luni, iunie 17, 2024

Pică sau nu IT-ul în România?!

În ultimele săptămâni, presa autohtonă vuiește cu diferite titluri bombastice din spectrul: “criza IT din România se extinde”, “bula IT se sparge”, “concedieri masive în IT” etc. Un val nejustificat de mare de articole ce împrumută grosolan texte unul de la altul, anunță o iminentă criză în industria autohtonă de IT. O serie de aspecte sunt deranjante:

  • mai toate articolele publicate sunt nedocumentate,
  • în general, ce se publică despre IT în România, are o serioasă notă de exagerare, prezentând România ca un fel de pepiniera globală de specialiști, fără de care probabil planeta s-ar învârti mai încet.
  • tendința absurdă a presei românești de “churnalism”, respectiv de a prelua știri, fără niciun fel de documentare, fapt ce duce la răspândirea rapidă de informații false.

Înainte de a cânta Prohodul unei industrii ce realizează 8% din Produsul Intern Brut (PIB), industrie pe care aș cataloga-o importantă nu doar prin prisma veniturilor aduse ci și prin faptul că ajută deja, de ceva vreme, la dezvoltarea unei pături sociale medii-superioare cu venituri decente și oarece educație, exact ce lipsește în România, sunt necesare unele precizări și nuanțări. Aici se investește în educația copiilor, călătorii, cultură, sănătate, pe lângă supra-popularele case și mașini. Este o industrie importantă, care dacă pică, va trage în jos arii ale economiei care nu sunt legate în mod direct, cel puțin nu aparent. Așadar, nu ar trebui să ne bucure o potențială criză în domeniu, ci ar trebui să analizăm ce putem face să o protejăm de vremea rea, pentru a pune la adăpost ecosistemul creat în jurul industriei IT (familii, servicii adresate lor, și chiar piața imobiliară și auto în anumite zone ale țării).

Dar înainte de a sări la concluzii și soluții, propun să analizăm un pic ce înseamnă industria IT în România, cum ne raportăm la ansamblul economiei și la piața internațională, despre ce “val de layoff-uri” vorbim și cam ce ar putea urma în viitorul apropiat.

Situația la nivel global

În ultimii ani, industria IT a fost martora unui val semnificativ de concedieri la nivel global. Site-ul layoffs.fyi, devenit foarte popular în ultima perioadă, urmărește și publică informații despre concedierile la nivel global din industria IT. Conform acestui site în 2023, 1.191 companii au efectuat concedieri la nivel global, 263.180 de angajați fiind concediați. În 2024 avem deja 89.105 de concedieri la nivel global, contorizate de site.

În 2023, companiile de tehnologie cu sediul în Europa au contribuit cu aproximativ 10% din totalul concedierilor la nivel global, respectiv 25.052 angajați, conform sursei citate mai sus. În 2024, avem deja 15.657 concedieri în Europa.

Site-ul statista.com are de asemenea o serie de statistici referitoare la numărul angajaților concediați în ultimii ani. Figura de mai jos prezintă principalele companii și câți oameni au dat aceștia afară.

Fig. 3 – Numărul de angajați din domeniul tehnologiei disponibilizați la nivel mondial între 2020 și 2023, pe companii (sursa: statista.com)

Raportul CompTIA „State of the Tech Workforce” menționează că numărul total de persoane ce lucrează în IT în US este de aproximativ 9,6 milioane în 2023, aceasta reprezentând aproximativ 5,9% din totalul forței de muncă din SUA în 2023. Efectiv, în industria tech din US (adica companii specifice de tehnologie), lucrează aproximativ 6,4 milioane în 2023. În această subcategorie au avut loc majoritatea concedierilor. Industria IT și-a crescut concedierile cu 649% în 2022, cele mai multe de la bula “dot-com” încoace (2000), potrivit „The Challenger Report„.

După o scurtă analiză a articolelor din presa străină de profil, pot fi identificate câteva cauze principale pentru numărul mare de concedieri din ultimii ani:

  • Supra-angajarea din timpul pandemiei: potrivit New York Times, de la sfârșitul anului 2019 până la începutul marilor runde de concedieri, numărul angajaților de la Apple, Amazon, Meta, Microsoft și Google a crescut cu peste 900.000. După numeroasele concedieri,  chiar și astăzi, ele angajează 2,16 milioane de oameni, cu 71% mai mult decât înainte de pandemie. O supraevaluare a cererii din timpul pandemiei a condus la o supra-angajare și acum la concedieri masive. (Mark Zuckerberg  într-un interviu:  „I think across the economy, a lot of companies just kind of overbuilt, and then when things went back to pretty close to exactly what they were the way before… I think a lot of companies realized, ‘Hey, we’re kind of not in a good financial place because we overbuilt'”).
  • Inflația și ratele ridicate ale dobânzilor: US a fost lovit de un val de inflație serios pe la mijlocul lui 2022, prețurile crescând și cu 9.1%. Inflația anuală tipică în US este undeva la 2%. De asemenea, Federal Reserve a crescut dobânda de referință în perioada 2022-2023, afectând prețul la care companiile se împrumutau de bani.  Astfel, ratele dobânzilor, au crescut la valori de peste 5,5%, față de ratele aproape de zero din timpul pandemiei. În martie 2023, industria IT s-a confruntat cu un alt obstacol, respectiv falimentul Silicon Valley Bank (SVB). SVB a oferit finanțare pentru aproximativ jumătate din companiile americane de IT și asistență medicală. SVB a fost o bancă preferată pentru sectorul tehnologic, deoarece a sprijinit startup-urile, entități pe care nu toate băncile le acceptă la finanțare. Toate aceste probleme de natură economică au împins către un val de reduceri de costuri.
  • Reducerea cererii de software și cloud: problemele economice prin care a trecut omenirea ca urmare a pandemiei au influențat negativ cererea de servicii IT în general, dar mai ales de dezvoltare software și găzduire în cloud. Scăderea cererii a lovit masiv în industria de profil.
  • Schimbarea focusului către dezvoltări/integrări bazate pe inteligență artificială (AI) sau trecerea la utilizarea unor instrumente bazate pe AI: Există, de asemenea, cazuri în care se fac disponibilizări din cauza tranziției către AI, companiile preferând să investească în dezvoltarea și implementarea capabilităților AI decât să angajeze personal. Această tendință este una naturală, dacă luăm în calcul atenția deosebită acordată domeniului. Totuși, această tranziție este de asemenea și creatoare de noi joburi, dar probabil nu la același nivel numeric. Potrivit analizei CompTIA, citată mai sus, numărul locurilor de muncă nou deschise ce au legătură cu AI-ul sau necesită abilități în domeniu a crescut de la aproximativ 2.000 în decembrie 2023 la 17.479 în ianuarie 2024. Tendință companiilor tech de a se baza din ce în ce mai mult pe AI reiese și din ceea ce a declarat CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, în februarie 2024. Potrivit acestuia, Meta a concediat angajați în ianuarie pentru a reduce costurile  („… so that we can invest in a long-term and ambitious vision around AI. We operate better as a lean company”.). Totuși, un impact clar cuantificabil al transformărilor datorate AI asupra pieței muncii, nu este încă disponibil.
  • Efectul de turmă/copycat layoffs: experții din domeniu atrag atenția și asupra fenomenului de turmă, respectiv copycat layoffs. Toată lumea o face, deci de ce să nu fac și eu. Valul de concedieri nu a scăzut prețul acțiunilor pentru marii jucători în tech, ba chiar i-a ajutat să se mențină sau să crească, mulțumind de asemenea investitorii. Așadar, probabil că efectul de turmă a amplificat fenomenul, extinzând-l și către firme care poate nu erau afectate din punct de vedere economic (”Tech industry layoffs are basically an instance of social contagion, in which companies imitate what others are doing”).

Despre industria autohtonă de IT

Presă abundă de articole ce vehiculează diverse cifre relativ la numărul de angajați în IT din țară, unele chiar plasând-o pe locul doi în Europa după numărul de specialiști IT, în 2023! Tot ce pot să spun este că nu am putut identifica date care să susțină astfel de afirmații. Portalul de date al Eurostat include un indicator clar în privința numărului de angajați din sectorul IT, respectiv ”Employed ICT specialists – total”. În 2023, România avea aprox. 196.000 angajați în IT. În 2014 aveam 140.000 de angajați, iar în 2022 (cel mai bun an, aparent) au fost 215.000. Deci, da, la prima vedere, au dispărut aproximativ 19.000 de posturi! Ca și termen de comparație, Germania (angajator de top in UE) are 2,1 mil. angajați în IT, Polonia 744.000, Portugalia 220.000, Ungaria 197.000. În total, la nivelul UE, avem 9,8 mil. angajați în sectorul IT (4.8% din populația activă la nivelul uniunii).

Ca și proporție a numărului de angajați în IT raportat la populația activă totală, iarăși nu stăm pe cât de bine ne-am imagina, România fiind printre codașele clasamentului, cu 2.6% IT-ști din totalul populației active. Este bine-cunoscut faptul că piața românească de profil este axată pe outsourcing, iar aici, probabil, vorbim de o cerere relativ mică pe piața locală, care a influențat în jos acest procent.

Tabel 1 – Proporția specialiștilor IT raportat la populația activă, 2023, Sursă: Eurostat.

În ceea ce privește ponderea relativă a sectorului IT în PIB, avem o declarație recentă a ministrului digitalizării, ce ne spune că sectorul IT din România înseamnă 8% din Produsul Intern Brut (PIB – la un PIB de 321 miliarde euro în 2023, 8% înseamnă 25,68 miliarde euro). Cifrele Eurostat, se opresc la nivelul anului 2021, și indică un procent de 4,47%. În 2010 procentul era la 3%. Media europeană este undeva la 5,49% (la nivelul anului 2021). Malta a avut cel mai mare procent, cu 10,3%, urmată de Cipru cu 8,9% și Bulgaria, unde IT-ul a generat o valoare adăugată echivalentă cu 7,3% din PIB.

Dacă vă mai interesează un alt indicator oarecum rușinos pentru țară, puteți verifica și ”Enterprises that employ ICT specialists”, respectiv procentul organizațiilor care au angajați specialiști IT. Suntem la coada clasamentului cu 10% în 2022. Țările mai ”civilizate” raportează valori de peste 30%. Sper, totuși, că sunt ceva erori cu raportarea acestui indicator, altfel ar însemna că organizațiile de la noi nu prea au IT-iști în schema de personal.

Pentru alte detalii interesante, există un studiu autohton foarte bun, dar care vizează numai zona de software și servicii IT, realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), pe care îl regăsiți aici.

Fig. 2 – Clasificarea țărilor din Europa Centrală și de Est în funcție de caracteristicile industriei naționale de software și servicii IT (exclusiv întreprinderi cu activitate principală) – Sursă: ANIS

De aici aflăm că industria românească de software și servicii IT (o parte majoritară în sectorul IT) este axată clar pe outsourcing. Pentru necunoscători, outsourcing-ul este o practică de afaceri prin care o companie angajează o parte terță pentru a presta servicii sau a crea bunuri care, în mod tradițional, erau realizate intern de proprii angajați ai companiei. Este important de menționat că outsourcing-ul se poate face prin externalizare către companii specializate, dar mai există și varianta lohn-ului în care o companie își deschide sucursale în țări în care costurile sunt mai mici, iar angajații vor lucra/livra pentru alte țări ale grupului (ex. Multitudinea de centre de excelență existente la noi). Un trend important în piața europeană de outsourcing IT este nearshoring-ul, care devine din ce în ce mai popular. Această abordare oferă avantaje precum o zonă de acoperire mai apropiată, o mai bună sincronizare a fusului orar, o potrivire culturală mai bună și o comunicare mai eficientă. De obicei, outsourcing-ul este adoptat de companii ca o măsură de reducere a costurilor, și după cum se observă, pe plan european, este specific țărilor din sud-est.

Nu aș vrea ca audiența să înțeleagă greșit mesajul. Nu este nimic rău în a face outsourcing, este o industrie prolifică, cu beneficii clare pentru toate părțile implicate. La nivel național, beneficiile sunt reprezentate de veniturile ce intră în firmele respective și în buzunarul angajaților din țară ce prestează activități, precum și know-how-ul aferent, expertiza înregistrată de angajații și companiile românești, care sunt expuse la practicile internaționale. În mod pragmatic, outsourcing-ul, la nivel de țară, creează rapid o resursă de personal super-calificată, foarte utilă. Resursa aceasta de personal poate fi foarte ușor convertită spre proiecte inovative, start-up-uri, dacă mediul socio-economic ar permite așa ceva. Problema la nivel de țară, atunci când faci outsourcing cu pondere mare pe total sector, este că dacă nu ai o strategie națională care să  urmărească și să gestioneze fenomenul, atunci te înclini după cum bate vântul. Dacă piața ta devine scumpă, atunci pierzi din cerere, iar joburile și companiile dispar. Dacă piața globală/regională intră în recesiune, la fel se întâmplă și cu piața locală. Dacă nu ai cerere internă care să absoarbă lipsa cererii externe, intri in criză. Desigur, aceste aspecte trebuie luate în calcul și de actorii privați, nu doar de stat.

Cum stă treaba pe la noi

În clasamentul layoffs.fyi România este menționată cu 3 cazuri: FintechOS, Telenav și Foodpanda, în total 252 de concedieri (FintechOS nu a publicat date despre câți angajați a disponibilizat).

Desigur, acestea nu sunt singurele, alte cazuri sunt dezbătute în presa locală. În cele ce urmează facem un mic “deep dive” în ce s-a întâmplat în ultima perioadă pe piața locală.

În mai 2024, Gameloft a închis complet filiala sa din Cluj. ”La nivel de companie trebuie să reevaluăm în mod constant capacitățile noastre de producție. După o analiză atentă și răspunzând condițiilor unei piețe în continuă schimbare, a devenit necesar să implementăm o reducere a forței de muncă. Din păcate, acest lucru ne aduce în situația de a închide punctul nostru de lucru din Cluj și de a ne despărți de cei 136 de angajați. Această decizie nu a fost una ușoară și înțelegem impactul pe care îl are asupra angajaților afectați. Vom lucra alături de ei, de la caz la caz, pentru a găsi cea mai bună modalitate de a gestiona situația.”, au transmis reprezentanții Gameloft. Biroul din București al companiei rămâne deschis.

Luna mai 2024, marchează probleme și la Atos, unde aparent 150 de persoane au fost deja disponibilizate, urmând să apară și alte concedieri. Aici nu avem o poziție oficială a companiei, despre motivul concedierilor.

În martie 2024, NTT Data România anunță că renunță la 2% din angajați și colaboratori. Conform informațiilor din articolul economedia.ro, firma are aproximativ 1800 de angajați și colaboratori, așa că vizate de concedieri ar fi 35 de persoane. Zvonistica de rigoare menționează că ceastă decizie a afectat în special angajații care nu sunt activi în proiecte, respectiv cei de pe ”bench” și că numărul celor afectați este mult mai mare. Conform datelor oficiale NTT DATA ROMANIA a avut o cifra de afaceri de aprox. 471 mil. lei in 2022 și 1118 angajați.

În 2023, la nivel global, grupul Vodafone a anunțat cele mai mari concedieri din istorie, vizând 11.000 de posturi la nivel mondial. Aceasta reprezintă aproximativ 12% din forța de muncă a companiei. Scăderea fluxului de numerar precum și performanța  a fost unul dintre motivele acestei decizii. În iunie 2022, compania Vodafone a anunțat concedieri în masa printr-un proces de concediere colectivă, transmițând că va renunța la 300 de locuri de muncă, în contextul unei „reorganizări a companiei”. Aproximativ 5% din totalul angajaților vor fi afectați de concedieri, conform sursei. În septembrie 2018, Vodafone a anunțat că va concedia aproximativ 1.700 de angajați de la centrele de servicii din România, Egipt și India. Aceasta reprezenta aproximativ 8% din forța sa de muncă pe acest segment.

Endava a făcut, de asemenea, ajustări în echipa sa. După publicarea bilanțului anual pe 2023, se observă că numărul mediu de angajați al companiei în 2023 (4.372) a fost cu aprox. 5% mai mic decât în 2022.

În decembrie 2022, compania de divertisment digital, Playtika (230 angajați raportați în România la finalul 2022) a disponibilizat 610 de angajați – 15% din angajații firmei, la nivel global. Nu știm exact câți angajați au fost disponibilizați în România.

Oracle România a avut, de asemenea, probleme la începutul lui 2023. „Conform evaluării actuale a Oracle, implementarea noii strategii globale la nivelul României, pe lângă măsurile de susținere a îmbunătățirii eficienței, va propune desființarea a 184 de posturi la nivel local”, conform sursei.

Fig. 4 – Evoluția nr. de specialiști IT din România, conform Eurostat (mii angajați per an).

Daca urmărim cifrele de mai sus observăm că România s-a întors la valorile din 2019, înainte de pandemie. Creșterea generată de pandemie la nivel global, care pare să fi fost artificială, începe să se stingă și la noi.

Fenomenul PFA-urilor și micro-întreprinderilor ce activează în industria IT, trebuie de asemenea luat în calcul. Conform documentului ”Studiu privind impactul industriei de software și servicii IT în economia României”, publicat de ANIS: ”în ultimii ani, rata de creștere anuală compusă a numărului de micro întreprinderi din industria de software și servicii IT a ajuns la circa 9% după o perioadă de creștere mai lentă (RACC cca. 7% în perioada 2011 2015). Micro întreprinderile care activează în industria de software și servicii IT reprezintă aprox. 90% din totalul întreprinderilor, generând însă mai puțin de 20% din cifra cumulată de afaceri.” Nu este însă foarte clar dacă această creștere accelerată a PFA-urilor acoperă scăderea masivă a numărului de job-uri din 2023. Este bine-cunoscută practica din industrie de a permite personalului să lucreze ca angajat cu CIM sau PFA.

Concluzii

Simpla analiză a cazurilor de disponibilizări, făcute publice în România, nu sunt deloc îngrijorătoare. Cifrele sunt mult prea mici pentru a afecta piața în mod semnificativ.

Totuși, uitându-ne la câțiva indicatori de bază, putem concluziona că piața IT la nivel global este într-un proces serios de restructurare, ce va continua și în 2024. Momentan, cifrele arată că în 2024 se vor pierde mai multe joburi decât în 2023.

Caracterul puternic de destinație de outsourcing al industriei IT locale, face ca aceasta să rămână în bătaia vântului, fiind practic afectată de totalitatea problemelor pe care le poate întâmpina industria globală. Așadar, este normal să ne așteptăm ca valul concedierilor să ne lovească și pe noi, independent de cum evoluează cererea pe piața internă, ce se pare că nu poate compensa sau prelua din acest șoc (deși paradoxal, fondurile disponibile pentru digitalizare sunt din ce în ce mai mari în România, în special în domeniul public).

Cele 19.000 de joburi pierdute în 2023 (8%), reprezintă în mod clar un semnal de alarmă, ce trebuie luat serios în calcul de către autorități, companii și angajați, deopotrivă. Fiecare trebuie sa-și joace rolul, pentru ca industria să-și revină. De asemenea, o analiză riguroasă trebuie realizată pentru descrierea comprehensivă a situației reale, în special de către actorii foarte relevanți (guvern, asociații patronale etc.).

Schimbările legislative aplicate sectorului IT din România, respectiv eliminarea scutirii de impozit pentru salariile de peste 10.000 RON/lună brut, au afectat de asemenea piața muncii în sectorul IT. Momentul aplicării acestor modificări nu pare să fi fost unul bine ales, dacă a fost în vreun fel ales, sau poate doar servit fără o anume analiză în spate. Impactul real însă nu se vede încă, probabil va trebui să așteptăm depunerea bilanțurilor fiscale pe 2024 ca să aflam mai multe. În orice caz, această decizie va atârna mai greu asupra bilanțului sectorial pe 2024. De acum înainte însă, orice fel de modificare legislativă asupra sectorului IT trebuie bine cântărită.

Cred că avem de-a face cu o mică ajustare a sectorului ce trebuie gestionată din timp, pentru a nu degenera. Nu vorbim de scenarii apocaliptice, falimente pe bandă rulantă. Nu este momentul de panică, dar este momentul să ne uităm cu atenție la evoluția fenomenului și să planificăm următoarele mutări.

În primul rând industria și asociațiile patronale trebuie să cuantifice anvergura pericolului și să propună măsuri preventive sau compensatorii.

Cei 196.200 de IT-iști ramași în picioare trebuie să fie conștienți de situația creată și să-și ia măsurile de rigoare. De obicei primele joburi ce dispar în cazul disponibilizărilor sunt cele de tip entry-level, sau “bench-ul”. Stați departe de zonele acelea, investiți în dezvoltare profesională și specializare! Deveniți indispensabili acolo unde lucrați! Este important de luat în calcul și că piața salariilor probabil va stagna, după evoluția spectaculoasă din ultimii ani.

Statul devine esențial, pentru că trebuie să ajute în restabilirea echilibrului prin politici publice eficiente, pe termen scurt și mediu. Industria IT este de importanță strategică pentru orice democrație capitalistă modernă pentru că reprezintă chintesența dezvoltării și adoptării noilor tehnologii în toate sectoarele vieții. Știm bine că fără tehnologie nu prea se mai poate. Ce poate face statul? Căteva propuneri mai jos:

  • Politici de subvenții și finanțare pentru inovare și cercetare-dezvoltare în IT. Este o pleiadă de noi tehnologii (începând cu AI) unde ne-am putea încerca norocul. N-ar fi rău să avem mai multe companii precum Bitdefender, UiPath, FintechOS.
  • Să promoveze și să atragă investiții străine. Deși percepția publică este că IT-ul stă bine, indicatori relevanți exemplificați mai sus, precum ”nr. de IT-ști raportat la populația activă” sau ”număr de companii în IT” (sursă)  indică contrariul. Deci, mai e loc de creștere.
  • Să folosească eficient fondurile europene/PNRR existente pentru impulsionarea cererii pe piața internă. Doar în PNRR sunt disponibile aproape 2 miliarde de euro (1,884.96 mil.) doar pe componenta C7 – Transformarea Digitală. Alte componente au și ele alocate bugete speciale pentru digitalizare.
  • Creșterea gradului de digitalizare a României, ce automat va crea cerere de servicii IT în piață. România se află pe locul 26 din 28 la capitolul digitalizare conform DESI 2020. (Comisia Europeană, 2020). Deci nu suntem consumatori de digitalizare. Digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare. Spre surprinderea mea am aflat că avem o Strategia Națională de Competitivitate 2021-2027, deși încă în consultare publică (în 2024!). Unul dintre marile obiective ale strategiei este ”O2. Sprijinirea procesului de transformare digitală (Industrie 4.0) pentru creșterea gradului de competitivitate al întreprinderilor”. Documentul menționează clar ”Spre deosebire de celelalte țări europene a căror strategii/politici în domeniul adoptării Industriei 4.0 au fost deja implementate, în cazul României lipsesc din păcate acele trăsături distinctive care marchează diferența între documente operaționalizate în măsuri concrete pentru sprijinirea mediului economic și strategii rămase la stadiul teoretic”. Deci, toate aceste probleme par cunoscute la nivelul factorilor de decizie, important este acum ce facem mai departe și cam cât de repede.

Distribuie acest articol

49 COMENTARII

  1. Atos are probleme la nivel global, ar fi fost culmea să nu aibă la nivel local. Mai mult, de 10 ani încoace Aos România a angajat orice, mai puțin ingineri. Psihopații de la conducere raportau depășiri la numărul de noi angajați, cu laptopuri și salarii plătite pe trei ani de statul român în perioada de glorie circa 2015. Corecția era necesară de acum 7-8 ani.

  2. Aceste statistici despre IT îmi par înșelătoare, din cauza.. Lui „T” . Adică telecomunicații. Adică veniturile marilor firme , ca Orange, Digi.. care trăiesc din abonamente.
    Daca mă interesează sumele produse de softistii români… Unde le aflu?

    • Dupa cum vor sari multi sa spuna, T-ul acela vine de la tehnologie, telecomunicatiile sint prinse in ICT. Dar dincolo de asta e greu de estimat ce se intimpla pe piata muncii pentru ca multi lucreaza si ca pfa sau micro. Plus ca poti lucra din Romania exclusiv pentru clienti straini.

  3. „Industria” IT – cu ghilimele, de această dată, căci se pare că peak’ul ei l-am văzut cu ochii noștri ș care, se pare, e într-o vertiginoasă coborâre (dacă nu cădere) – nu are cum „să supraviețuiescă lângă /sau laolaltă/ cu titanul numit „Inteligența Artificială”. Cu tot respectul pentru titlurile pe care le purtați în branșă și cu toate cifrele enumerate, acest declin — Căderea IT-ului (cu majusculă) — este inerent. La umbra Colosului Inteligența Artificială, nu mai poate supraviețui – nu (mai) are cum și unde (în maniera în care a făcut-o până acum) — Industria IT. Ca dealtfel și alte domenii. Doar, ca mentenanță. Mentenanța în IT, dar la o scară substanțial redusă, nu va muri.
    P.S. O să vă aduceți aminte, de acest comentariu, chiar dacă nu-l veți admite (BTW, subsemnatul a scris coding, crede în Biblie ca fiind Cuvântul infailibil și etern-valabil al lui Dumnezeu, crede în învierea morților, în revenirea Fiului lui Dumnezeu pe Pământ a II a oară, și implicit crede că cele scrise în Capitolul 13 din Cartea Apocalipsa NT – despre Fiară, care este 100% Inteligența Artificială – se vor împlini, întocmai. Acesta este, dacă vreți, un post mai mult pentru dumneavoastră, decât pentru publicul cititor).

    • Orice lucru pe lumea asta are o creștere, un apogeu și apoi un declin. Noi oamenii avem calitatea asta de a duce în derizoriu orice. Anticii credeau ca vinul e un dar de la zei. Nu pot sa ii contrazic. Un vin bun e un vin bun și astăzi, puține lucruri au dăinuit de atunci și chiar dacă azi bem bere și wiskey cu redbull, vinul le va supraviețui.
      Am văzut un tool cu AI care îți face site-uri. Ii spui ce vrei, cum vrei, iti cauta el poze, bannere, face layout. Partea interesanta e ca dacă oricine poate sa isi faca un site profi în doi timpi și 3 mișcări cu ajutorul AI-ului, a avea site nu mai e considerat un avantaj de business. Oricine poate avea un site. Rezultatul: nimeni nu își va mai face site, ca e prea simplu sa il faci. Vor cauta altceva, mai greu de făcut, ca sa iti dea un avantaj in piata. E ca și cum s-ar inventa o pastilă sa iti faca corpul, mușchii unui culturist. Știind ca oricine ii poate avea, nu va mai fi nicio șmecherie, din contra, ne vom orienta către ceva ce ne va diferenția de ceilalți, ceva ce nu poate avea oricine peste noapte.

  4. Danke! In sfârșit o analiză cu date, nu zvon, radio-șanț și șoșoteli.
    Ca angajator in IT* vă garantez că nu am cozi de candidați bine pregătiți, proaspăt sau mai-de-mult concediați, gata să se vândă pe nimic. Am aceeași juniori auto-supra-evaluați, niște job-hopperi, niște sfertodocți și bineînțeles, oameni buni, capabili, competenți și muncitori – dar în același procent precum acum doi sau trei ani!
    Piața locală are capacitate de absorbție, din păcate rapoartele Eurostat sunt reale, in afară de firme cu management profesionist nu prea se angajează în RO specialiști IT, ci „am eu un băiat bun care știe și cu volanul, bagă și Windows”…

    * Și când zic IT mă refer la tot spectrul, de la business analyst la project manager, de la nu vor dev la system architect, de la suport tehnic la network architect, reporting specialist la Database admin . Nu tot ce se bagă în priză e IT…

    T nu vine de la telecomunicații, apropo, ci de la tehnologie. Tehnologia informației are că suport și rețele fixe gen Digi și rețele mobile gen Orange. C-ul din IT&C e despre dânșii…

    • E bine când cineva comentează știind ce vorbește. Poate că ar merge extins comentariul dvs. într-un articol independent publicat pe această platformă. Daca aveți ceva timp…

  5. Well , e un articol interesant.

    Dar se mizeaza in continuare ca explicatie dominanta pe pandemia de Covid19. Din cate stiu sunt 4 ani de atunci. Nu putem da vina pe pandemie si in 2025.

    Efectul AI generativ este in schimb mult subestimat. Eu nu cred ca AI poate scrie cod la fel ca un programator avansat (inca). Dar poate inlocui pozitiile entry-level cu success (practic nu a mai intrat nimeni ca junior in ultimii 2 ani in piata).

    Salariile : Ne place sau nu , castigam la nivel de Europa de Vest si mai greu sa vina companii aici. Dovada ca multi se duc deja in Serbia, R. Moldova si Ucraina (intre 2 raiduri aeriene , se scrie cod la greu acolo).
    India si Vietnam de asemenea nu au disparut .

    Ce putem face ? Desigur scutirea de impozit ar fi ajutat dar oricum se pregateste impozitul progresiv. Solutia este sa muncim si mai mult (daca putem) dar pe termen lung solutia este sa producem propriile noastre softuri sau idei si nu sa asteptam sa vina cu ideile cei din afara (care idei pot fi comunicate si la LLM mai nou).

    • Treaba cu impozitul progresiv mi se pare de departe cea mai periculoasa.
      Faptul ca s-a eliminat scutirea de impozit pe repede înainte mi s-a parur o problema destul de mare. Dacă se baga și impozit progresiv, consider ca aia va fi bomboana de pe coliva IT-ului din România. Mulți vor pleca din tara sau își vor face SRL-uri prin țări gen Estonia, Bulgaria etc.

      • De ce e o problema atat de mare sa plateasca si angajatul in it impozit? Mi-ar crapa obrazul sa castig salarii de vestul europei si sa ma bazez pe impozitul platit de tanti de la abc cu minimul pe economie.

        • Stiti ca impozitul este procent din salariu? Atunci eu care lucrez in IT, de ce sa platesc mai mult decat tanti de la abc. Beneficiez de mai multe? Cas/cass este tot procent, de ce? Pe mine ma trateaza mai bine la spital?!?! Oare nu cumva TVA-ul si CAS/CASS din salariul meu, cheltuit in Romania ajuta mai mult decat impozitele platite de tanti?!?! Sper sa ajungem sa platim optional CAS/CASS si impozitele sa fie fixe si nu proportionale sau exponentiale cum viseaza unii! Deci dl. Mihai, daca vorbim de corectitudine, IT-ul si cei cu salarii mari sunt nedreptatiti. In cel mai rau caz, putem pleca din tara si platim taxe acolo unde banii nu se fura si nu se dau pe asistati sociali folositi ca masa de manevra cand vrea conducerea politica, sau ne putem angaja pe salariul minim si platim si noi ca toti ceilalti. BTW daca va uitati cu invidie la salariile din IT, va puteti face reconversie profesionala. Atunci veti intelege mai multe.

        • Nu stiu cum de nimeni nu gandeste pe indelete problema impozitului progresiv (de f multi ani de zile). E o problema simpla de matematica.
          Impozitul fix, x% pt toti se aplica la valoarea salariului brut. Procentual platim toti acelasi procent, dar valoric diferit; si corespondentul valorii se duce in „visteria” (sacul fara fund) statului, nu procentul.Eu care castig 10.000 ron, platesc 1.000 ron impozit, iar cine castiga 20.000 ron, plateste 2.000 ron impozit. Deci din start plateste mai mult.
          De aceea se folosesc % si nu valori fixe.
          Aplicand impozit progresiv, o sa se gaseasca tot felul de metode sa ocolesti platirea impozitului extra-progrsiv; direct, se va ajunge la PFA cu salariu minim, la munca la negru sau la gri, lucruri care sunt cu mult mai nocive decat impozit procentual fix.
          Putem sa o ducem mai departe:
          – oare nu costa la fel de mult o operatie intr-un spital de stat pt un angajat care castiga X sau Y ron brut? Dar sanatatea, dpdv valoric, cel care castiga mai mult palteste mai mult; ii ofera statul mai multe beneficii? Nu. Deci poti sa zici si pe partea cealalta ca acele contributii ar trebui sa fie fixe pt toti si nu procentuale.
          – cineva care are salariul brut mai mare, sustine plata pt mai multi pensionari sau asistati sociali.
          s.a.m.d.
          Deci deja avem o impozitare progresiva. Ce o fi asa greu de inteles, faptul ca aplicand procentual taxele e impozitare progresiva?!?!
          Vi se pare normal ca cel care castiga 10.000 ron brut si cel care castiga 15.000 ron brut sa ramana cu aproape acelasi salariu net? Nu mai stimulezi performanta ci mediocritatea (si asta nu doar in IT)

          • impozitul progresiv este o prostie pentru ca o sa vrei sa muncesti mai putin ca sa nu platesti in plus…. adica va penaliza munca cum vor sa faca cei din vest 3-4 zile pe saptamana de munca . asta vi se pare normal ? Noi ca tara ne putem ridica decat prin munca asidua si truda in comparatie cu cei din vest… pt ca noi n.am avut colonii sa le cotropim din contra am fost sub jugul austriac turc rus etc… Problema impozitului progresiv e sustinuta in primul rand te tarile din afara care nu vor sa devenim competivi cu ei … sa ramanem consumatori fara capital si fara idei … iobagi ca la austrieci . se vede ca nu detii nici un capital ca sa te preocupe problema asta dl

          • Ce n-ai inteles?

            Munca trebuie pedepsita!

            Munca mai multa trebuie nu doar pedepsita mai mult, procentual, ci daca se poate, exponential mai mult!

            Trebuie sa favorizam lenea, parazitismul si furtul!

            /s

            • Dragilor IT (C)-isti,
              in ce tari din lume impozitul este fix si nu procentual (progresiv sau procent fix)? Si oare de ce? Pentru ca lumea mai intai a gandit, apoi a experimentat niste reguli si apoi a ales sa traiasca intr-o comunitate in care fiecare are un rol. Am vazut de atatea ori etalate cu aroganta ideile expuse mai sus de diversi, incat ma intreb: cand va veti maturiza?

        • Pentru ca tu nu intelegi ca banii de la tanti, sunt din Romania.
          Patronul magazinului face import de mancare din alte tãri.

          IT-istul aduce banii „remote” din Germania si acei bani ajung si raman in Romania.

          Eu unde lucrez, primesc 3000 euro iar acei bani vin din Germania si intra in Romania, unde vor fi cheltuiti. In tara mea vor fi cheltuiti.

          • Fără impozit progresiv, cineva care are un venit dublu față de altcineva, va plăti un impozit aproximativ (în sus) dublu. Deci, chiar fără impozit progresiv, cel care cîștigă mai mult, contribuie mai mult.

            Impozitul progresiv există în majoritatea țărilor, mai ales pentru că acum un secol, cînd a apărut, era un impozit destinat a fi plătit doar de „către” bogați. Doar treptat au ajuns și „săracii” să îl plătească.
            Mai întîi, impozitul progresifv devine extrem de greu de calculat, încasat și regularizat atunci cînd există surse multiple de venit declarat: salariu, chirii, dividente, drepturi de autor, un al doilea loc de muncă, activități ocazionale pe PFA etc.

            Complicația nu înseamnă doar dureri de cap și costuri mai mari atît pentru ANAF cît și mai ales pentru contribuabil, înseamnă și porți larg deschise arbitrariului funcționăresc-polițienesc, de care oricum nu ducem lipsă în legislația actuală. Arbitrar care este născător de corupție și de evaziune și care, în final descurajează oamenii care vor să muncească cinstit și cresc povara fiscală pe cei vulnerabili, salariați fără alte surse de venit și pensionari.

            Mafiile politice, care profită atît de evaziune cît și de impozitarea pe ochi frumoși, dar mai ales de corupția generalizată au doar de profitat din eliminarea ancorei procentajului unic de impozitare.

  6. Un alt factor important la care nu ai facut referire (si e grav….e foarte grav) e razboiul comercial cu China care se agraveaza.

  7. Intotdeuna romanul a avut impresia ca este cel mai destept, cel mai bun, ca fara el nu se poate, etc. Din pacate, companiile romanesti au capital 99% strain, sunt investitii straine (americane mai ales), iar romanii nu fac decat sa execute software la comanda, de obicei prin outsourcing. Sunt foarte putine companiile romanesti care intr-adevar creeaza joburi la nivel global sau inoveaza (e.g. Bitdefender), profitul ajungand 100% in Romania.
    In toata lumea civilizata, angajatii sau freelancerii platesc taxe, lucru de care IT-istii romani au fost „scutiti” decenii la rand. Asa se explica veniturile enorme obtinute, masinile, vilele, vacantele scumpe si crearea unui ecosistem economic de care depind marile orase (Cluj, Bucuresti, etc). Practic, chiar daca nu se platesc taxe, veniturile IT-istilor se intorc in tara sub diverse forme (cumparaturi, servicii, etc.) sustinand astfel diferite industrii. Este un cerc vicios, pentru ca un mare oras precum Clujul, de exemplu, traieste de pe urma IT-stilor, iar o mare parte din fondurile administratiilor acelor orase provin de la firmele de IT. Intr-adevar, cred ca un oras precum Cluj sau Iasi s-ar prabusi daca firmele de IT ar incepe sa dea faliment sau sa concedieze masiv. Asta se va intampla oricum in viitor, iar din cei 200000 de specialisti vor ramane mai putin de jumatate, iar asta nu din cauza vreunei crize economice sau cererii in scadere, ci datorita AI. Deja toate institutiile si companiile (fie private, fie de stat) din Europa Occidentala au inceput implementarea acestor algoritmi AI in sistemele lor, lucru urmat de concedieri pe banda rulanta. Scolile, mai ales cele din nordul Europei, au inceput cursuri de familiarizare a elevilor cu AI si modul in care trebuie sa se foloseasca de AI. Eu as zice ca IT-istii, chiar si cei entry- level, ar trebui sa incerce sa se specializeze direct in algoritmi AI, pentru ca doar astfel vor avea siguranta jobului. Este valabil in orice domeniu de altfel.

    • IT-isti platesc taxe. O parte nu plateau impozit. Dar au fost și alții de-a lungul vremii care au profesat în IT, da nu se încadrau. De o vreme s-a bagat impozitul pe salarii pe ce depășește 10 mii brut si s-au schimbat incadrarile la PFA cu norma de venit. Dar treaba inca merge pe SRL(-D.)

  8. O primenire cu 10% a forței de muncă odată la 3-5 ani este foarte sănătoasă pentru o companie. După cum observă foarte bine articolul, există alte industrii legate de cea IT, acestea sunt senzorii care ne anunță când avem o problemă sistemică.

  9. daca sunt necesari si inovativi, nu au nevoie de subventii, inseamna ca au produse viabile in piata cu cerere. nu mai vrem sa auzim de subventii, ca apoi sa fim luati la misto ca suntem pr…i de bubuim pe reddit de catre subventionati pe banii nostri! PNRR nu e sa producem, ci sa cheltuim: se cumpara intr-o veselie pe PNRR laptopuri, licente, hardware care sta sub cheie etc daca „industria” IT trebuie sa se bazeze pe stat, dupa parerea autorului, atunci mai bine poate sa dispara!

  10. Romania nu are un domeniu IT.
    Ca sa ai domeniu It presupune sa ai companii care produc produse romanesti.
    Romanie e o tara convenabila de outsourcing sa repare codul prost scris ieftina in China si in India.
    O sa devina o tara de IT cand o sa aiba si partea de business, marketing,vanzari capabila sa sustina o industrie.

    • 8% din PIB cu 2% dintre angajați.
      Outsourcing nu e rescriere de cod (mentenanta) cat scriere de cod nou pentru firme care cer serviciul asta, plus servicii IT, verificare hardware si testare software, contractori, call-center, retelistica, etc.

  11. Pica IT-ul in Romania – nu, nu pica IT-ul in Romania. Pica IT-ul clasic peste tot in lume. Romania doar are partea ei. Mai benefica ar fi fost o analiza de impact asupra acestui lucru, nu doar statistica.

    Concret:
    1. Romania este inca un stat in care numarul de bugetari este disproportionat de mare, implicit proportia corecta ar trebui sa fie vs populatia activa din mediul privat, nu vs populatia activa in general.
    2. Angajatii din IT castiga de regula in zona superioara, astfel incat disponibilizarea lor scoate mult mai multi bani din circulatie.
    3. Castigurile facute de oamenii din IT raman in RO sub forma de bunuri si servicii care genereaza sau mentin alte posturi. Gameloft se inchide in Cluj. Daca 136 oameni luati la intamplare sunt disponibilizati, Clujul nu va avea de suferit. Daca insa iei 136 dintre oamenii cu cele mai mari salarii si ii lasi fara salarii, nu isi vor mai putea sustine nivelul curent de trai si fie il vor cobora, fie vor pleca. Implicit nivelul orasului scade.
    4. Angajarea pe alte pozitii – fie din cauza nivelului de trai atins (eg. ai rate de mii de lei, nu de sute de lei) sau din cauza senioritatii, nu te poti duce la alte firme. Cel mai probabil pleci din tara sau treci in zona freelance.
    5. Reconversie profesionala – aproape exclusa in cazul IT. Foarte multi programatori pe care ii cunosc, daca maine li s-ar cere sa faca altceva, nu ar sti de unde sa inceapa (chiar daca teoretic unii sunt ingineri si ar trebui sa aiba un simt practic dezvoltat). Majoritatea se concentreaza acum pe work/life balance, reducere numar ore mutate, platit casa in avans si cumparat masina electrica, sincronizat vacantele cu vacantele copiilor si luat mai multe zile libere etc. Toate astea presupun siguranta zilei de maine si un venit mult peste medie. Daca maine departamentul unde lucrezi se inchide, iar tu nu ai unde sa te duci pentru ca si altii au facut la fel sau au hotarat ca un AI poate sa faca treaba ta macar cat de cat la fel de bine, esti debusolat total.
    6. Apropo de toata lumea face la fel. Asta este o ipoteza. Nici un director nu ar spune – Amazon concediaza, deci concediez si eu. Nu – investitorii cer profit, indiferent de situatie. Iar profitul il poti face in 2 feluri – natural, prin cresterea venitului (insa aici ai nevoie de regula de investitii si/sau idei bune) sau reducerea costurilor. Iar cand ideile nu te dau afara din casa, AI-ul e mai bun si mai rapid decat juniorii tai, iar piata nu este in crestere, reducerea costurilor inainte de raportarea rezultatelor este o cale foarte buna sa iti asiguri suportul AGA si cresterea cotatiei la bursa.
    7. Si ca sa inchid cu cifre. Pe layoffs sunt 252 concedieri. Dar daca adaugam doar Gameloft si Atos, ajungem la 548 angajati concediati. Oracle, din ce am inteles de la cunostinte, disponibilizeaza si foarte multi sunt in tensiune ca nu stiu ce le aduce ziua de maine.Nu mai spunem daca adaugam si restul companiilor mentionate de dvs precum si tendinta de a reveni la cotele de dinainte de pandemie. Depasim lejer 1000 oameni in 2024.

    • sunt intr-un departament aflat sub schimbari la nivel global. In principiul am jobul salvat. Dar asta nu inseamna ca e totul gri, 1000 dintr-o suta de mii de IT-isti nu e grav. Alte firme angajează.

    • Asa de la un clujean non -ITist. Abia astept sa mai pice vreo citeva gameloft-uri, sa se mai normalizete preturile in Cluj. De cind bubuie bula asta IT in Cluj, au luat-o razna toate in sus. Te uiti patrat la cit e o cafea sau o bere in centru. Sa nu mai vb de chirii, bunuri, servicii. Clujul a ajuns irespirabil din cauza salariilor exagerate varsate in economia locala. O criza nu ar strica, sa se mai racoreqsca febra preturilor.

      • Din pacate asta nu e (doar) de la IT. Va zic de Brasov, nu de Cluj. Pe piata imobiliara din Bv vin oameni din alte orase si cumpara cateva apartamente, sau un palier intreg in blocurile noi, cu bani cash. Si acestia nu sunt IT-isti. In special acestia ridica preturile in sus.
        IT-stii isi cumpara apartamente cu credite imobiliare. Si nu pot sa isi ia mai mult, la ce dobanzi avem in Romania (comparant cu alte tari din Europa https://www.statista.com/statistics/615037/mortgage-interest-rate-europe/).
        Adevarul este undeva la mijloc; e drept ca si salariile in IT sunt mai mari decat salariul mediu din Romania, si asta stimuleaza un pic consumu/cererea.

  12. Daca se vor adapta vor supraviețui.
    Dacă vor prognoza corect schimbările vor câștiga.
    Dacă nu vor prognoza corect și nu se vor adapta, nu vor supraviețui.
    Asta este o dilema valabila in fiecare ramura, in fiecare zi.

  13. Daca pica IT-ul din Romania, pica si glovou, tazz, emag, asigurari de sanatate, dezvoltatori imo, dealeri de masini, agentii de turism, cabinete de infrumusetare si cate or mai fi! Deci , inainte sa va bucurati, ar fi bine sa va ganditi daca nu cumva sunt ceva IT-isti printre clientii firmei la care lucrati.
    In rest, ciolanu’ sa mai creasca impozitele IT-istilor, ca in industria asta nu e chiar greu sa-ti iei laptopul si cateva perechi de chiloti si sa te cari din tara…de tot!
    Iar la buget cat poti sa furi, ca astia duc banii in strainatate, pe vacante, cumpara locuinte in Italia, ca sa aiba unde se retrage cand le vine randul la DNA!

  14. Atos in Romania nu mai are nici un viitor pana nu pleaca de la conducere Ligia, Serbanescu si acolitii lor. Deja scandalul concedierilor mascate a atins un nivel critic, dovada ca au ajuns sa plateasca articole favorabile in Forbes (din banii economisiti pentru ca nu acorda salariile compensatorii cuvenite, asa-i?)

  15. Eu suspectez ca totul e un lobby pe care niste jucatori mari de IT din Romania il fac prin presa pt a pune presiune pe guvern astfel incat in 2025 cand vor mari toate taxele sa pastreze sectorul de IT scutit de anumite taxe asa cum a fost in ultimele decenii.

  16. Articolul este bine scris si mai documentat decat multe altele. Din pacate nineni nu poate estima realitatea. Si aici ma refer la:
    1) S-au intrerupt contractele externe pe PFA si SRL. CIM e ultimul care se intrerupe.
    2) Mai multe firme din banking au facut disponibilizari din departamentele de IT locale. Similar, diverse departamente de IT locale insa din domenii diferite de IT au suportul de IT externalizat in centre din Romania. Au fost mai multe restructurari in cadrul acestora.

    Partea buna, din 1996, de cand lucrez in IT, au fost mai multe etape de acest gen. Dupa 1-2-3 ani persoanele respective, fiind pintre cele mai flexibile si educate, vor gasi resurse sa isi gaseasca noi oportunitati, ori aici ori in afara iar pana atunci vor avea resurse sa se intretina, daca au trait echilibrat.
    Mai degraba cineva educat o sa se reorienteze profesional decat cineva care nu a terminat nici liceul. Deci nu imi fac griji pentru IT-isti, insa bunastarea generata de ei in jur s-ar putea sa dispara sau sa se atenueze vizibil.
    Succes!

  17. In At0s e debandadă de mult timp, managerii și-au angajat prieteni, rude, Amante de obicei pe posturi de workplanner sau alte de tipul plombatori de emails.
    Miau adus odată un coleg care săracu după ce l-am învățat să facă o chestie și i-am zis sa aibe grijă să nu apese un buton…a apăsat acel buton dans reset la toate serverele.
    Săracu nu că nu vorbea engleza corect, nu vorbea nici Romana, mă înțelegeam cu el prin semne.
    Thx(mgr, head of….) Romosan!

  18. e o analiza destul de bine documentata dar pe baza careia nu putem trage nicio concluzie despre viitor. IT-ul, ca orice alt domeniu, a avut o peroada de crestere, si la un moment dat va fi una de descrestere, ca si numar de angajati si medie salariala, caci ca importanta nu mai poate da inapoi.
    Concedierile de pe piata nu spun mare lucru decat daca in acelasi timp creste rata somajului, altfel oamenii merg catre alte companii.
    Sa ne amintim criza din 2008 la noi si efectele ei: disparitia firmelor mici si ‘de apartament’ si mutarea angajatilor catre corporatii, care la vremea aceea aveau cativa angajati. Trendul nu se va mai intoarce, dar se poate intampla ca unele corporatii sa preia un numar mare de angajati de la altele cu probleme, am si vazut chestia asta.
    Treaba cu AI-ul este doar o sperietoare pentru domolirea cresterilor salariale in industrie. E doar un buzzword, nimic radical nu s-a schimbat, iar aplicarea ei este limitata.
    In concluzie ar trebui sa ne temem mai mult de razboi decat de scaderea pietei de IT, situatie in care angajatii vor merge catre proiectele asa zis ‘de aparare’.

  19. Știind că, după ’89, toată țara se umpluse de ateliere de croitorie care lucrau pentru branduri cu renume și că, de îndată ce salariile au crescut, acestea s-au evaporat ca și cum n-ar fi fost, să se afle ce se va întâmpla cu atelierele de software, ținând cont că facem aceleași greșeli și noi, croitorii dar și noi, patronii-investitori, ca să nu mai vorbim de stat, care n-are nici o treabă, e veșnic în indolență.
    @Dan Tofan: cred că multe lucruri pot fi prezentate mai în detaliu? De exemplu, programatorul rămas în picioare ce ar trebui să facă, mai concret? Da, dezvoltare profesională și specializare – păi asta o fac de 20 de ani. Să devin indispensabil acolo unde am lucrat n-am făcut-o niciodată și sper să mor înainte de a fi nevoit să o fac, pentru că cele mai multe frustrări în meseria asta le-am avut pentru că unora care nici măcar nu voiau să fie programatori li s-a permis să devină indispensabili.

  20. Outsourcingul avea sens când o societate din vest plătea 1/2000€ pentru o muncă ce costa dublu, triplu, cvadruplu în țara de origine.

    Ca și fost expatriat in Franța am lucrat de multe ori cu societăți din România, la tarife de 150-180€/zi care conveneau de minune firmelor în care am lucrat, si care erau atrăgătoare pentru partea românească.

    Dintr-o dată, acum câțiva ani, totul a explodat. Salariul de 1500-2000€ pe luna a devenit un fel de rușine, deși minimul pe economie era ridicol prin comparație. Din dorința de a „fi plătit la fel ca cel din străinătate” pentru aceeași muncă, ITistul român a uitat că face soft la comandă pentru cineva care caută o soluție cât mai ieftină.

    Nu-i nimic, dacă într-adevăr vine o criză, ITistul român se va expatriat din nou, dar de data asta în țări care propun salarii, paradoxal, mai mici decât în România anului 2024!

  21. Eu inca ma mai astept sa se plafoneze salariile, se discuta la un moment de treaba asta.
    1000E junior, 1200E senior, 1500E arhitect, ceva de genul . Ca acum 15 ani adica.
    Mi se pare ireal si nesustenabil cum un putica de 22 ani cere si obtine 2500E doar pentru ca stie niste Java.

  22. Multe pareri care invoca principii… (cand i se cere ii moare vitelu’)
    dar pe care nu le-am gasit exprimate cand le-a fatat vaca
    (nici nu s-au scandalizat c-au fost pusi pe aceeasi treapta cu calfe si zidari)

    „decat” un „programator” putea invoca „argumentul” 8%
    indeosebi dintr-un „pib” consumerist*
    ______________________________________________________________
    * uite-l nu e / cum se suie / cum coboara / fara scara

  23. Treaba cu AI-ul este doar o sperietoare pentru domolirea cresterilor salariale in industrie. E doar un buzzword, nimic radical nu s-a schimbat, iar aplicarea ei este limitata.

    ASA ESTE

    Training the AI, LLM costa zeci daca nu sute de milioane de dolari. Uitati-va la Gemini.

    E o bula care se va sparge cit de curind, cind, nu stiu. Si mai e ceva cu cit modelul creste creste cresc si nevoile ENERGETICE in aceste huge data centers dar nimeni nu spune asta, parca a spus unul.

    A crea o societate care sa functioneze numai in online mode E O PROSTIE IMENSA pe care niste controlori prosti o impun plebeilor pe post de PROGRES.

  24. Eu nu prea am mai vazut anunturi pentru Front End Developer, aceasta e o schimbare observata in ultimii ani. Oare ce se intampla cu acest rol?

  25. Nu inteleg de ce toata lumea crede ca inteligenta artificiala va scadea cerinta de programatori. Cind PASCAL si COBOL au inlocuit assembly language, a scazut sau a crescut numarul de programatori?

    La rasaritul revolutiei industriale, citiva luditii si-au pierdut locurile de munca in tesatoriile manuale, dar cu mult mai multe alte locuri de munca au fost create in fabricile si domeniile care au fost devenit posibile cu ajutorul motoarelor cu aburi.
    In satul de bastina in acest moment 10-12 oameni cu citeva utilje moderne cultiva mult mai bine aceleasi suprafete care cu 30 de ani in urma necesitau sute de CAPisti si citeva zeci de utilaje cu cai

    Inteligenta artifiala va face ca multe proiecte de software sa fie completate mult mai repede. Asta va genera alte proiecte si chiar noi domenii. Vor fi schimbari majore in piata de munca, asta e adevarat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dan Tofan
Dan Tofan
Dr. Dan Tofan este expert în securitate cibernetică, cu mai mult de 10 ani experiență, dobândită în autorități naționale (director technic CERT-RO), instituții europene (ENISA), zona academică (doctorat), precum și în sectorul privat. Acesta își exprimă deseori opiniile despre tehnologie pe blogul https://technology-insights.com/

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro