În 12 noiembrie 1882, Titu Maiorescu ținea un discurs în Camera Deputaților, intitulat „Puncte de unire între partidele politice”:
„Oameni onești și capabili nu avem destui, mai ales pentru acel mare număr de funcționari, care sunt în atingere cu zilnica viață a poporului de rând. Dar și din acei puțini câți îi avem condamnăm o jumătate să aștepte în neactivitate până când va cădea de la putere cealaltă jumătate, care se întâmplă să fie cu protectorii săi la guvern. În această stare, guvernul central se vede silit a umple golurile cu orice soi de indivizi, numai să fie aderenți ai partidului său, și cu această metodă nefericită aruncăm administrația din ce în ce mai mult pe povârnișul, pe panta corupției. Aici așadar este cel dintâi punct, unde oamenii de stat cu minte trebuie să-și concentreze puterile fără deosebire de partid, pentru a schimba reaua deprindere de până acum, atât de contrare adevăratelor interese ale Statului nostru, chiar constituțional fiind. Ce bine ar fi de exemplu să cuprindem în această sferă a pașnicei administrări și prefecturile; ce bine ar fi ca prefecții să nu mai ia parte la luptele electorale, ci să se ocupe numai de buna gospodărie a districtului lor fără prea multă privire la partid! Ce bine ar fi, când am vedea o dată câteva guverne urmându-se unele după altele din diferite partide și lăsând totuși vreo 10 – 15 ani pe aceiași prefecți neschimbați, dacă sunt oameni onești și capabili. Aceasta ar fi reforma cea adevărată în administrația țării”[1].
În 1934, profesorul de drept administrativ Paul Negulescu reținea următoarele:
„Trebuie să recunoaștem că suntem otrăviți de politică: administrația, școala, armata, chiar magistratura sunt influențate în mod considerabil de politică. Se fac numiri pe considerații politice, autorități administrative intervin în luptele politice, uneori pe ascuns, alteori chiar fățis. De altfel, intervenția prefectului în alegeri este cunoscută”[2].
Instituția prefectului este azi o instituție fundamentală reglementată de Constituție. Prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local, verifică legalitatea actelor consiliului judeţean, al celui local și al primarului și asigură aplicarea tuturor actelor normative la nivelul judeţului.
În perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat să depolitizeze serviciul public. În anul 2002, partidele politice parlamentare PSD, PRM, PD, PNL și UDMR au încheiat un acord politic privind transformarea prefecților din persoane numite politic în funcționari publici de carieră. Parlamentul a adoptat proiectul de lege, iar începând din 1 ianuarie 2007 prefecții au devenit înalți funcționari publici, neutri din punct de vedere politic.
În 2021, guvernul PNL, USR-PLUS și UDMR a transformat, prin ordonanță de urgență, funcțiile publice de prefecți din nou în funcții de demnitate publică, pentru oamenii politici ai partidelor politice aflate la guvernare. Neutralitatea politică a controlului de legalitate exercitat de prefect este acum pusă sub semnul întrebării și se constată reducerea semnificativă a numărului de acte ale autorităților publice locale atacate, inclusiv a celor care privesc bugetele locale sau fonduri ale UE. Intervenția politicului în administrație a condus la creșterea corupției, susținerea unor grupuri de interese și acordarea contractelor avantajoase exclusiv clientelei politice.
Primul tur al alegerilor prezidențiale și alegerile parlamentare desfășurate recent au indicat o încredere redusă în clasa politică și nemulțumirea cetățenilor în legătură cu relația lor cu autoritățile și instituțiile publice total politizate.
În acest moment crucial pentru România, oamenii de stat cu minte trebuie să identifice punctul de unire între partidele politice pro-europene PSD, PNL, USR și UDMR. Punctul de unire nu poate fi altul decât un acord politic pentru revenirea la statutul prefectului de înalt funcționar public și ocuparea conducerilor tuturor instituțiilor publice centrale și locale de către înalți funcționari publici, neutri din punct de vedere politic.
[1] Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare cu priviri asupra dezvoltării politice a României sub Domnia lui Carol I, București, Editura Librăriei Socecu &Comp, 1899, p. 145-147.
[2] Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ, București, 1934, p. 16.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Cu PSD câștigător al alegerilor cele propuse în articol sunt imposibil de înfăptuit.
Tocmai unirea partidelor a creat situația actuală. Marile coaliții conduse de Merkel și USL-ul lui Dan Voiculescu, asta au avut la bază, unirea partidelor. Cel mai recent, unirea PSD și PNL l-a instalat prim-ministru pe Ciolacu fără organizarea de alegeri parlamentare în 2023.
Democrația presupune existența unei opoziții și alternanța la putere. Unirea partidelor elimină opoziția, golind astfel și democrația de conținut, iar alternanța la putere devine falsă. Exemplele perfecte: Merkel urmată de Scholz în Germania, respectiv Ciucă urmat de Ciolacu în România. Din cauza falsei alternanțe, partidele aflate la putere nu mai primesc feedback din partea societății, nu mai sunt nevoite să-și ajusteze politicile în funcție de nemulțumirile cetățenilor.
Însă nemulțumirile cetățenilor nu dispar, ele continuă să existe și se accentuează. Așa a apărut AfD în Germania, așa a apărut AUR în România. Din cauza unirii între partidele politice. China funcționează pe modelul ăsta, 8 partide politice (non-oppositional parties) s-au unit și sprijină Partidul Comunist aflat permanent la putere prin Constituție. Ăsta e scopul final și în Europa?
La o scară mai mare, problema e oarecum diferită: în perioada 2020 – 2024, statele și corporațiile au dobândit puteri excesive în relația cu cetățenii, puteri de neimaginat în anii 2000. Reacția adversă din partea societății a apărut deja de vreo 2 ani și se va accentua cât va fi nevoie, până când sistemul politic actual se va prăbuși, iar societatea va reveni la democrație. Situația e foarte similară cu finalul anilor ’80. Se poate opta pentru modelul bazat pe o retragere pașnică a comuniștilor, ca în Cehoslovacia sau se poate scoate armata pe străzi, ca în România lui Ceaușescu. În esență, guvernanții actuali aleg în ce mod pleacă de la putere, dar pleacă inevitabil, exact cum au plecat și cei din anii ’80. A bon entendeur, salut! 😀
Nu trebuie organizate alegeri pentru schimbarea oremierului. Așa cum Ciolacu a fost instakat premier în 2923 fără organizarea de alegeri, așa și Radu Vasile în 1998 și Isărescu în 1999 au fost instalați fără organizarea de alegeri. La fel și Ungureanu în 2012.
A fost la fel de incorect de fiecare dată. Guvernul nu conduce țara în nume propriu, iar parlamentarii ar trebui să-i reprezinte pe cetățeni, nu pe șefii de partide care i-au pus pe liste.
După logica asta, pe vremea lui Ceaușescu era perfect normal ca pașaportul să trebuiască predat la Miliție în termen de 24 de ore de la revenirea în țară și era perfect normal ca ieșirea din țară să nu fie permisă fără existența vizei române în pașaport. După aceeași logică, pe vremea lui Văcăroiu, era pefect normal să plătești o taxă la CEC înainte de fiecare ieșire din țară.
Când ai o democrație disfuncțională și ajungi să anulezi alegeri prezidențiale, ar fi bine să corectezi disfuncționalitățile, nu să încerci să le argumentezi ”istoric”. Faci parte dintre funcționarii publici care au primit dispoziție (și decontarea banilor necesari) ca să solicite vize pentru Statele Unite, astfel încât Ciolacu să manipuleze rata de respingere? Vezi că Trump s-ar putea să respingă astfel de șmenuri dâmbovițene 😀
Statul și instituțiile sale trebuie DEPOLITIZATE. Propun un număr limitat de instituții care pot fi politizate ca în SUA, unde se știe prin lege ce instituții pot fi politizate și cele care nu pot fi politizate. De ex, de ce să fie politizate CCR, Consiliul Concurenței, ANAF, etc? Idem la nivelul administrației locale unde, ca părere, politizarea trebuie total eliminată.
nu se poate! prefectul este omul Guvernului in teritoriu; deci………………..
Un articol bun, dar din categoria viselor frumoase. Renunțarea la numirile politice nu se va realiza în România decât când tara va fi populată de sfinți.
Cat despre patrulaterul PSD, PNL, USR, UDMR nu cred ca va funcționa mai mult de 6 luni. În mai vom avea din nou alegeri parlamentare.
Nu e o meteahna locala…priviti amploarea..Trump numeste rudele//si cum e la ..otomani..vedeti austriecii ..La nemti idem..
Cracterul nu e general..Oamenii au stomac si familie si vanitate!
Pe galileo erau sa-i dea foc.pt caracter..
Îmi permit și eu două întrebări:
1. Pactul acela de dinainte de 8 Decembrie pentru susținerea Elenei Lasconi a fost denunțat?
2. Elena Lasconi mai este președintele USR?