………….. acad.Cm.Dragan, 13.08.2020

    • Un „Acad.” si doctorand in asigurari nu stie ca cei 930.000 USD contributie la fondul de pensii au fost cheltuiti de mult ? Statul nu investeste banii astia, nu se cumuleaza intr-un fond, asta se intampla doar cu pilonul 2 sau 3 de pensii.
      Statul (in cazul pilonului 1) nu este decat un redistribuitor – colecteaza azi de la cei ce contribuie si redistribuie maine la pensionari. Daca cei ce contribuie isi iau lumea in cap si nu mai platesc, ghinion ! (ca sa citez un clasic in viata). Domnul Dragan se poate uita mult si bine la fluturasii sau cumuland 930.000 USD si sa filozofeze pe marginea ideii ca statul e un administrator foarte prost.

    • O intrebare pentru domnul Cm. Dragan:

      „Am lucrat astfel pana la 70 de ani …..,adica 45 ani de munca. In tot acest timp mi s-a retinut din salariul meu o contributie la fondul comun de pensie de 930.000 U.S.D….” asa afirmati, da?

      Am avut curiozitatea sa refac calculele dumneavoastra si constat ca pentru a ajunge la impresionanta suma de 930.000 U.S.D (apropo, nu se pun puncte) trebuia sa contribuiti lunar cu „infima” suma de 1.722 USD la fondul de pensii.!! Asta ne duce la un salariu lunar de 8.600 USD!! Brut, ce-i drept! Si asta ar fi o medie a celor 45 de ani…. Sau un castig (brut) de-a lungul vietii active de peste 4,6 mil USD…. Am gresit undeva…domnule acad.Cm. Dragan?!!

    • @Cm.Dragan _ „Am lucrat astfel pana la 70 de ani…”

      Trecând peste lipsa de eleganță a comentariului dumneavoastră, permiteți-mi vă rog să observ că din contribuția dumneavoastră la fondul de pensii a fost achitată pensia unui care se afla în condiția de pensionar atunci când ați început dumneavoastră munca. Desigur, această situație nu este valabilă pentru Adam, ori primul pensionar din România, dar de atunci și până la dumneavoastră schimbările de regim politic au răvășit puțin bugetele de asigurări sociale.

      Altfel, pensionarii sunt din ce în ce mai mulți în patria noastră, în vreme ce contributorii la bugetul de pensii sunt din ce în ce mai puțin. Se schimbă datele demografice.

      P.S. Iertați-mă, vă rog, dar am observat în semnătura dumneavoastră prescurtarea „acad.” și, având în vedere interpretarea sa comună, m-am simțit onorat că un membru al Academiei Române a postat un comentariu în spațiul acestei platforme (după cum am spus, am fost și puțin surprins de formularea textului). Am avut astfel curiozitatea să aflu cărei secțiuni a Academiei Române aparțineți și am căutat: Membri activi (…); Membri titulari (…); Membri corespondenţi (…); Membri de onoare din ţară (…); Membri de onoare din străinătate (…); Membrii de onoare din străinătate actuali (…); Membri post-mortem (…) (https://acad.ro/membri_ar/membri.htm). Am rugămintea, dacă aveți disponibilitatea, ajutați-mă un pic și spuneți-mi în ce secțiune a Academiei se poate găsi numele dumneavoastră, ori care altul este înțelesul prescurtării „acad.” din semnătură? Mulțumesc.

    • Sper ca semnatura „acad.” e doar o gluma, data fiind intelegerea dumneavoastra limitata cu privire la functionarea sistemului de pensii.
      Cei care primesc acum pensie nu o fac dintr-o „pusculita” in care au depus de-a lungul anilor, ci din contributiile celor care se afla acum in campul muncii. La randul lor, contributiile pe care le-au platit de-a lungul vietii au fost utilizate pentru plata pensiilor celor care se aflau la vremea respectiva la pensie.
      In plus, folosirea lui „dupa” in loc de „de pe” in sintagma „iesiti dupa post afara”, precum si gramatica precara a aceleiasi propozitii arata un nivel intelectual total nedemn de un academician. Asta, bineinteles, daca nu sunteti membru al vreunei academii fantoma create de PSD pentru sinecuristii lor, caz in care se explica atat erorile de gramatica, cat si mentalitatea.

    • Adica 930.000 lei? 930.000 USD? care e pana la urma?
      si daca timp de 30 de ani revine pensie 2600 usd pe luna inseamna  ca lunar, contributia a fost de vreo 1700 usd timp de acei 45 de ani.
      Pai daca ai contribuit 1 milion de usd numai la CAS ar trebui sa nu stai in banii de pensie…

      academician???? finante???
      offf…..

    • Cu tot respectul, este complet nerelevant cu cat ati contribuit. In sistemul de pensii romanesc, ca si in marea majoritate a tarilor, contributia dvs. a fost folosita pentru a plati pensiile din momentul cand ati platit-o. Nu exista vreun fond de pensii, unde sa se acumuleze. Pensiile de azi sunt platite de salariatii de azi.
      Daca spuneti ca stiti ceva economie, ar fi trebuit sa stiti macar atata lucru. Iar cu dezinformarea – doar dvs. faceti asta, acum.

      • ” este complet nerelevant cu cat ati contribuit”. Păi, atunci de ce mai este fluturată permanent gulguta cu contributivitatea?! De fapt statul face ce vrea cu banii luați cu japca pentru pensii și sănătate și dup-aia calculează el din pix niște puncte pe care le transformă în bani după cum vrea mușchiu’ lui, este? Banii merg la parandărături pentru guvernanți și la salarii pentru băieții cu pulanul și cu pușca, proștii stau în foame și cînd ies în stradă fiindcă le ghiorăie mațele, e lovitură de stat și ”armata e chemată să-și facă datoria”. Cam ăsta e proiectul de țară și așa funcționează statul de drept românesc.

        • @cetățeanul turmentat _ „statul face ce vrea cu banii luați cu japca pentru pensii…”

          Statul plătește din contribuțiile angajaților pensiile din sistemul public (pilonul 1) celor care se află în situația de a avea acest drept, în conformitate cu principiul solidarității intergeneraționale.

          • Si pensionarii ,, pe caz de boala ,, facuti de medici imbuibati cu spagi au dreptul asta ?!
            Cetateanul are dreptul sa fie responsabil pentru viata lui . Sa fie educat si sa se ingrijeasca sa isi puna bani deoparte ( se numeste economisire ) pentru momentul in care pierde ( partial sau definitiv ) capacitatea de munca . Mai mult ; un cetatean care nu a pierdut capacitatea de munca are dreptul sa poata iesi la pensie pentru ca asa vrea el pe economiile ce le-a facut pina la acel moment . Stabilirea virstei de pensionare prin lege este o imbecilitate . O metoda prin care guvernul si parlamentul il tine pe cetatean captiv in sistemul de plata a unor contributii . Captiv intr-un cimp al muncii din care se infrupta cu taxe ( pe munca ) bugetele publice tilharite de guvernanti . Si din care le scapa ( printre degete )firimituri pentru dobitocii votanti .

        • Cred ca ati observat ca cei care explica (TV, bloguri, ziare etc.) cum e cu contributivitatea si imposibilitatea respectarii legii (40%) – votata de majoritatea parlamentarilor din cele doua partide mari si aprobata de Presedinte ………..au toti pensii speciale sau sunt in perspectiva; unii chiar au una sau mai multe pensii speciale si per deasupra si salariu, toate la stat.
          Cineva comenta ca Romania va disparea. Eu nu cred ca se va intampla pentru ca cei „speciali” de unde isi vor primi pensiile.

          Probabil ca ei cred (unii din „speciali”) ca cei cu pensii din contributivitate (narozii cum ar spune un oltean) sunt „analfabeti” si nu inteleg nimic uitand ca in randul acestora din urma sunt si pensionari cu studii superioare (fosti econonmisti, contabili, ingineri etc. ) sau medii care n-au avut sansa sa fie angajati in posturi cu pensii speciale.

          Pe de alta parte – tot „specialii” nu amintesc de faptul ca statul a impus prin lege procentul de „contibutivitate” !

        • sa luam bnr de exemplu, ce avantaje au aia acolo in cuibusoru lor de nebunii…
          sau pe avocati care au casa de pensii separata si platesc 10.5% ptr pensie in timp ce restu lumii e taxata cu 25%…
          nu mai zic ca toti astia cu neo… in fata se uita sa taie, nu sa aduca venituri la buget ca intarile ca afara.
          daca se reduce evaziunea tva la jumate sunt bani ptr toate si e posibil cu taxarea inversa de maine.

    • la o contributie medie de 100$/luna=1200$/an, ar fi nevoie cam de 775ani pentru a acumula 930.000$; daca de fapt is lei si nu $, la aceeasi contributie medie ar fi nevoie cam de 190ani;
      in fine, pentru 930.000lei, 45ani ar fi nevoie de o cotizatie lunara de 930.000/45/12= cam 1720lei/luna doar cotizatia CAS (nu mai calculez cat ar trebui sa fie venitul)
      chiar si la o asemenea contributie fabuloasa, pentru 30 ani de plata cei 930.000lei ar ajunge pentru o pensie lunara de 930.000/35/12 =2583lei/luna, nicidecum 2600$/luna
      sunt convins ca v-o meritati, avand in vedere ca ati contribuit cam de 5ori mai mult decat un modest contributor de 100$/luna si cam dublu decat un salariat cu venit mediu, care s-ar fi pensionat la 65ani;

      • A calculat folosind o paritate leu $ de 7:1 mult trasa de par si fata de cea oficiala de 14 lei /dolar din 89 nu mai zic de cea reala de 100 lei/dolar de la casa de schimb din 90-91 .
        Pana prin 2000 in mana in Romania se castiga cam 100$ iar de suta de dolari ne-am despărţit abia în 2004, când salariul mediu a avansat la circa 180 de dolari. Doar in prezent, depăşeşte 500 de dolari . Un copil destupat de 10 ani nu ar fi gresit daca ar fi fost pus sa analizeze situatia asta .Asadar avem tampiti cu pretentii . A depus cam 20$ pe luna la pusculita (fondul de pensii) trei sferturi din viata si acum vrea un milion de dolari inapoi . Mi nu nat

  5. Sa traiasca doar un an cei din marile puteri coloniale ale UE care ne acuza de populism cu pensia MEDIE, nu minima din romania, deci cu 250 de euro pe luna, si atunci mai vorbim de dezastrul provocat de cresterea pensiilor din Romania.
    Apropo, pentru pensiile din Romania se cheltuie anual 7,5% din PIB, iar media din UE este de aproape 13%. Unde e dezmatul ?

    • De ce faceti comparatiile cu tarile din vest doar in legatura cu acele chestiuni care va convin si va sustin ideea?
      Sa nu uitam ca in marea majoritate a Europei, procentul de proprietari de locuinta este mult mai mic decat in Romania. Deci, din start, pensionarul roman (marea majoritate) nu trebuie sa plateasca o chirie (deloc neglijabila in multe tari), pentru ca are o lucuinta.
      Preturile la alimente sunt relativ similare, desi totusi mai mici (in medie) in Romania, cel putin pentru alimentele de baza. Sa nu uitam ca statisticile se fac pe baza preturilor oficiale din magazine, in timp ce in Romania, dupa cum stim, piata gri/neagra este o componenta importanta a comertului cu alimente (taranii care vand mai ieftin, dar fara bon, cumpararea direct „de la tara” a unor legume, fructe sau chiar produse din carne; etc.)
      De asemenea, comparati si ce conditii au aici pensionarii cu 250 EUR pe luna fata de pensionarii nemti, de exemplu: infrastructura, sistem de sanatate, posibilitati de recreere, etc.
      Cu alte cuvinte, un pensionar din vestul Europei s-ar descurca, zic eu, decent cu pensia medie din Romania, dar in conditiile din Romania si nu cele din tara lui. Bineinteles, calitatea vietii ar scadea dramatic, dar asta nu doar din pricina banilor, care, contrar parerii multor romani mai in varsta, nu reprezinta totul in viata asta.

  6. Desi sint beneficiarul maririi pensiillor (adica sint un asistat social, cum ne numea o dna, aici pe Cotributors, care probabil ca nu are bunici si parinti), sint constient de marul otravit lasat in urma de guvernarea pesedista. Au mai fost asemenea mere otravite lasate in urma de diferite guvernari iresponsabile.
    Exista insa un refren care insoteste, de-a lungul deceniilor, maririle de pensii: nu e momentul, sintem intr-o situatie dificila, e o sinucidere, bugetul va fi dat peste cap… De vreo 3-4 ani indexarile pensiilor la inceput de an cu procentul prevazut de lege este uitat. Cam 5% anual, in acesti ani, li s-a furat din pensie milioanelor de „asistati social”. Asta nu e caz de articol?
    NB,
    dar nu o sa votez cu PNL-ul din cauza ca nu va mari pensiile cu 40%, ci pentru ca nu pot da votul unor rude useliste.

  7. “ Nu sunt incluse aici pensiile de serviciu şi cele speciale, pentru care datele nu sunt publicate.”
    În sfârșit cineva care recunaște că nu se cunoaște nr de pensii speciale, de serviciu și multe alte forme de completare a pensiilor pt diferite categorii, de la sportivi, academicieni, actori, artiști, jurnaliști, lucrători la metrou, etc, etc.
    Toți cei de mai sus pot fi chiar peste un milion de beneficiari.
    Posibil ca în scurt timp ( 2-3 ani) fondul lor total de pensii să depășească fondul total de pensii normale.

  8. Sa le mareasca !! inflatia si costul dobanzilor le vor exploda pe la urechi, PSD-ul doreste cu orice pret puterea totala asupra tarii. In 17 .08. pica guvernul , se vor gandi si la suspendarea lui Johannis, sa arunce tara complet in aer si totul sub impactul pandemiei.

    • Nu cred sa existe undeva in lume un sistem de pensii dupa cum si-ar dori oamenii, sistemele de stat fiind depasite de realitatile economice si demografice.
      „Câţi pensionari sunt în România. INS: În T1 2019, numărul mediu de pensionari a fost de 5,180 milioane persoane, în scădere cu 17.000”
      „Violeta Alexandru a spus că acum în REVISAL sunt „1,4 milioane de angajați contractuali (prin contract de muncă) la entități ”de stat”. “De stat”= instituții publice sau entități private controlate de stat. Revisal/Reges + ANFP + militarizate, ar da 1.700.000”.
      Acestei cifre ii corespund ca 5,6 mil de angajati in mediul privat care contribuie la fondul de pensii.
      In fata acestor cifre si un neavizat isi poate da seama ca orice mariri de pensii, contributii sociale si altele sunt extrem de greu de realizat fara imprumuturi substantiale.
      O contrafinantare ar fi reducerea drastica a ajutoarelor sociale de tot felul, acestea fiind unul din motivele principale datoita carora nu exista fonduri sufiecente de pensie.
      Presiunea pe indivizi ne este suficient de mare astfel incat acestia sa fie dispusi sa accepte locurile de munca de pe piata.
      Ajutoarele sociale nu sunt altceva decat „umilirea” individului, reducerea sa la stadiul vegetativ si obstructionarea oricarei initiative individuale in sensul gasirii unui loc de munca.
      Discutam, degeaba pt ca nu se va intampla mare lucru, politicul are nevoie de voturi iar acestea se cumpara cu pomeni sociale de tot felul.

  9. Articolul mi se pare pertinent, dar am cateva obiectii.
    1. La inceputul articolului ati ati precizat ca in datele prezentate „nu sunt incluse pensiile de serviciu şi cele speciale”, dar in continuare faceti referire la „câteva zeci de mii de pensionari care au deja pensii indecent de mari, a căror creştere tot cu 40 la sută este aberantă”. Consider ca daca pensia „indecent de mare”este pe baza de contributivitate (deci nu este de serviciu sau speciala), atunci nu aveti dreptate, avand in vedere ca aceea pensie a fost obtinuta prin contributii personale la casa de pensii.
    2. Nu inteleg din ce cauza se vorbeste de deficitul de la casa de pensii, daca sunt adevarate datele prezentate in presa privind numarul de angajati (5.6 milioane) si salariul mediu brut (5300 lei), respectiv numarul de pensionari (5 milioane) si pensia medie in plata (1265 lei). Daca aceste date sunt corecte rezulta ca la o contributie de 25% din salariul brut rezulta anual 89 miliarde lei (5.600.000 x 5.300 x 12 x 25%), iar la pensii in plata 76 miliarde (5.000.000 x 1.265 x 12). Deci casa de pensii nu ar trebui sa aiba deficit, nici chiar daca scadem suma transferata la pilonul II.

    • cele 5,6 milioane salariati sunt in scadere datorita sporului demografic negativ (in 10 ani vor fi 3-4 mil salariati)
      cele 5 milioane pensionari sunt in crestere datorita generatiei decreteilor (in 10 ani vor 10-11 mil pensionari).
      Pensia medie era de 1.329 lei, in crestere cu 16% YoY.
      Daca marim pensia medie cu 40% rezulta o cheltuiala cu pensiile in plata de 111 miliarde, adica un deficit de 22 miliarde, care vor trebui imprumutati de generatia noastra si platiti de generatia copiilor nostri

    • In principiu ceea ce revendicati este corect Sumele de bani ce ar trebui colectate ,ca valoare, depasesc sumele ce trebuiesc platite catre pensionari , deci nu ar trebui sa fie o problema si ar trebui sa nu avem deficit la fondul de pensii , deficit ce trebuie imprumutat din exterior pentru a echilibra balanta . Acest lucru nu se intimpla si ANAF nu colecteza suma revendicata de d-voastra . Vinovat nu este decit statul Roman care nu isi face datoria, nu isi indeplineste obligatiile luate in momentul preluarii guvernarii si asta nu numai acum ,ci de foarte multa vreme si care trebuie astfel sa imprumute bani ..Pensionarul nu este parte a acestei activitati statale si nu il intereaza problemele statului de a carui vina el ca pensinar nu poate fi legat .Solutiile pot aparea doar in momentul cind la conducerea statului Roman se afla o majoritate puternica ca procent obtinut in alegeri si care doreste echilibrarea acestei situatii .In acest caz nu este vorba nici de pasarea platilor catre copii nostri ,nici de imposibilitatea efecturarii acestei mariri mult asteptate . Totul este o problema politica , o decizie politica, bazata pe cistigarea alegerilor, ca parte a acestui demers , si punerea in practica o unor viitoare reglari ,ajustari fiscale , ce poate fi facuta de catre un executiv competent si doritor de a legifera o lege a pensiilor bazata exclusiv pe contributivitate concomitent cu impozitarea pensiilor asa zise nesimtite , cu vinzarea , privatizarea ,activelor de stat ce nu platesc aceste contributii si sunt parte a unor pierderi ce trebuiesc acoperite de buget .Miscorarea aparatului de stat , digitalizarea si investitiile ,ca urmare acesarii de fonduri UE ,pot rezolva in viitor situatia . Daca actual executiv si presedintele nu se angajeaza ferm , ca discurs public , in a rezolva aceasta complicata situatie , Romania nu are viitor .Asteptam ca toare institutiile statale in virtutea unei loialitati comune in vedrea bunei functionari a statului Roman sa purceada la a executa aceste cerinte cetatenesti .

  10. Excelenta prezentare a situatiei.
    Dar dupa experienta politica a PD de gestionare cvasirationala a crizei si in contextul alegerilor, pe fondul unei lipse acute de specialisti in comunicare in structurile administratiei politico-birocrate a Romaniei (caracterizata mai degraba prin incompetenta si coruptie, ca tot veni vorba de ea) care sa prezinte „bine” problema tuturor cetatenilor (inclusiv carevasazica (sic!) aia 42% alfabetizati nefunctional) nu cred ca o sa se faca mare lucru, cel mult incercarea de etapizare a cresterii.
    Desi cred ca multi ar pune mana pe par daca ar sti ca astfel scapam de pensiile speciale si sumedenia de privilegii stiute si nestiute sau salarii mai mari decat in SUA la posturi echivalente (parexample (sic!) PSDistul Sorin Grindeanu, președintele ANCOM a avut in 2019 venituri nete de peste 528.000 de lei iar seful FCC al SUA cam 670.000 de lei BRUT deci net mai putin decat Grindeanu!…primul conduce o institutie cu vreo 800 de birocrati din aia descrisi mai sus iar al doilea una cu un personal de vreo 1.600 intr-o tara cu 330 de milioane de oameni!).

  11. Domnule Radulescu,
    Ma surprine ca un profesionist de “greutate” ca a d-voastra sa faca o analiza atat de sumara si vadit tendentioasa ca cea pe care ati publicat o mai sus.
    Spuneti ca pe 2019 cheltuielile cu pensiile au fost 6.8 % din PIB, si ati DOAR mentionat ca acolo nu i inclus pensiile speciale si cele de serviciu. Ei, tocmai aici gresiti profund. Eu vreau sa cred ca o faceti intentionat ca sa dati aricolului mesajul care v a fost cerut si nu o faceti din “prostie”.
    Ramanind doar la numere, 6.8 % din PIB in Romania pensionarilor de azi , este un numar care se erodeaza pe an ce trece ( numarul pensionarilor cu adevarat beneficiari de sistemul de pensie contributiva este scadere direct proportionala cu timpul ). Deasenenea de mentionat e ca o fractie buna din acest procent ar putea fi inclusa in acele procente de care dvoastra “ nu aveti cunostinta”…
    Eu sugerez sa va duceti pe urmele cifrelor pe care nu vreti sa le includeti in modelul de calcul al analizei dvoastra, si sa reveniti cu rezultatele analizei.
    Cheers,
    P.Moga

    • Va inselati profund in privinta cheltuielilor cu pensiile. El vor creste substantial, pentru ca: (i) numarul pensionarilor nu scade; va mai creste cel putin 20 de ani de aici inainte, adica vreo 10 ani dupa ce ies decreteii la pensie; (ii) pensia medie creste, pentru ca ies la pensie oameni care au avut salarii mai mari decat erau acum 30-40 de ani si dispar cei care avusesera pensii mai mici. In plus, numarul celor care vor deveni contributori la sistemul de pensii va scadea abrupt, cand ies la pensie decreteii. Asa ca, va asigur, nu am gresit nimic la calcule.
      Oricum, tema mea nu este unde vom fi peste 10 ani cu pensiile, ci unde vom fi in cateva luni, daca pensiile cresc cu 40%. Intre timp, guvernul a anuntat o cifra de 14%. Este o prapastie intre promisiunile aberante privind cresterea de 40% si cat a stabilit acum guvernul. Nu am vreo indoiala ca vor urma majorari de impozite si comprimari de alte cheltuieli, pentru a rezista si cu acest procent. Esential ar fi sa ne pastram accesul la finantare externa.

  12. Da,cel mai mic procent din PIB la buget. De ce oare ? Nu cumva impozitele au fost mentinute mici din motive populist-electorale ? Si de ce oare liberalii veniti la guvernare, cu un ministru de finante de tot rasul (plansul ?) s-au grabit sa majoreze deficitul bugetar pe 2020, spre satisfactia si sub presiunea unor multinationale si a bancilor ?
    Desigur, o crestere de 40% este imposibila. Promisiunea PSD era oricum de nerealizat. Impresia mea e ca PSD a repetat un scenariu de acum patru ani si prostii… Amintiti-va : cu un an inaintea alegerilor guvernul Ponta demisioneaza (un pretext s-ar fi gasit oricum,”colectiv” a fost atunci). Vine un guvern „de tehnocrati”, PNL de-abia scapat din USL si „unificare” bajbaie, PSD castiga alegerile. Dupa patru ani PNL initiaza motiunea de cenzura contra guvernului PSD, guvernul cade cu sprijinul parlamentarilor PSD, vine un guvern PNL care-si propune „anticipate”… „Lebada neagra” s-a chemat de data asta … pandemie ! Treaba merge prost – nu se putea altfel – sub guvernare PNL, in decembrie urmeaza alegeri, guvernul nu poate respecta Legea ! de marire a pensiilor data de PSD (care stia de pe atunci ca nu va fi la guvernare …).
    Desteptul inavata din patania altora, prostul …

  13. „Aceasta este într-adevăr o problemă dintre cele mai serioase în acest moment.”

    Dacă este o problemă dintre cele mai serioase, domnule Eugen Rădulescu, ea ar fi putut fi în bună măsură înlăturată dacă BNR ar fi întreprins eforturi în vederea adoptării de către România a monedei comune europene.

    Spre regretul meu, nu scrieți despre sfaturile pe care le oferiți Guvernatorului BNR în acest sens, nici despre planurile ferme, adoptate de BNR împreună cu guvernele României, pentru accederea țării noastre în Eurozonă.

    Dincolo de neîndeplinirea condițiilor de convergență (care sunt mai degrabă efectul, decât cauza), motivul principal pentru îndârjirea cu care BNR se împotrivește adoptării monedei euro de către România este păstrarea la dispoziția guvernelor a resursei de mărire a pensiilor și alocațiilor, cu precădere în perioadele alegerilor și cu impact electoral.

    Dar, îngăduiți-mi, vă rog, domnule Rădulescu să vă spun (așa cum și dumneavoastră formal observați) că ajunge! Inflația, deficitele, devalorizarea monedei, mărirea datoriei publice, toate se fac cu plata unor costuri sociale pe care le suportăm noi, cetățenii obișnuiți ai acestei țări. Ceea ce „guvernul dă” unora în scop electoral ia de fapt de la noi toți, prin democratizarea sărăciei, pentru că bogăție și bunăstare din nimic nu există, iar guvernul, după cum foarte bine o știți, nu le poate crea „din pix”.

    Consiliați-l, domnule Rădulescu, pe dl M Isărescu să facă demersurile la care România s-a obligat prin Tratate și să adopte moneda euro, pentru că altfel și noi vrem, așa după cum scrie în articol „să fie bine ca să nu fie rău”!

    • Sunt de acord ca adoptarea euro ar fi in interesul pe termen lung al Romaniei. Poate nu stiti, dar la BNR a existat mereu nu doar un curent de opinie total favorabil acestui demers, dar exista un Comitet euro, care se intruneste trimstrial, pentru a discuta chestiuni tehnice legate de trecerea la euro.
      Din pacate, in momentul de fata suntem mai departe decat oricand de acest pas important. Nu mai respectam decat un singur criteriu (cel al stocului datoriei publice). Toate celelalte au fost facute praf si pulbere din 2017 incoace. Chiar daca se va incheia criza mondiala de azi, ne vor trebui cel putin 8 ani, doua mandate pline ale Parlamentului, pentru a repara ceea ce s-a distrus in 3 ani de politicile iresponsabile ale guvernelor succesive. Asa ca, putem noi sa vrem: nici macar nu ne baga nimeni in seama, in situatia data.
      Asta, pe de o parte. Pe de alta parte, moneda unica nu este un panaceu. Daca avem politici proaste, moneda unica nu ne ajuta, ci ne incurca. Grecia, fiind in zona euro, nu a putut sa rezolve prin inflatie problemele uriase pe care le avea, fiind silita sa le rezolve deflationist, prin micsorarea nominala a salariilor si a pensiilor – care e mai dificil de realizat juridic si mai costisitoare in termeni de scadere economica.
      Ca urmare, ar fi important sa nu mai avem politici aventuriste si sa cream conditii fundamentale pentru a putea adopta euro. Dar, fata de unde suntem acum, 2028 ar fi un orizont optimist.

      • „Sunt de acord…”

        Vă mulțumesc pentru atenția pe care ați acordat-o comentariului meu.

        Despre curentul din BNR, este precum spuneți, n-am auzit. Știu însă că aceia dintre colegii dumneavoastră care au sarcina de a se ocupa de adoptarea monedei comune europene de către România redactează anual un comunicat citit de Guvernator prin care cetățenii României sunt anunțați că „acum nu e momentul”. Negreșit, este anunțat în fiecare an pentru trecerea la euro termenul de 7 ani, data adoptării fiind mutată, de vreo 10 ani, cu câte un an.

        Se vede din cele scrise de dumneavoastră că anul acesta, la publicarea raportului cu privire la îndeplinirea Programului de convergență, pentru prima dată în ultimii 10 ani, data adoptării euro va fi amânată cu 2 ani, intervalul majorându-se de la 7 la 8 ani.

        Știu, de asemenea, ceea ce zice raportul de convergență al BCE. Doar că, așa cum scriam în comentariu și, fără îndoială, atât dumneavoastră, cât și colegii din Comitetul euro știți foarte bine, politicile economice iresponsabile ale guvernelor au fost stimulate de BNR, atât prin politicile monetare, cât și prin îndârjirea de a păstra moneda națională pentru a corecta tâmpeniile guvernamentale cu ajutorul inflației. Adică, au fost în bună măsură cauza, iar nu efectul!

        …Așa găsesc motivul pentru care ați oferit exemplul Greciei. Doar că lucrurile au stat fix invers în cazul Greciei. Tocmai apartenența la Eurozonă a ajutat Grecia să depășească criza economică. Acesta a fost principalul sprijin. Restructurarea (absolut necesară, care altfel nu ar fi fost făcută), înghețarea majorărilor salariale, ori vânzarea unor bunuri naționale și active economice au avut un caracter secundar.

        Eurozona și FMI (cu un împrumut avantajos, tocmai pentru că era membră a Eurozonei) au ajutat Grecia să depășească criza!

        Apoi, nu doar că nu este un panaceu, dar moneda euro nu-i nici măcar un leac băbesc precum ceaiul de brusture! Doar că ea reprezintă un factor de constrângere ce nu permite guvernelor „politicile aventuriste” despre care faceți vorbire și despre care, atunci când au fost aplicate, BNR nu a suflat nici un cuvințel. …Pentru că dl Mugur Isărescu a spus în repetate rânduri că „BNR conlucrează cu guvernul României”. Și așa a făcut, a conlucrat, indiferent cât de „aventuroase” au fost politicile economice ale guvernului!

        Și, nu, 2028 nu-i deloc un orizont optimist! Anul viitor va fi citit invariabil comunicatul care dă cu fermitate anul 2029 drept cel în care România va adopta moneda euro! De ce se tot amână?! Pentru că guvernele nu vor să eficientizeze economia, ci preferă să aibă la dispoziție instrumentul monedei naționale prin care, cu ajutorul BNR, ia la toți cetățenii [avuție] pentru a da doar unora!

        Dacă eram în Suedia, vă asigur, domnule Rădulescu, nu mă interesa dacă este adoptată moneda euro, sau este păstrată coroana suedeză.

  14. …consider ca acela , acei care s-au imprumutat fara discernamant adica politicienii trebuie sa plateasca … sa li se confiste tot ce au furat pt ca nimic din ce au nu e castigat cinstit indiferent cati clabuci la gura fac explicand ca ei sunt ingerasi si plang pe umerii amaratilor… acest golani si haitele in care colcaie sa plateasca.

  15. Un articol interesant, in care autorul prezinta, din realitate, doar aspectele convenabila , eludandu-le pe cele care i-ar strica demonstratia, ratand o judecata obiectiva. Astfel:
    1. Amesteca intentionat cifrele celor doua guvernari din 2019, fiecare avand insa, rezultate complet diferite:
    Iata cum aratau cativa indicatori economici, la preluarea fortata a guvernarii de catre PNL de la PSD-ALDE , in noiembrie:
    – Datoria publica: 360,85 mld. Ron. ( 36,5% din PIB)
    – Deficitul bugetar: 29,5 mld. Ron. ( 2,84% din PIB)
    – Rata inflatiei: 3,8%.
    – Curs valutar: 1Euro = 4,755 Ron.
    Diferente semnificative fata de cifrele prezentate in articol, care au si dus la infringementul UE. Ele se datoreaza masurilor din ultimele 2 luni din 2019 ale guvernarii PNL, de plata a unor „datorii” catre diversi „sponsori” : banci, mutinationale afectate de OUG 114, diversi frati, mai mari sau mai mici, etc
    2. Ni se spune ca o crestere cu 40% a pensiilor, ar duce la o crestere cu a cheltuielilor cu 1% din PIB/ 2020 si 3% din PIB/2021. Nu ni se spune, insa, ca doar costurile cu cheltuielile militare reprezinta 2% din PIB/an ( o parte platite in avans la inceputul anului 2020!). Or fi mai importante acestea decat imbunatatirea situatiei propriilor cetateni?
    3. Suntem atentionati, cu nemultumire, ca pensiile au reprezentat 6,8 % din PIB in 2019, fara sa ni se spuna ca, prin comparatie:
    ” Categoriei ,,persoane in varsta”, care include pensiile, i-a fost alocat 10,4% din PIB la nivelul Uniunii Europene in 2018. In toate statele membre (UE), aceasta categorie reprezinta cea mai importanta parte din cheltuielile cu protectia sociala insa ponderea variaza intre 13,6% din PIB in Finlanda si 3,2% din PIB in Irlanda.” ( conf. Eurostat) . Adica unii pot PROCENTUAL, in medie 10%, in timp ce autorul incrimineaza, pentru romani, o crestere, conform legii, de pana la 8% in 2021.
    4. Nu ni se spune nimic despre OBLIGATIA guvernului si de a INCASA, nu doar de a cheltui, uneori aberant.
    s.a.m.d.

    • @Adrian Cristescu _ „Iata cum aratau cativa indicatori economici, la preluarea fortata a guvernarii…”

      Cu siguranță, cuvântul „forțată” s-a rătăcit în textul dumneavoastră, întrucât îmi amintesc că în anul 2016 Președintele Republicii l-a desemnat pe dl S Grindeanu să formeze un guvern stabil pentru 4 ani. După doar câteva luni, alianța care l-a propus, PSD-ALDE-UDMR, la-a demis. În anul 2017, Președintele Republicii l-a desemnat pe dl M Tudose să formeze un guvern stabil pentru 3 ani. După doar câteva luni, alianța care l-a propus, PSD-ALDE-UDMR, la-a demis. În anul 2018, Președintele Republicii a desemnat-o pe d-na V Dăncilă să formeze un guvern stabil pentru 2 ani. După doar câteva luni, alianța care a propus-o, PSD-ALDE-UDMR, a demis-o.

      Am ajuns atunci la concluzia că alianța PSD-ALDE-UDMR, care deține majoritatea parlamentară și-a bătut joc destul de România și a fost numit un prim-ministru de altă orientare politică, votat inclusiv de PSD-ALDE-UDMR.

      Apoi, indicatorii economici arătau dezastrul în care au dus România guvernările anterioare, dar asta nu era tot. Datoria publică, deficitul bugetar, rata inflației șamd. urmau să crească pentru că dl Orlando „Gigălău” Teodorovici și predecesorii domniei-sale au lăsat o „bombă” cu fitilul aprins sub scaunul noului ministru de finanțe, anume creșterea nesustenabilă a punctului de pensie. Ulterior, majoritatea PSD-ALDE-UDMR, cu sprijinul ProRomânia, au sabotat cu cinism economia în același mod (a se vedea dublarea alocațiilor).

      • @ Constantin
        1.Nu cantonarea pe cuvantul „fortata'” cred ca e importanta; v-as putea explica acesta formulare, dar ar omora timpul tuturor de prisos.
        2. N-am inteles cine ” Am ajuns atunci la concluzia…”
        3.La niste cifre seci reale, imi raspundeti cu supozitii: „Datoria publică, deficitul bugetar, rata inflației șamd. urmau să crească pentru că ….”. Ca sa nu spun ca realitatea de zi cu zi pe care o traim bate si cele mai sumbre previziuni privind cresterile indicatorilor mentionati.
        4. Nu cred ca discutia despre pensii trebuie sa duca la jigniri, mai ales ale unor persoane care nu participa la discutie ca sa se poata apara.
        5. Afirmatii ca: „….Teodorovici și predecesorii domniei-sale au lăsat o „bombă” cu fitilul aprins sub scaunul noului ministru de finanțe, anume creșterea nesustenabilă a punctului de pensie. Ulterior, „Majoritatea PSD-ALDE-UDMR, cu sprijinul ProRomânia, au sabotat cu cinism economia în același mod (a se vedea dublarea alocațiilor.”, eu personal nu le agreez. Orice guvern, pus in fata unor situatii pe care nu le poate gestiona, PLEACA . Se intampla peste tot in lume, nu este o rusine. Sper sa nu-mi vorbiti de grija fata de tarisoara.

        • @Adrian Cristescu _ „N-am înțeles cine ” Am ajuns atunci la concluzia…”… ”

          Bag seama că dumneavoastră nu vă regăsiți în pluralul acesta. Păi, nici PSD-iștii de astăzi, în frunte cu mult iubitul și stimatul său conducător proaspăt ales aproape în unanimitate, nu mai sunt de acord cu linia politică de atunci. În fine… Probabil dumneavoastră simpatizați cu „aripa dură” a PSD, reprezentată de tandemul C Ștefănescu-L Dragnea.

          Pentru a simplifica, „noi” la care vă referiți fără să știți cine suntem, în afară de faptul că ne plătește dl Soros, reprezentăm o parte dintre cetățenii României, cei 600.000 (zic cei care ne-au numărat) care am înghețat de frig în Piața Publică în 2017 pentru ca România să nu devină o autocrație dragnistă. …Cei care am fost bătuți de jandarmii d-lui Dragnea, infractor aflat în penitenciar, în august 2018.

          Că am fost și suntem reprezentativi pentru populația României – mințită de regimul Dragnea pentru a câștiga alegerile, ca ulterior să asiste la siluirea Justiției pentru a scăpa infractorii de aplicarea legii – au arătat nu doar sondajele de opinie, ci mai ales alegerile europarlamentare. Așa am ajuns la concluzia…

    • Tovarashe pensionar:
      1. Analiza dlui Radulescu nu face distinctie intre statul paralel si ciuma rosie, tocmai pentru a scoate in evidenta situatia in care ne aflam
      2. Acel 2% din PIB pentru aparare este insignifiant pentru nevoile de aparare ale Romaniei. Suntem, practic complet descoperiti d.p.d.v militar.
      „imbunatatirea situatiei propriilor cetateni” incepe cu apararea cetatenilor fie ei pensionari sau salariati care contribuie.
      3. Nu procentul din PIB conteaza ci excedentul bugetului de pensii, tovarashe! Daca acesta exista, se poate utiliza pentru majorari. Daca nu, atunci nu se poate!!!!!
      4. NU ti se spune pentru ce se intelege!

      • Domnule Doru,
        Daca v-as raspunde punctual, ati fi surprins sa aflati ca sunteti destul de departe de intelegerea subiectelor despre care comentati.
        Nu o fac , din respect pentru mine si din dispret fata de cei ce jignesc.
        Un” tovarash pensionar”

        • Adrian Cristescu ; un ,, tovarash pensionar ,, pentru care eu platesc acum contributii la fondul public de pensii ( tilharit dintotdeauna ) ca sa isi poata incasa pensia . Mai mult , pentru dumneavoastra ( si nu numai ) guverne imbecile au indatorat poporul roman pentru a putea plati pensii publice .
          Iresponsabilii si inconstientii stau cu mina instinsa si cu gura cascata la para malaiata ce o arunca guvernele din cind in cind . Imi scot palaria in fata acelui guvern si acelui parlament care pune capat acestui sistem public de pensii ordinar si nenorocit .

          • Adrian Popescu.
            1. Nu cred ca ati intrat pe site ca sa comentati despre sistemul de pensii, fara sa fi auzit de principiul solidaritatii intre generatii, instituit prin sistemul de pensii de stat. Cand ma considerati, dincolo de apelativul jignitor – dar asta tine de educatie – :,, un ,, tovarash pensionar pentru care eu platesc acum contributii la fondul public de pensii ( tilharit dintotdeauna ) ca sa isi poata incasa pensia”, chiar nu stiti ca, in anii in care cei de varsta mea am activat, din cuantumul retinut SI din retributia mea, s-au platit pensiile bunicilor/ parintilor nostri, asa cum vi se va plati si dvs., din suma retinuta din retributiile copiilor/nepotilor? Daca nu stiati, aflati macar acum si incercati sa retineti.
            2.” Iresponsabilii si inconstientii stau cu mina instinsa si cu gura cascata la para malaiata ce o arunca guvernele din cind in cind” Confundati grav plata pensiilor cu cea a ajutoarelor sociale. Fara alte comentarii.
            3. Inainte de a injura guvernele care, de peste 150 de ani practica, in toata lumea, acest sistem ( combinat, mai nou cu cel privat), mai priviti si dincolo de varful nasului, foarte liberal, in tara . Cam cati cetateni estimati ca ar putea sa participe la fonduri exclusiv private?

            • 1. Vreau sa imi exprim solidaritatea ( indiferent de persoana / grup de pesoane / cauza ) in mod direct nu prin intermediul unor institutii care ma fura .
              2. Aveti dumneavoastra impresia ca este o confuzie dar va asigur ca nu este . Consider ca un om intreg la cap intelege faptul ca sistemul public de pensii il tine captiv . Captiv pe piata muncii ( trebuie sa avem libertatea sa decidem cind parasim cimpul muncii ; partial sau total . Si sa incepem sa consumam din economiile/ investitiile ce le-am facut pina la acel moment ) si captiv sistemului de taxe si impozite pe munca .
              3. In conditiile in care sint parte a acestui sistem social si economic , in care platesc totul in economie , am dreptul sa imi exprim nemultumirile si sa injur pe orice guvernant ( pe pozitia lui de functionar al statului care trebuie sa faca ce consider eu ca e bine pentru mine si nu ce crede el ca e bine pentru mine ; sa mai spun ca guvernantii nu poarta dialog cu cetatenii ?! ) . La fondurile de pensie private sa participe cei deschisi la minte ( investirea economiilor personale nu e pentru constipati mintal . Acestia sa stea infipti in gard asteptind pensia publica ) .

              E ultimul raspuns la comentariile dumneavoastra . Am senzatia ca nu puteti intelege lucruri decit in limitele ce vi le impuneti .

  16. Daca nu sunt bani , de ce nu se despart pensiile speciale de cele bazate pe contributivitate ?
    Adica sa primeasca 40 % doar cei care au contribuit , iar cei cu pensii speciale , doar daca pensia speciala e mai mica decat cea bazata pe contributivitate( draku a vazul asa ceva?).De asemenea , daca nu sunt bani , sa nu se dea celor care nu au contribuit , adica cine are pensia minima de 600 si ceva dar i s-ar fi cuvenid 200 , sa ramana la 600 nu sa i se faca 840 , sau cat o veni . In felul asta aceeasi propunere de 14 % acopera 40 % pentru cei cinstiti si corecti, pentru ceilalti , daca mai ramane . in rest ce a prezentat CM Dragan este perfect valabil. Statul a furat de la cei care au cotizat , dar nu vrea sa dea inapoi si asmute generatiile ( unele proaste) unele impotriva celorlalte … PNL este in schimb promotorul retrocedarilor fara numar care au indatorat tara pe urmatoarea 100 de ani!

  17. Halucinant ,ca nu se respecta legile nu conteaza, decat atunci cand guvernele ar trebui sa realizeze ajustarea pensiilor.Indiferent de concluzia pe care a-ti prezentato dezamagirea si amarul din gura nu-mi trece.Inflatia si deprecierea Ron-ului in fata dolarului sau a euro cat este ?Preturile sunt in euro,pesiile sunt in ron faceti Va rog, un calcul domnule Radulescu cu cat a slabit puterea de cumparare a unui pensionar.Cand a fost ultima ajustare a pensiilor cu aceste valori care anual ar trebui corectate.Dar ca la noi la nimenea,legile sunt ca-sa fie ,nu respectate.Sarcastic dar asta e propria concluzie si gustul amar al dezamagirii.

  18. 1.Nu pot reprosa autorului articolului ca nu tine cont de ceeace nu intereseaza nici pe ,,administratorii” politici ai tarii, adica analiza se afla in registrul modelului economic bugetar, iar legea pensiilor se afla in aceeasi ecuatie economica pasiva.
    Mergind pe tiparul anecdotic Trezorerie-Administrator banca Lehman-Brothers – daca un partid propune crestere pensiilor FARA un ,,proiect de dezvoltare economica-industruiala” care prin noile afaceri, locuri de munca sa le sustine financiar – as ,,desfiinta” partidul iar pe cei care au avansat legea, le-as interzice pe doua decenii sa ocupe functii politice…
    2.In lipsa unei viziuni proactive asupra dezvoltarii si ,,organizarii” dezvoltarii economice-ingustriale, pentru crearea a cca. 200 de mii de noi locuri de munca anual (care sa recupereze cele 4 milioane de locuri de munca industriale pierdute dupa 89), Romania stagneaza economic si social, de trei decenii!
    Din 2000 ne ,,furam caciula” cu indicatorul PIB, care ar fi crescut de citeva ori in doua decenii!La fel ne mintim cu salariul mediu pe economie!
    Daca efectuam calculul real, valoric al cresterii acestora, plecind de la echivalentul apropiat al dolarului si Euro la cca 1,50 lei in 2000 si comparam pib-ul actual la valoarea a 4,30 si 4,90 lei pe aceste monede in 2020, avem un soc!
    Evaluindu-l la valoarea reala, adica la puterea de cumparare actuala, constatam ca PIB a crescut ceva mai putin decit de doua ori!Daca avem in vedere datoria externa si deficitul balantei de plati externe, constatamm ca PIB-ul n-a crescut de loc in doua decenii.Nu poate fi vorba de crestere cind se produce pe datorie externa!
    Daca facem comparatia salariului mediu din 2000 fata de cel din 2019 raportata la valoare reala a leulul din anii respectivi, constatam ca salariul mediu a scazut aztazi, in loc sa creasca!
    Este evident, ca nici pensia medie n-a crescut de trei decenii!
    Ar fi de datoria analistilor economici sa introduca in discutie cresterea pensiilor propunind proiecte de dezvoltare economica-industriala rapida, prin atragarea resurselor straine in tara, dar fara cerecetarea fundamentala asupra dezvoltarii economice-industriale rapide si a instrumentelor create si utilizate de ,,tigrii asiatici” in acest scop, invirtim pe toate partile modelul economic bugetar PASIV, care s-a dovedit de nedepasit in Romania si UE!
    Pina cind?

  19. Stire bomba?
    „„Am spus că vom crește pensiile. Le-am crescut cu cea mai mare sumă la punctul de pensie pe care am avut-o în istorie și facem acest lucru într-o perioadă de criză economică”, a declarat azi ministul finantelor.
    Dar a refuzat sa spuna care-i „cea mai mare sumă la punctul de pensie pe care am avut-o în istorie”.

  20. Problemele in legatura cu pensiile vin din faptul ca statul este implicat , prin guvern .
    Bugetul de pensii a fost si este alimentat de viitorii pensionari . Pana acum vreo trei ani era alimentat si de angajatori .
    Banii care se acumuleaza in bugetul de pensii sunt ai pensionarilor si bugetul de pensii trebuie administrat de pensionari iar guvernul n-are treaba cu banii aia . La inceputul anilor 90 bugetul de pensii avea excedent de miliarde . Guvernul a trecut excedentele la bugetul statului , adica a furat banii pensionarilor .
    Excedentele alea trebuia administrate de cei care le-au constituit prin contributia lor . Banii puteau fi investiti , pusi in depozite sau in titluri de stat si alte forme de investitii .
    Pensionarii trebuie sa stabileasca valoarea punctului de pensie , sa stabileasca persoanele care pot incasa pensie functie de contributivitate , sa organizeze casele de pensii , sa stabileasca numarul de salariati si salariile lor , sa administreze bazele de tratament .

  21. In principiu ceea ce se intimpla in sistemul de pensii este relativ simplu . Sumele de bani ce ar trebui colectate pentru a asigura plata pensiilor ,ca valoare, depasesc sumele ce trebuiesc platite catre pensionari , deci nu ar trebui sa fie o problema si ar trebui sa nu avem deficit la fondul de pensii , deficit ce trebuie imprumutat(ca valoare ) din exterior pentru a echilibra balanta .Multe firme de stat nu isi platesc aceste obligatii si guvernul accepta functionarea lor contribuind prin diferite metode la acoperirea acestor sume (din bani publici ) Acest lucru nu se intimpla si ANAF nu colecteza sumele necesare . Vinovat nu este decit statul Roman care nu isi face datoria, nu isi indeplineste obligatiile luate in momentul preluarii guvernarii si asta nu numai acum ,ci de foarte multa vreme si care trebuie forteaza astfel statul sa imprumute bani ..Pensionarul nu este parte a acestei activitati statale si nu il intereaza problemele statului de a carui vina el ca pensionar nu poate fi legat .Solutiile pot aparea doar in momentul cind la conducerea statului Roman se afla o majoritate puternica ca procent obtinut in alegeri si care doreste echilibrarea acestei situatii .In acest caz nu este vorba nici de pasarea platilor catre copii nostri ,nici de imposibilitatea efecturarii acestei mariri mult asteptate . Totul este o problema politica , o decizie politica, bazata pe cistigarea alegerilor, ca parte a acestui demers , si punerea in practica o unor viitoare reglari ,ajustari fiscale , ce poate fi facuta de catre un executiv competent si doritor de a legifera o lege a pensiilor bazata exclusiv pe contributivitate, concomitent cu impozitarea pensiilor asa zise nesimtite , cu vinzarea , privatizarea ,activelor de stat ce nu platesc aceste contributii si sunt parte a unor pierderi ce trebuiesc acoperite de buget .Miscorarea aparatului de stat , digitalizarea si investitiile ,ca urmare acesarii de fonduri UE ,pot rezolva in viitor situatia . Daca actual executiv si presedintele nu se angajeaza ferm , ca discurs public , in a rezolva aceasta complicata situatie , Romania nu are viitor .Asteptam ca toate institutiile statale in virtutea unei -loialitati comune- in vederea bunei functionari a statului Roman ,sa purceada la a executa aceste cerinte cetatenesti .Doar dupa alegeri putem cere guvernului (de atunci ) toate aceste masuri ce tine exclusiv de decizia politica , decizie ce din pacate in acest moment nu poate fi pusa in practica , cu toate ca daca guvernul initial Orban a avut acceptul majoritatii , nu vad de ce in interesul national parlamentarii nu ar face acelasi lucru . Ceva e putred in DANEMARCA- daca stiti despre ce este vorba .

  22. Articolul este un strigat tacut, dacaa asa ceva exista, catre Luna, care numai ea poate si stie sa raspunda.

    Politicienii si aici adaug inclusiv Presedintele nu aud = au o mare miza: castigarea alegerilor.

    Dl. Radulescu incearca sa explice, si parerea mea este ca reuseste, cum este cu Nebunoasa Pensiilor in RO. Dar nici un politician, nici alti economisti nu au „iesit pe post” cu explicatii economice, eu le-as spune stiintifice sau cel putin cu argumente economice, decat cu cateva exceptii semnificative, sa spuna ca aceasta majorare a pensiilor ne duc la balamuc.

    Istoria recenta mai dovedeste ca nici o majorare facuta in preajma de alegeri nu si-au atins rezultatele:
    1. cresterea salariilor din invatamant – nu ne-au adus profesori sau o predare mai de calitate ci as putea spune ca din contra;
    2. cresterea salariilor medicilor – nu a oprit scurgerea lor in afara granitelor si nici nu a imbunatatit semnificativ actul medical in sistem – vezi criza actuala

    si atunci de ce PNL-ul se teme asa de tare sa spune lucrurile pe NUME?

    Este o tendinta fireasca ca orice om sa se bucure de un ban in plus dar chiar NIMENI nu isi pune intrebarea de UNDE vin acesti bani si mai ales CUM vin acesti bani? Asta inseamna sa fii responsabil pana la urma – sa te gandesti ca beneficiul tau se bazeaza pe ceva, un ceva care are o explicatie si se fundamenteaza pe niste calcule, nu din acelea electorale.

    IRESPONSABILITATEA POLITICA este grava si pana acum NIMENI NU A FOST TRAS la raspundere. De ce? Pentru ca avem un CCR care gandeste limitat si asta iarasi a contat enorm.

    Tot raul acesta a plecat de la un pacat, pacatul initial: nici o lege nu ar trebui sa fie promulgata/ votata pana cand sursa de finantare nu este indicata – si acest lucru nu s-a intamplat cu legea de majorare a pensiilor si acesta este lucrul fundamental gresit. Astazi avem niste politicieni, maine alti politicieni si daca toti se vor juca cu finantele publice fara sa isi inteleaga responsabilitatea si fara sa fie trasi la raspundere pentru lipsa de responsabilitate toti, dar toti romanii, incluisv pensionarii, chiar si cei cu pensii speciale, vor avea de pierdut.

    Articolul explica pericolele si ele sunt mari si reale.
    #Ciumarosie s-a jucat cu romanii asa cum au dorit ei, acum vine randul PNL-ului??? Si pe margine se incalzeste din nou #ciumarosie…

    Oare se va reusi iesirea responsabila din lupta care se da pentru puterea politica??? Personal nu cred si costurile vor fi mari.

  23. Sunt de acord in ceea ce privește logica pe termen scurt. Pe termen mai lung logica e un pic diferită.

    Există și soluții posible pentru echilibrarea fondului de pensii și consolidarea lui în vederea creșterii pensiilor.
    1. Îmbunătățirea colectării la CAS. Asta presupune o luptă dură a ANAF cu munca la negru.
    2. Creșterea masei salariale la nivel de economie.
    2.1 Creșterea masei salariale prin creșterea salariului mediu. Aici, statul controlează doar o fracțiune din salarii, cele aferente angajaților din sectorul bugetar. Creșterea salariului mediu în sectorul privat presupune o creștere a marjei și volumului cifrei de afaceri din sectorul privat, pe scurt creștere economică.
    2.2. Creștere masei salariale prin creșterea numărului de angajați. Practic asta înseamnă politici de combatere a șomajului, politici de combatere a emigrării sau de inversare a emigrării
    3. Creșterea vârstei de pensionare și implicit reducerea costului total al pensiilor.
    Toate aceste soluții implică un plan serios de dezvoltare și restructurare a economiei și sunt realizabile pe termen lung. Imediat însă, în contextul unei crize severe, al incertitudinilor legate de evoluțiile economiei la nivel global și național, al dobânzilor extrem de ridicate plătite de România pentru creditare, majorarea pensiilor este inoportună, și ar însemna oricum doar inflație.

    • dvs glumiti?! va dau eu solutia alternativa: 4. se ingheata toate pensiile in plata & raman asa pana la epuizare IAR de la 1 ian 2021 statul nu mai percepe CAS & nu mai plateste pensii noi; cetateanul se va orienta dupa dorinta proprie pe 1 piata a pensiilor (unde poate participa & statul desi nu vad de ce la concurenta egala cu zona privata) cu optiune functie de oferta; pensia devine chestiunea particulara a cetateanului (!)

      • Era sa va dau un răspuns foarte dur. In loc de asta am sa va rog sa îmi spuneți cine poate garanta ca o suma investită azi de fiul meu la începutul carierei într-un fond privat de pensii va mai exista peste 45 de ani cand ar veni momentul pensionarii.

        Partidul care va vota o lege cuprinzand alternativa dvs va fi spulberat la primele alegeri.

        • nu asta e adevărata problemă, ci alta: dacă nimeni nu mai plătește CAS atunci din ce fonduri se plătesc actualele pensii? Problema „garanției” e o problemă de tip socialist, în realitate s-a dovedit că instituțiile capitaliste sunt mai rezistente și mai stabile decât cele înființate de stat, nu asta ar fi preocuparea mea; problema plății pensiilor actuale însă e cumva „fără caracter ideologic” ; contribuțiile s-au încasat deci pensiile trebuie plătite. De către cine, dacă desființezi CAS? Păi de către stat, că de aia e stat, elementar, coană Efimițo :) Cumva fondurile de pensii de stat sunt un fel de Caritas pe care nu îl poți lăsa să se prăbușească, deci singura soluție ar fi dizolvarea lor printr-o lungă agonie ( evident, în situația în care se dorește dizolvarea, ceea ce e imposibil, pentru că nu se poate imagina o țară în care să fie la putere, să zicem, 30 de ani, doar guverne liberale). Deci pare că există o singură cale rațională, cea începută de fapt la un moment dat, și anume diminuarea progresivă a ponderii pensiei de stat și trecerea în timp la un sistem mixt. Asta, evident, ar presupune și abținerea de la măriri elucubrante de pensii. Desigur, problema cu mărirea pensiilor cu 40% dincolo de durata mandatului guvernării și legislaturii duce și la alte discuții, pe care nu le-am văzut abordate, de tipul „cu ce drept poate să hotărască guvernul socialist de azi politica economică a următorului guvern”. Sigur că unele proiecte depășesc o legislatură, statul trebuie să onoreze creditele pe 20 de ani de pildă, dar nu cumva ar trebui să ne așezăm și să discutăm când se poate și când nu să contractezi asemenea datorii? Legal Parlamentul poate vota ca peste cinci ani să dubleze pensiile, sau fiecare părinte cu doi copii să primească un Bentley :) . Dar peste cinci ani va fi un alt guvern, numit de alt Parlament ales prin voință populară cu alt program. Evident însă, va fi dificil să abroge legea cu Bentley-ul….

          • Va citez: „Desigur, problema cu mărirea pensiilor cu 40% dincolo de durata mandatului guvernării și legislaturii duce și la alte discuții, pe care nu le-am văzut abordate, de tipul „cu ce drept poate să hotărască guvernul socialist de azi politica economică a următorului guvern”. Totusi, cand PSD a hotarat majorarea cu 40% era taman in timpul mandatului sau de guvernare de 4 ani. Nu am inteles de ce majoritatea responsabila din Parlament care a demis ultimul guvern PSD, dupa 3 ani, nu a corectat aceasta lege asa cum nu mi se pare, va citez din nou: ” Evident însă, va fi dificil să abroge legea cu Bentley-ul…”.Sau, daca ma gandesc mai bine, inteleg de ce si Presedintele si PM si altii dintre noii ministri se inghesuiau sa ne asigure ca legea va fi respectata, ca marirea este prinsa in buget, ca nu pensionarii trebuie sa suporte…,etc,etc. ( cred ca va sunt cunoscute afirmatiile)

            • sunt două lucruri: de ce nu se duc politicienii în Parlament să spună că Bentley-ul nu există? Simplu, pentru că sunt politicieni, Bentley-ul va deveni subiect de campanie electorală și vor fi loviți de dimineața până seara pe acest subiect, ceea ce nu le convine.
              Al doilea: da, se petrecea în mandatul PSD, mai precis cumva înainte de alegeri. Din punctul meu de vedere PSD știa că va pierde alegerile ( tot ce a făcut, cu legile justiției, cu Viorica premier cam la asta conduce) deci ei nu aveau de plătit decât o lună, două, maxim trei. Problema e însă de la anul încolo….

            • @Mihai Badici
              1. Va citez:” de ce nu se duc politicienii în Parlament să spună că Bentley-ul nu există? Simplu, pentru că sunt politicieni…” Sa-nteleg ca v-ati insusit ideea ca, daca un guvern socialist a propus o enormitate si ea a fost votata de cvasi-unanimitatea parlamentului , de toate culorile si promulgata de Presedintele liberal, e superfluu sa introducem nuante politice in comentarii
              2. „da, se petrecea în mandatul PSD, mai precis cumva înainte de alegeri. Din punctul meu de vedere PSD știa că va pierde alegerile”. Cumva inainte de alegeri, care aveau loc peste un an?. Iar despre ce stia PSD despre ce s-ar fi intamplat peste un an, e mai greu de estimat.
              3. Totusi, nu primesc raspuns la o intrebare pe care o tot repet, inclusiv in comentariul prezentului articol: ” Suntem atentionati, cu nemultumire, ca pensiile au reprezentat 6,8 % din PIB in 2019, fara sa ni se spuna ca, prin comparatie:
              ” Categoriei ,,persoane in varsta”, care include pensiile, i-a fost alocat 10,4% din PIB la nivelul Uniunii Europene in 2018. In toate statele membre (UE), aceasta categorie reprezinta cea mai importanta parte din cheltuielile cu protectia sociala insa ponderea variaza intre 13,6% din PIB in Finlanda si 3,2% din PIB in Irlanda.” ( conf. Eurostat) . Adica unii pot avea PROCENTUAL pensii, in medie, 10% din PIB, in timp ce autorul incrimineaza, pentru romani, o crestere, conform legii, de pana la 8% in 2021.” Atentie! Vorbesc, precum autorul, despre PROCENTE, nu cifre absolute. Nefiind familiarizat cu Bugetul Romaniei, nu prea inteleg unde se regaseste diferenta de PROCENTE. Cred sincer ca nu putem sa ne intindem mai mult decat ne e plapuma; dar, nu cumva in cazul in discutie, plapuma este scurtata artificial, pentru a carpi alte asternuturi?
              Continui sa cred ca raspunsul la nelamurirea mea ar trebui sa fie unul tehnic si nu propagandistic.

            • Nu pot să vă răspund la nelămuririle tehnice. Din punctul meu de vedere pensiile fiind un fond contributiv nu ar trebui să aibă legătură cu bugetul, care se constituie pe baza impozitelor și taxelor. Dar eu sunt inginer :)
              Am evitat să intru în capcana discuțiilor politice: părerea mea e că toate hotărârile care au efecte pe mai mult de un mandat ( de exemplu Brexit, independența Cataloniei, renunțarea la monarhie sau invers) ar trebui să se ia cu o largă majoritate. E absurd să hotărăști brexit cu 52% , se poate schimba opinia în doi ani… Mărirea pensiilor conform legii avea mai multe etape, acest 40% e doar una din etape; eu v-am spus ce au mai spus alți analiști, nu sunt unul dintre ei dar pare plauzibil: nu poți aduce un milion de oameni în Piața Victoriei pentru o lege evident aberantă și să mai ai pretenția să câștigi următoarele alegeri… Ori, un guvern liberal ar trebui să aibă altă viziune despre pensii. Momentan liberalii nu au majoritatea necesară în Parlament, deci nu mă pot pronunța. După alegeri vom vedea cât de liberali sunt … liberalii

        • iar ma uimiti! „suma investită azi de fiul meu la începutul carierei într-un fond privat de pensii” asa vedeti deci dvs chestiunea asta, ca 1 investitie garantata? e valabil & pt sistemul public? in alternativa mea fiul dvs daca vrea nu plateste niciun fel de contributii &-& administreaza sg veniturile dupa propria conceptie despre economie, lume & viata /// aaa, sg garant al unei investitii e piata, multumit?

          • @Mihai Badici Cei care au contribuit la fondul de pensii, au dreptul la pensie. pe masura contributiei. Daca ati dori sa eliminati sistemul de pensii de stat, statul ar trebui sa returneze integral contributiile incasate, la valori actualizate si cu dobanda. Nu pot sa-mi imaginez o sursa de finantare pentru o astfel de datorie.
            Pensiile sunt una, privilegiile sunt alta.
            @shinobi Nu faptul ca pensiile sunt de stat este problema in Romania, ci emigratia fortei de munca, scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei. Probabil ar fi OK ca CAS sa fie optionala, dar renuntarea la CAS sa implice si renuntarea la orice drept de asistenta sociala de stat. Daca dumneavoastra nu vreti pensie, sa nu va sileasca nimeni.

            • Eu personal nu știu dacă vreau sau nu să desființez sistemul de pensii, de fapt încă nu am început să mă gândesc serios la pensie :) Dar e clar că CAS-ul și asigurările de sănătate sunt o povară majoră pentru economie și productivitate în general; practic randamentul maxim al unui angajat pornește de la 56% ceea ce îi pune pe privați în imposibilitatea de a mări salariile ( cei de la stat pot, că nu sunt banii lor… ) Desigur că cei care au contribuit au dreptul. Problema e „la cât” au dreptul. Dacă ar fi după contribuție, ne gândim la primul meu salariu din ’91, de 150-200 de USD. Cam ăsta era nivelul de salarizare în economia ceaușistă. Evident, banii de acum nu sunt banii de atunci, dar oricum, cei de atunci au contribuit pentru un trai mizer ( nimeni nu poate numi pensia ceaușistă „decentă”) deci în teorie ar avea dreptul la o pensie mizeră. Guvernele succesive au considerat, pe bună dreptate, că nu putem lăsa lucrurile așa, drept pentru care punctul de pensie a ajuns subiect de campanie electorală. În așa măsură încât, iată, afectează finanțele țării. Dacă punctul de pensie ar fi avut o formulă clară și legată de contribuțiile la momentul „t” ( punctul de pensie de anul ăsta să se calculeze în funcție de contribuțiile de anul ăsta) nu ar mai fi existat nici o discuție. Dar a lăsa sistemul de pensii în mâna politicienilor se dovedește un lucru periculos și din cauza asta importanța lui trebuie diminuată pe cât posibil. Da, de acord, oamenii au dreptul, dar la cât au dreptul? Aici e călcâiul lui Achile…

            • va multumesc pt raspunsul temperat & civilizat (!) se pare care c-ati prins ideea / & dvs & Mihai B confirmati in registre diferite ca sistemul public de pensii din ROU e 1 imensa gaura neagra pt contribuabilii onesti din aceasta tara / yours, (…)

            • Acum din discuția asta ( după cum ziceam până acum nu m-a preocupat prea mult subiectul) mie lucrurile mi-au devenit extrem de clare. De câte ori un întreprinzător se plânge că taxele sunt mari în România ( ultimul a fost un politician, domnul Năsui) i se răspunde că trăim într-un paradis fiscal și că nu știe diferența între contribuții și taxe. Dar de fapt constatăm că e fix pe dos: banii de pensie merg la buget, nu la un fond special de pensii, și se plătesc de la buget. Cu alte cuvinte pensia e la noi o taxă. Dacă banii de pensii ar merge la un fond din care s-ar plăti pensiile actuale, fără intervenția bugetului, atunci nu ar exista nici problema deficitului, iar solidaritatea socială ar funcționa în ambele sensuri ( nici angajatul să nu-l omoare pe pensionar, nici pensionarul să nu-l sufoce pe angajat) Am ști precis până unde se poate întinde plapuma, iar generoșii politicieni ar ști că dacă vor pensii mai mari pentru cetățeni trebuie să aibă salariați mai mulți și mai productivi. Într-un cuvânt, am putea trăi în capitalism, chiar și cu pensiile de stat…

            • @Mihai Badici
              Ca sa aveti o imagine si mai clara trebuie sa intelegeti cum functioneaza sistemul de pensii private.
              Pilonul II este un numar de fonduri administrate privat, care primesc o cota din CAS platit de angajati colectat de stat. Practic statul colecteaza CAS, pe cheltuiala bugetului, foloseste ANAF ca sa determine cat i se cuvine cui si in ce fond se vireaza. Banii din acest fond se investesc in obligatiuni de stat, cu dobanda. Statul garanteaza aceste fonduri de pensii si sunt supravegheate de ASF. Deci, firmele care administreaza fondurile incaseaza un comision din venitul fondurilor care este de fapt un procent din dobanda platita de stat pentru obligatiuni. Exista un numar semnificativ de economisti care considera acest sistem un sistem de capusare a statului. Privit pe termen scurt, asa este. Privit pe termen lung este posibil ca unele din aceste fonduri, administrate corect sa devina fonduri de pensii private serioase, daca piata financiara se maturizeaza si la noi, si ajungem sa avem actiuni si obligatiuni mai sigure. Este daca vreti o fundatie pe care se poate construi altceva, daca iese din stadiul de copilarie si se maturizeaza.
              Pilonul 3, pensiile private optionale propriu-zise, sunt pensiile private reale, care nu sunt dependente de stat, dar sunt reglementate si supravegheate de stat. Fondurile de pensii din pilonul III sunt dependente de o piata financiara evoluata pe plan local.
              O reforma care are obiectivul strategic de a scoate pensiile din sectorul public ar presupune de fapt o politica pe termen lung de crestere treptata a pilonului 3 din diminuarea pilonului 1 si transferarea pilonului 2 la pilonul 3. Asta s-ar putea realiza in aproximativ 20-30 de ani, daca ar fi o strategie acceptata de populatie. Problema este ca populatia NU are incredere intr-un procentaj semnificativ in pensiile private, dar increderea variaza semnificativ in functie de nivelul de venituri salariale, educatie, etc. Persoanele cu venituri peste medie sunt cel mai probabil susceptibile sa investeasca. Pensiile sunt conectate semnificativ la venitul mediu si la inclinatia marginala de a investi. Majoritatea populatiei fiind sub punctul de inflexiune in care veniturile curente (oficiale) depășesc cheltuielile curente, nu poate efectiv sa isi permita economisire, deci exista un risc major ca majoritatea populatiei sa ajunga la o varsta la care sa nu poata sa mai munceasca, si sa fie fara o sursa de venit si fara economii.

            • @Brăduț-Vasile Boloș
              Nu cunosc situația exactă cu pilonul doi, din câte se spunea la început ar fi trebuit să fie un mix, nu chiar doar un font administrat privat care nu face nimic ( măcar să hotărască ce titluri de stat cumpără și ce nu tot face). Dar astea sunt tehnicalități, era vorba să fie un fond de tranziție; eu personal fiind la vârsta la care nu eram obligat, am optat totuși ( ori suntem liberali ori nu mai suntem). Nu știu dacă majoritatea populației are sau nu încredere în fondurile private, știu destul de sigur că ar fi greu să mai plătească și asigurări private după ce face fifty-fifty salariul cu statul…. Evident nu trebuie să inventăm noi roata; contribuția pentru pensii ar putea să fie împărțită în pachete, unul obligatoriu, care ar asigura o pensie minimă oricui) și restul facultative ( în USA de exemplu pachetele de asigurări se negociază o dată cu cel salarial) astfel o pensie mai mare ar fi acordată ca beneficiu, nu ca obligație. Dar prima măsură și cea mai cinstită asta ar fi, să se separe fondul de pensii în două, partea „contributivă” de unde să fie plătite pensiile actuale conform contribuțiilor, și partea de „ajutor social” care să cuprindă pensiile care nu au legătură cu contribuția: măririle nejustificate, pensiile speciale, pensiile de CAP, câte or mai fi… etc. Atunci am ști cifrele și abia de atunci am putea negocia pe procente. Dar dacă am face noi inginerii treaba asta economiștii ce ar mai face? :)

        • Stimate domnule Bradut – Vasile Bolos ,

          Bugetul national incaseaza sume imense din taxarea consumului . Banii acestia se du in mare parte pe beneficiile imense acordate mirsav functionarilor publici si bugetari care sint foarte multi foarte scumpi si foarte ineficienti . Reducerea la jumatate a numarului lor poate aduce economii ce pot fi indreptate catre achitarea pensiilor publice aflate in plata . Pentru mult timp de acum inainte . Pentru un orizont de timp in care sistemul public de pensii sa fie oprit . Acesta ( la fel ca cel public de sanatate ) este unul al tilharirii celor ce contribuie la ele . Fiecare cetatean trebuie educat ( acasa si in scoala ) sa inceapa sa economiseasca pentru pensie din prima zi a contractului de munca . Obligativitatea contributiei la sistemul public de pensie este o tilharie . Obligativitatea de a economisi la un fond de pensie ( sau mai multe ) da . Nu impunearea unuia anume . Sa tii poporul captiv in sisteme publice pe care le tilhareste clasa politica si administratia publica este o hotie .

            • Mai intii de toate TVA nu este singura taxa pe consum . Cercetati si vedeti cit de multe sint . Eu incadrez si taxele vamale in aceasta categorie .
              Si da, aveti dreptate . Dar chiar in conditiile in care exista sume mari din TVA ce nu se incaseaza eu tot imi sustin opinia . Va dati seama care ar fi situatia daca s-ar incasa ?!

            • @Adrian Popescu _ „…TVA nu este singura taxa pe consum […] Cercetati si vedeti cit de multe sint”

              Vă mulțumesc pentru recomandare.

              OK. În anul 2019, încasările din TVA au înregistrat 65,42 mld lei, iar veniturile din accize au fost în sumă de 31,46 mld lei, mai puțin de jumătate. Celelalte sunt nesemnificative.

              Taxele vamale la import sunt și nu sunt taxe pe consum din diverse motive, pornind de la materiile prime din care se fabrică produse care sunt exportate, mergând la taxe de retorsiune, la cele pigouviene, ori cu rol anti dumping șamd. Rolul lor este mai degrabă (actualmente, în România și UE) de armonizare a pieței decât de a taxa consumul.

          • @ Adrian Popescu
            Faceti o serie de afirmatii transante, care cred ca suporta discutii:
            – „Obligativitatea contributiei la sistemul public de pensie este o tilharie . Obligativitatea de a economisi la un fond de pensie ( sau mai multe ) da .” Sistemul de stat, bazat, in principiu pe contributivitate, stim cu totii , este vechi de peste 150 de ani si si-a dovedit eficienta in aceasta perioada, el continuand sa existe cam peste tot in lume. El are si o componenta, de care trebuie tinut cont , ce tine de increderea in stat, care-l gestioneaza si care, se presupune, cu mari sanse,, ca nu va da faliment. De aici, si obligativitatea cotizarii la stat, pentru siguranta unei pensii pentru cei ce nu stiu/nu pot/nu vor sa-si asume riscuri.
            Desigur, sistemul privat pare atractiv, responsabil. dar fara sa-ti ofere si siguranta restituirii, intr-un viitor indepartat, a banilor cu care ai contribuit, eventual cu ceva profit. De aceea, nu-i inteleg obligativitatea, in absenta sigurantei restituirii. Intr-o lume din ce in ce mai lacoma, eu personal nu am incredere in a-mi lasa banii pe mainile unei gestiuni private, alta decat a mea. Ceea ce si fac.
            – ” Fiecare cetatean trebuie educat ( acasa si in scoala ) sa inceapa sa economiseasca pentru pensie din prima zi a contractului de munca”. Suna frumos, dar cred ca mult prea optimist, pentru mult timp de aici inainte. Priviti in jurul dvs., dar si mai departe, spre satele Romaniei. Vedeti multe persoane sa poata face aceasta educatie tinerilor, in familie sau in scoala? Pentru aceasta ar trebui, in primul rand educatorii- la general- sa fie ei insisi educati. Si ar mai trebui ca nevoile curente sa-ti permita sa o faci.

            • Pe lumea asta, un singur lucru e sigur: moartea!
              Statul poate intra in incapacitate de plata ca orice entitate economica (dau exemplu comportamentul statului la plata imprumuturilor obligatare din perioada interbelica).
              Siguranta fondurilor de pensii de stat e un mit.

            • Pe scurt ; ,,statul ,, nu va da faliment pentru ca va rostogoli datoriile si se va imprumuta in draci pentru tilhariile pe bani luati cu japca legala . Eu nu am incredere in institutiile statului . Sint populate cu tilhari si mincinosi . Sintetic inseamna proasta administrare .
              Economisirea nu este pentru needucati , imbecili si tilhari . Asa ca , sa raminem cum sintem . Ca de inceput nu vrea nimeni sa inceapa ceva sanatos . Nici cetatenii nici guvernantii .

              P.S. Romanii care au plecat in strainatate de atita amar de vreme nu trebuia sa timita nici un sfant in tara . Aceasta situatie a fost speculata mirlaneste de autoritatile statului roman . Banii trimisi din afara rudelor au invirtit motorul consumului , al importurilor si al taxelor si impozitelor incasate la bugetele publice tilharite de scursuri sociale .

        • Pe lumea asta singurul lucru sigur este moartea . Toate celelalte implica risc . Si asumare de risc . Hai sa fim toti bugetari ( ca aici banii vin prin efectul legii si nu al cererii si ofertei ) si in privat sa nu mai lucreze nimeni . Orice suma de bani economisita trebuie pusa la lucru sa produca . Pe baza unei idei , a unei initiative care sa aibe cerinta in piata . Din fotografie imi pare ca sinteti trecut de 50 de ani . Sa inteleg ca sinteti adeptul ideii ca cetateanul trebuie sa stea cu mina intinsa la institutiile statului care sa ii deie din ce le scapa lor printre degete ? ( firimituri din sumele imense de care beneficiaza numai ei in proportie covirsitoare ) .

    • Statul nu poate interveni in stabilirea salariului din economia privata, poate doar reglementa nivelul salariului minim care oricum este o aberatie economica dar e alta poveste, se poate discuta cu alta ocazie.
      Pt cresterea masei salariale in primul rand trebuie redus simtitor nivelul ajutoarele sociale astfel incat oamenii de nevoie sa fie obligati la acceptarea locurilor de munca din industria privata.
      Cresterea varsei de pensionare este controversata si nu poate fi solutia in Romania unde nivelul mediu de viata este mult sub sub cel european insa este nevoie de un control riguros astfel incat pensionarea sa poata avea loc doar dupa cel putin 40 de ani de contributivitate in sistemul de pensii, cine doreste sa plece inainte, penalizari substantiale astfel incat sa fie descurajat acest fenomen.
      Reducerea substantiala a numarului de bugetari, fondurile eliberate putand fi directionate catre fondul de pensii. Marirea voluntara a contributiilor la pilonul 2 de pensie.

      • Ajutoarele sociale sunt alta discuție decat pensiile. Personal nu vad nici un motiv justificat sa fie intretinuti oameni care nu muncesc si ar putea sa o faca.

        Reducerea numarului de bugetari e o discutie foarte complicata. Pe termen scurt, e mai degraba periculoasa, pe termen lung e o idee extrem de buna.

        Tocmai pentru ca speranta de viata este redusă creșterea vârstei de pensionare rezolva problema finanțării pensiilor. Foarte cinic spus, scaderea sperantei de viata ar rezolva rapid problema pensiilor.

        Cea mai simpla si mai dura soluție este eliminarea tuturor restricțiilor Covid. Ar putea fi numita selectie naturala, sau, genocid. Probabil vedeta economiei ar fi sectorul Pompe Funebre.

      • Da’ n-ar fi mai bine să ocolim alternativa ta cu ”astfel incat oamenii de nevoie sa fie obligati la acceptarea locurilor de munca din industria privata” să fie obligați prin lege să lucreze pe ce bani vrea privatu’ să-i dea? Hai, ca să fie rotund bagă 50 de ani contributivitate și la pensie internează-i la azil. Transformi banii din contribuție în puncte și punctele alea în ani de azil și ai rezolvat problema.

        • In mediul privat exista ca peste o competitie intre salarii, privatul fiind dispus sa platesca salarii corespunzatoare daca cel angajat corespunde cerintelor.
          Da, cei care „o freaca” toata ziua pe ajutoare sociale si avem destui ar trebui sa-i oblige situatia sa accepte un loc de munca unde se pot afirma, respectiv pot invata ceva in plus. Reducerea bugetarilor ar trebui ar trebui luata in seama acum si imediat, cu cat rostogolim situatia fara a o rezolva, cu atat mai rau.

    • Am sa dau un exemplu ( si cunosc multe altele ) ; tatal meu a platit contributii la pensie de la 16 ani si jumatate . A decedat la 57 de ani ( de boala ) . Contributiile lui la fondul public ( tilharit ) de pensie au mers catre plata altor pensii si nu a lui . Asta pe principiul solidaritatii . Vreau sa aud pe cineva care sa imi spuna ca asa ceva este moral . Ca legala poate fi stabilita orice imoralitate ( atita timp cit o voteaza niste imbecili in parlament ).

    • @Bradut-Vasile Bolos _ „Pe termen mai lung logica e un pic diferită.”

      Observațiile dumneavoastră sunt, în opinia mea, corecte, dar vă rog să îmi permiteți adăugarea câtorva gânduri proprii.

      Fără îndoială, rata colectării CAS poate fi îmbunătățită, însă în cazul acestei evaziuni, în mare parte este vorba despre contracte „gri” pe salariul minim, pentru ca prin alte modalități să fie plătite diferențe. Acestea sunt mai greu de dovedit. Unele estimări spun că 1 milion de români se află în această situație.

      Probabil, politicile eficiente, care vor conduce la sporirea productivității și a competitivității în economie, vor determina creșterea salariului mediu. Pentru aceasta, este suficient ca politicienii pe care îi alegem să fie onești. Carevasăzică, bunăstarea (inclusiv a pensionarilor) este o chestiune de opțiune politică.

      Mărirea numărului de angajați depinde în mod direct de cantitatea și calitatea investițiilor. Atât publice, cât și private. În statele civilizate se anunță: „investim „x” euro pe o perioadă de „y” ani, ca urmare se creează un număr de „z” locuri de muncă și se generează un profit de „t” euro” . Până acum nu am auzit o astfel de formulare în România (care, altfel, este comună pe-afară).

      Pentru realizarea celor de mai sus nu-i necesară vreo mare genialitate, ci doar îmbunătățirea mediului investițional, care este extrem de neatractiv acum în România (asta cere dorință politică), și stimularea realizării marilor proiecte, din investiții publice.

      Dar, vreo 3,5 milioane de români apți de muncă sunt „casnici”, adică nu-s nici șomeri, nici angajați, ci lucrători ocazionali sau nici atât. Investițiile ar putea antrena această forță de muncă. Tot ele ar putea spori valoarea adăugată, crescând productivitatea muncii și competitivitatea produselor, iar în contextul unui preț de vânzare mai mare, pot majora veniturile și contribuțiile la CAS.

      Creșterea vârstei de pensionare ține de chestiuni demografice, cum ar fi speranța de viață a românilor. Or, despre aceasta, în opinia mea, până la aducerea României la un nivel de dezvoltare apropiat de media Uniunii Europene, cred că este cinic să vorbim.

  24. Problema pensiilor va devenii tot mai spinoasa. Solutii exista. 1. Reducerea raportului dintre pensia medie de 1200 lei si pensiile de serviciu la 3000 lei si nu cat sunt acum de zeci de mii de lei. 2. Eliminarea tuturor pensiilor speciale. 3. Reducerea ajutoarelor sociale si pensiilor de handicap nejustificate. 3. Reducerea taxarii fortei de munca si impozitelor pt.noi locuri de munca.4. Reducerea aparatului administrativ la nivel central, judetean (ori cons. jud.ori prefecturi) si primarii.5. Dezvoltarea pregatirii prin scoli profesionale si debutul in munca mai repede.6. Angajatii pensionari sa opteze ori pentru salariu ori pentru pensie. 7. Pastrarea pilonului II. 8 Revenirea celor din diaspora si sustinerea lor ca antreprenori si firme prin taxe si impozite reduse cu 50% pe 10 ani.

    • @Un profesor _ „Solutii exista”

      Pensiile pot fi doar pe bază de contributivitate, întrucât cu cât serviciul/activitatea a fost mai important din punct de vedere social, veniturile au fost mai mari și contribuția CAS a fost mai mare. Pensia este astfel mai mare decât a celorlalți.

      Ajutoarele de handicap, speciale etc. sunt ajutoare, nu pensii și țin de solidaritatea socială.

      Revenirea din diaspora nu poate fi impusă, ci stimulată prin îmbunătățirea mediului socio-economic, inclusiv a celui investițional, extrem de neatractiv în prezent.

      Un investitor serios nu vine într-un stat cu instabilitate politică (parlamentul tocmai se pregătește să genereze o criză politică prin depunerea unei moțiuni de cenzură aberante, cu câteva luni înainte de alegerile la termen, în plină criză sanitară și cu probleme economice grave determinate tocmai de reprezentanții majorității parlamentare). Ei preferă un regim autoritar (spre exemplu), dar stabil.

      Un investitor serios nu vine într-un stat în care legislația fiscală suferă 300 de modificări într-un an, astfel încât să nu-și poată face un plan de afaceri.

      Un investitor serios nu vine într-un stat în care corupția atinge cote înalte, unde este nevoit să plătească taxe de protecție, sau unde afacerea îi poate fi pusă în pericol de un clan mafiot coordonat fie de șefa parchetului antimafia, fie de polițiști apropiați politicienilor la cel mai înalt nivel etc.

  25. Romania are, zic eu, o singura mare problema de unde pornesc toate celelalte: coruptia. Nu vorbesc doar de actul de a plati pe cineva in mod ilicit pentru a obtine avantaje sau de parandaraturile din marile contracte; vorbesc si de coruptia morala care ne face sa aruncam hartii sau pungi pe jos, de coruptia morala care ne face sa ne batem joc de meseria pe care o avem, de coruptia morala in care fiecare e pentru el intr-o populatie indobitocita care se misca brownian intr-un teritoriu si a carei fidela reprezentare sunt specimenele din parlament.
    Cat despre pensii, sunt foarte curios cum vor fi finantate in cativa ani in conditiile in care o mare parte din forta creativ-productiva a sters-o iar restul se gandesc sa o faca. Pentru a asigura sistemul ai nevoie de noi generatii, ori noi la 30 de ani de la lovilutie inca ne rarim… si ne mai si furam caciula.

  26. Mutumesc pentru comentarii dar sunt pe langa cele scrise. Nu toate pensiile sunt axate pe contributie. Fondul de ajutoare, indemnizatii sociale, pensii este unul comun de la bugetul statutului care apoi este defalcat pe nevoile sociale. Reprezentantii mediului de afaceri, mai mari ori mai mici se complac in situatie existenta, care nu are nimic comun cu economia de piata si afacerile cele mai cautate sunt cele cu statul. Metodele de reducere a coruptiei si evaziunii fiscake nu au efecte reale pentru ca in realitate convine aceasts situatie clasei politice si tuturor partidelor.

    • @Un profesor _ „Mutumesc pentru comentarii…”

      Dacă este necesar, am disponibilitatea să detaliez, desigur…

      „Pensiile speciale” nu sunt pensii în sens propriu (care sunt pe bază de contributivitate, după cum spusei), ci privilegii de castă oferite în scopul fidelizării beneficiarilor.

      Ajutoarele de handicap sunt tot de-acolo – deși nici ele nu sunt pensii în sens propriu -, nu v-a contrazis nimeni „pe lângă”, dar nu se poate renunța la ele (din motive de solidaritate socială, după cum zisei).

      Reprezentantii mediului de afaceri, mai mari ori mai mici, NU se complac în situatia existentă, ei ar dori o situație în care să fie stimulată munca. Cei care fac afaceri cu statul (clienții de partid) nu sunt mulți, dar jaful imens din averea publică îi face remarcabili. Cea mai mare parte a mediului de afaceri o duce greu, după cum datele statistice o arată.

      Într-adevăr, precum spuneți, această situație convine clasei politice și tuturor partidelor, pentru că astfel primesc resurse din averea publică. Tendința aceasta există la politicienii din întreaga lume, dar numai în statele cu democrație firavă, precum România, politicienii au acces [aproape] neîngrădit la resursele publice.

      • Multumesc de completari. Va sfatuiesc sa va uitati pe site-ul de licitatii publice si sa vedeti cate mii de contracte se fac cu bani publici, de la borduri, taiat copaci, pana la cele edilitare. Exista sectoare economice, comert, constructii si renovari, turism, agricultura, etc.unde evaziunea fiscala este mare si foarte mare. Asociatiile si federatiile intreprinzatorilor privati ar trebui sa fie primii care sa ceara eliminarea concurentei incorecte si a evaziunii fiscale. Avem o economie de piata care schioapata bine.

  27. D-le Radulescu, dvs. si alti bancheri vorbiti despre pensii fara sa aveti habar despre ce e vorba. Pensiile constituie un sistem de asigurari sociale diferit de PIB-ul tarii colectat la bugetul de stat, cu buget separat. Deci, analizati in primul rand sistemul de asigurari sociale, tineti cont ca ele constituie cheltuieli permanente , nu cheltuieli pe anul 2020,2021. Trebuie pornit de la ecuatia generala a unui sistem de pensii prin repartitie, analizati factorii determinati. Dvs, cei de la BNR, nu faceti acest lucru, fiind pe langa subiect. De fapt, toti care discuta sunt la fel.

    • @ION
      rog explicati-le celor pe care i-ati votat, ca e treaba lor, nu a bancherilor;
      de fapt, ce spuneti dvs. nu e nici treaba noastra, a tuturor celor care discuta, motiv pentru care noua nu e necesar sa ne explicati nimic.

      • Totusi,nu va intereseaza realitatea , diterenta dintre cresteri de pensii permanente din bugetul aferent si executia anuala a bugetului de stat,ecuatia generala a
        sistemului public de pensii prin repartitie, factorii implicati etc. PARLAMENTARII NU STIU aceste lucruri, trebuie informati, convinsi de mediul academic, BNR etc.

    • @ION _ „Dvs, cei de la BNR, nu faceti acest lucru…”

      Nu fac pentru că nu-i în Statutul BNR. Ceea ce ziceți dumneavoastră este de competența Legislativului și Executivului României. Cât timp majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UDMR cu sprijinul ProRomânia dorește exclusiv – cu nemărginit cinism și în dispreț față de cetățenii României – să pună în dificultate guvernul ( de altă culoare politică), votând legi aberante, o restructurare a sistemului de pensii este imposibilă.

  28. D-nul Radulescu, presupun-daca nu-i asa, va rog sa ma scuzati ,insa sunt a
    persoane in aceeasi situatie- cumuleaza pensia cu salariu.DACA S-AR INTERZICE CUMULUL-e greu de crezut ca ar renunta la salariu care-i mai mare-, atunci cheltuielile la pensii ar scadeq imediat si cu pensia sa; iata un efect imediat care ar trebui comunicat agentiilor de rating-suma globala,pt.
    toti cei aflati in aceeasi situatie.

  29. Salariatii si pensionarii sunt o forta pentru ca toti cei care au muncit sau muncesc in prezent sa fie reprezentati in Parlamentul Romaniei ! In toate tarile democratice mari exista un echilibru astfel :( 60-65)% din PIB munca si (35-40)% capitalul. In Romania este invers ,de aceea diferente atat de mari fata de celelalte tari :cele mai mici pensii si salarii din UE ,desi preturile sunt aceleasi sau mai mari in tara noastra . Se intampla asa deoarece romanii sunt foarte prosti ,pun „botul”manipularilor de tipul : „de vina sunt BUGETARII”; antreprenorii sunt obijduiti , etc Nu spun ca un privat , un antreprenor oricat de mic ar fi , fura tot ce vine de la stat pentru salariati , fura (isi insusesc toate sumele pentru pensii ,pentru asigurarri de sanatate ,etcDin cauza lor va treziti la batranete fara pensii si dau vina tot pe bugetari in general. Voi credeti ca toti bugetarii au salarii si pensii de magistrati ,de securisti , de generali decorati de Basescu, ETC .Acum vin cu prostia ca vor face investitii ,dar nu auzim aceasta de la REVOLUTIE , DE CE AR FI ACUM ALTFEL ?iOHANNIS SE GUDURA SI SE MILOGEA DE PSD SA-L FACA PRIM MINISTRU . ce pentru investitii trebuie sa furi munca de o viata a pensionarilor ? Sa furi ca basistii munca salariatilor ? Nu din pensii si salarii sa faca investitii,nu de la oameni care traiesc de la luna la luna asa cum au trait 30 de ani . O sa va treaca viata asa cum au patit pensionarii si o sa auziti ZECI deANI aceeasi placa :investitii Salariatii si pensionarii sa-si uneasca fortele la vot ,impotriva bogatasilor . Au vandut toata tara , dau vina unii pe altii si noi salariati si pensionari cu ce ne-am ales ?Unii securisti sunt primii capitalisti de acum ,lupta se da intre ei si unii politicieni . Nu au crescut pensii , salarii, alocatii,pana acum au avut in parlament o frana lin favoarea oamenilor . Acum sunteti atat de prosti incat sa dati puterea intreaga lui Iohannis si PNL (care-i cuprinde pe basisti ) si lui BASESCU din nou adicaPMP ?de ce nu au crescut pensiile ? Ce revoltator sa spuna ca peste 4ani ! Mai dobitoci ce ne intereseaza pe noi pensionarii economia ?Noi nu am beneficiat dupa revolutie de nimic, au crapat toti din munca noastra:privatizari ,retrocedari,tot ce a ramas de la ceausescu este munca noastra .Ati furat la revolutie fondul de pensii. Tinerii de acum sa munceasca si sa aiba grija de Romania ,nu sa lase batranii sa arda de vii in spitale . Toti care ati invatat in Romania 30 de ani ati facut-o pe munca pensionarilor de acum .Copiiinostri sunt pe picioarele lor nu trebuie sa fure p-ensiile batranilor .Spuneti ca PSD a fost rau dar ce faceam cu unPNL (CRETINI de dreapta ) care nu pot face nimic (neputinciosii )decat daca fura pensiile batranilor. Hulitul PE-Se-DE a crescut pensiile si salariile . Pe06.12 . nu dati jigodiilor PNL toata puterea .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Eugen Radulescu
Eugen Radulescu
Născut în 1958 în București. Absolvent al ASE, Facultatea de Finanțe-Contabilitate, 1982. Doctorat în economie, ASE, 1998. Director și consilier al guvernatorului BNR din 1990 până în prezent, cu excepția perioadelor in care a activat ca : președinte Banca Agricolă/Raiffeisen (1999-2002) și CEC (2005-2007) ; și Consilier al Directorului executiv FMI (1996-1998). Consultant FMI – misiuni în Afganistan, Maldive, Tunisia, Mauritania, Gabon s.a.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul

Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local....

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea...

… drumul spre iad al Papei Francis

... si-atunci aveti a ma ierta daca nu voi discuta acum nici alegerile din Romania sau din Statele Unite, nici Ziua Recunostintei,...

Țara noastră în termeni de destin*

In interviurile pe care le-am făcut în marginea recentului dialog epistolar cu Andrei Pleșu intitulat Despre destin, am fost întrebat în câteva...

The Winter Is Coming

Am scris despre Karabah! Da, da. Nu e nicio glumă: în 2005 am făcut o lucrare de master pe tema războaielor din...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.