România a cerut renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia. Noua variantă riscă să crească și mai mult consumul de combustibili fosili, să pună în pericol un jalon PNRR și nu garantează sustenabilitatea financiară a companiei. În locul acestui plan dezastruos, CE Oltenia ar putea redirecționa banii către mai multe proiecte de energie regenerabilă și reconversie pentru angajați, dacă ar vrea.
România a trimis la Bruxelles modificări la planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pe 23 decembrie 2025. Planul inițial, în valoare de 2,7 miliarde de euro și aprobat la 26 ianuarie 2022, a înregistrat întârzieri și nu pare că se va realiza prea curând. În urma acestor modificări, Direcția de Competitivitate a Comisiei a deschis o investigație aprofundată care este încă în desfășurare pentru a înțelege motivul întârzierilor.
Detalii despre modificările propuse le-am aflat doar din decizia Comisiei, publicată la finalul lunii martie. Noul plan nu a fost comunicat în niciun fel, nici de către companie, nici de către Ministerul Energiei, deși sunt informații de interes public major.
Ce au cerut Comisiei?
- Decalarea planului cu patru ani, până la 30 decembrie 2029, pentru a termina investițiile în centrale pe gaze.
- Ținerea în funcțiune a cinci unități pe cărbune (1650 MW) până în 2030, față de trei unități (990 MW) în planul inițial.
- Ținerea în funcțiune a tuturor carierelor de cărbune care nu au intrat încă în proces de ecologizare.
- Solicitarea a 200 de milioane de euro în plus din Fondul pentru Modernizare pentru a finanța centralele pe gaz care în contextul economic și politic înregistrează costuri în creștere.
- Mai important poate este însă ce nu s-a negociat: CEO nu a cerut nimic pentru reconversia angajaților sau pentru protecția socială a acestora.
Cărbunele împiedică modernizarea sistemului energetic
România a renegociat deja jalonul PNRR aferent extinderii termenului pentru închiderea a 3750 MW pe cărbune în toamna anului trecut. Comisia a fost de acord cu etapizarea până în August 2026 pentru închiderea a 710 MW. Pentru unele dintre aceste capacități se cere acum nouă prelungire. O problemă este Turceni grupul 4, care a fost deja închis în martie pentru jalonul PNRR. Cu toate acestea, sub planul de restructurare rămâne ca rezervă de capacitate, adică poate fi repornit la nevoie. Comisia a criticat deja modul în care România a închis unitățile pe cărbune, prin reducerea parțială a puterii sau doar declarativ, fără retragerea licențelor de exploatare. Aceasta a spus că nu se garantează ireversibilitatea retragerii de pe piață, și că închiderea trebuie să fie definitivă. Deci păstrarea a două grupuri în rezervă tehnică este clar o situație care trebuie clarificată.
Prelungirea închiderii unităților pe cărbune va împiedica și atingerea sustenabilității financiare a Complexului Energetic Oltenia, care este de fapt scopul final al planului de restructurare. CEO va trebui să plătească mai multe certificate de emisii de carbon, la prețuri în creștere, care nu vor mai fi acoperite de ajutor de stat.
Exploatarea în continuare a unor centrale pe cărbune și cariere cu infrastructură veche, ruginită, fără bani pentru modernizare, va crește tot mai mult costurile de operare, dar și riscul de accidente la care sunt expuși în fiecare zi angajații companiei. Puterea calorifică în scădere a lignitului înseamnă mai multe ore de exploatare pentru o producție mai mică, deci o ineficiență sporită. Iar comunitățile din prima linie a exploatărilor vor trebui să mai îndure câțiva ani în plus de suferință cauzată de poluarea constantă cu praf, cenușă, zgomot și lipsa apei.
Riscul (ne)dezvoltării centralelor pe gaze
Toate proiectele din planul de restructurare sunt întârziate, însă cea mai mare abatere este la construirea centralelor pe gaz – Ișalnița (850 MW) și Turceni (475 MW). Acestea au primit ajutor de stat prin Fondul pentru Modernizare în 2022 în valoare de 420 de milioane de euro. CEO a deschis procedura de licitații abia în anul 2024, respectiv 2025, însă nu a primit nicio ofertă. Abia în februarie 2026 a primit o singură ofertă pentru Turceni, care nu a fost încă acceptată.
Printre motivele modificării planului de restructurare se numără faptul că investițiile au fost decalate din motive ce nu țin de acțiunile companiei. Totuși este imposibil să te aștepți să construiești o centrală pe gaze până la final de 2025 când deschizi licitația publică cu un an înainte de termen. În plus, este cunoscut faptul că prețurile pentru construirea unor astfel de centrale au explodat în ultimii ani – fiind aproape duble față de 2024. Deși CEO a publicat licitațiile la prețuri mai ridicate față de estimările făcute în planul de restructurare din 2022, acestea nu au fost la nivelul pieței și este greu de crezut că vor avea capacitatea financiară să acopere aceste costuri de capital crescute.
O altă piedică în construirea acestor centrale este disponibilitatea turbinelor. Specialiștii spun că este penurie pe piața de turbine pe gaz, iar producătorii au timp de așteptare între 5 și 7 ani. Având în vedere că aceste proiecte nici nu au încă un constructor desemnat, doar printr-o minune ar putea primi turbine pe gaz în timp util pentru punerea în funcțiune la finalul anului 2029.
Planul CEO de a construi centralele pe gaze nu stă în picioare. Influențele majore pe care le-au avut schimbările geopolitice în ultimii ani fac ca gazul să fie un combustibil instabil și scump, deci înseamnă în plus și costuri de operare ridicate, la care se adaugă și costul carbonului. Investitorii și-au dat seama de asta în ultimul ceas. Alro, care investește alături de CE Oltenia în centrala de la Ișalnița a decis că ar vrea să instaleze baterii în loc. Acest lucru nu se reflectă însă în planul de restructurare trimis la Comisie.
Și au motive întemeiate să schimbe direcția. Compania stă ceva mai bine la dezvoltarea parcurilor fotovoltaice. Cu toate că și acestea sunt întârziate, o parte din capacitatea propusă de 700 MW este deja în faza de construcție, iar cealaltă parte are 13 oferte la licitație.
Ce ar putea face CEO?
Este destul de clar că, pentru a atinge sustenabilitatea economică și de mediu, strategia companiei ar trebui să se îndrepte către eliminare accelerată a infrastructurii pe cărbune. Noile investiții ar trebui să se concentreze pe energie regenerabilă și pregătirea angajaților pentru realitate din piața muncii. CEO are pârghii suficiente pentru a face aceste lucruri, dacă își dorește.
Complexul avea în 2021 peste 11.000 de angajați, iar în 2026 a mai rămas cu 7.800. Dintre toți, puțin peste 200 de persoane au fost instruite pentru a deveni instalatori de parcuri fotovoltaice, cu ajutorul RenewAcad. O parte dintre angajați au beneficiat de pensionare anticipată, dar nu este clar câți și ce s-a întâmplat cu restul. Care este soarta acestor oameni și cum vor fi reintegrați pe piața muncii? CE Oltenia nu are un program propriu de reconversie sau plase sociale pentru angajați, dar s-ar putea folosi de banii din restructurare pentru a asigura aceste lucruri.
Totodată, complexul deține peste 10.000 ha de teren în urma exploatărilor de lignit. Cu toate acestea, și-a propus să instaleze doar 700 MW fotovoltaic, pentru care este nevoie de aproximativ 700 de ha. Evident că nu tot terenul trebuie folosit pentru producția de energie. O parte din acesta reintră în circuitul natural, sau se fac investiții de altă natură. Însă zona Gorjului are un potențial tehnic ridicat pentru energia solară. Deci CEO dispune de „capital” substanțial pentru dezvoltarea energiei regenerabile, prin care, dacă adaugă și stocare, ar putea înlocui mai rapid cărbunele, fără centrale noi pe gaze fosile.
Comisia Europeană nu ar trebui să accepte planul în forma depusă. Acesta nu restabilește viabilitatea economică a companiei și perpetuează practicile poluante. CEO are o a doua șansă să își regândească modelul de business către activități mai curate care să susțină tranziția energetică în România și redezvoltarea comunităților locale. E nevoie de o reformare profundă pentru a ieși de pe drumul spre pierzanie.
Obiectivul oricărui guvern ar trebui sa fie asigurarea furnizării curentului electric la preturi rezonabile ținând cont de puterea de cumpărare a cetățeanului.
In aceasta utila și recomandata strategie , producția pe baza de cărbune e fundamentală.
Deoarece îl avem în țară și e ieftin.
Alternativa mioapa impusă de UE și acceptată de iobagul numit România , producția de curent prin centrale pe baza de gaz metan.
Nu vine nici un analist , opinionisti sa explice doua lucruri fundamentale :
1- cât va costa in plus MWh produs cu gazul metan care a încetat să mai fie ieftin ca pe vremea Merkel – Putin sau a răposatului Berlusconi – Putin.
2- Toată strategia asta mioritica oarbă de a creste masiv capacitățile de producție bazate pe arderea gazului metan ( care conform scolii urmate în socialism e dea mai proastă întrebuințate a gazului metan ) , deci toată această strategie are nevoie de miliarde de metri cubi anual suplimentari comparat cu consumul de azi.
– De unde ? Din Marea Neagră ? Alt import suplimentar comparat cu ce importam azi ?
– La ce cost acest nou gaz metan suplimentar pompat in conducte ?
– Ne lăsa OMV să îl ardem sau vor cere să îl trimită ei la export unde știu tot ei ?
– Tovarășul Putin ne va lăsa să extragem gaz din Marea Neagră ? Că nu avem nici o bărcuță măcar cu care sa putem apăra oricare platforma marina actuala sau viitoare. Și cum dronele zboară nestingherite unde vor și când vor deasupra României, am serioase dubii că vom extrage ceva cantități consistente de gaz din MN.
Deci , de de închidem centralele pe cărbune ?
Exemple contrare exista.
Când respectabilul domn Draghi era președintele consiliului de miniștri in Italia , la începutul invaziei ruse în Ucraina a redeschis centralele italiene pe cărbuni.
Iar madam Ursula cu toată comisia ei au tăcut chitic.
De ce noi ca români dam mereu cioara din mana pe ipotetica pasare de pe gard ?
Imposibil de înțeles mai ales când conform statisticii UE, în 2023 nivelul romanesc de codoi 😁 era de 6 ( șase) ori sub nivelul german, de 3 ( trei ) ori sub nivelul Franței și de 3 ( trei) ori sub nivelul Italiei.
De aici :
https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20180301STO98928/emisii-de-gaze-cu-efect-de-sera-pe-tari-si-sectoare-infografic
Mda…. Mă uit acum pe Transelectrica, si ce scrie: 1,65% din energie, la orele 20:24, sunt furnizate de instalații de stocare.
Distinsa autoare probabil ca a citit acest articol, inclusiv comentariile:
https://www.contributors.ro/cat-costa-de-fapt-electricitatea-produsa-de-panourile-solare-si-instalatiile-eoliene/
Citirea articolului ne duce cu grindul la citeva întrebări:
– ce faci cu 7800 de oameni? Ce reconversie se poate face?
– cum a mers reconversia cu cei care și-au pierdut locurile de munca?
Reconversia cu noi cei care am rămas fără un loc de muncă rămâne tot așa cum sa stabilit.,nu interesează pe nimeni.,așa se va întâmpla si cu ceilalți
,fără niciun fel de ajutor., toți șomeri si atât!
Iata un „model’ de specialist mult vehiculat in Romania. Un contabil, care stie cu excelul si cu adunarile si scaderile, fara o ora de esperienta intr-o centrala, fara sa stie cum se acopera o curba de sarcina, fara sa stie ce este un ciclu termic. Vine si povesteste cum si de ce.
Datorita acestor „specialisti” platiti gazele naturale in MW, desi uleiul si benzina le platiti in litri, si tot energii sunt si ele, platiti certificate de CO2 fapt ce creste pretul curentului cu vreo 20-25 %, platiti subventii la cei cu fofeze si solare, si din cauza asta curentul e cu inca 10-12 % mai scump. Un sistem energetic nationala integrat permitea cu o conducere de meseriasi sa aveti curent la preturi modice, ca era o companie, ati fi putut avea ceva centrale noi, o buna reglare a sistemului, niste tarife rezonabile atit pentru cei casnici cit si pentru cei industriali. Minciuna cu concurenta va face sa platiti aceste aberatii. Un privat nu va veni sa investeasca intr-o centrala. Costa mult, bani blocati timp de 5-6-8 ani, fara sa scoti nimic… Statul prin politicile sale ar fi permis investitii. Dar el s-a multumit sa ia 90% din profituri de la Nuclearelectrica si nu stiti citi ani va sta pe bara grupul 1 ca la anul face 30 de ani. Sa ne spuna autoarea cit era CO2 in 1950, in 1990, si din 2000 incoace in fiecare an dindu-ne sursele studiilor. Nu poate ca nu sunt. CO2 masurat unde? La Bucuresti? La Constanta? Brasov? Saraca planeta n-a stat o clipa locului ci mereu au existat schimbari climatice mai mari sau mai mici. Cind eram copil, in anii 70 vorbeau de mica glaciatiune, acum vorbesc brusc de incalzire. Pai ce e butoiul din curte ce se incalzeste la soare? Are o inertie uriasa. Mult mai mare decit ne-o imaginam. Trimiteti la Bruxelles meseriasi adevarati, cu ani si ani de exploatare de centrale, de dispecerat energetic, cu scoala serioasa, nu contabili.
Care sint necesitatile climatice ale Romainiei?
cu cât mai multă risipă și anacronism,
cu atât mai ușor de exploatat și de furat.
de ce să fie recalificați oamenii? cum vor mai fi amenințați de pierderea locului de muncă?
de ce să se investească banii? din ce se vor mai plăti prime șefilor?
In 2013 CEO avea 19000 de angajați. Acum are 7800. Citi dintre cei 11200 au fost recalificați, si în ce domeniu?
Se inchid grupuri, si ce se pune în loc? Sau se închid grupuri, si atit?
Pai se inchid grupuri si atit. Pe site-ul Transelectrica sunt date de la sfirsit de 2007, care arata ca necesarul de energie e in continua scaderea. Acum, noul minim sau noul gol de sarcina este ziua in amiaza mare, in jur de ora 14:00 sau pe acolo si e frecvent sub 4000 de MW. Cind te utit si vezi ca ti se spune ca sunt 10-12 mii de MW si ca tu ai nevoie de 4, nu e normal sa spui ca n-ai nevoie de grupuri noi? Ce conteaza ca sunt 5000 in fofeze si 2000 in solare, care produc cind produc si nu constant? Avem superspecialisti care ne povestesc ei cum e cu curentul, cu baterii cu stocare. (pe toti asta i-as conecta la fofeze si solare, fara altceva.) Ce se uita vreunul la orele cu importuri de 2000 de MW? Fii serios. Recalificare inseamna sa mai vrei si tu si si sa gasesti ceva de treaba. In ce recalifici un operator de pompe sau un fochist de peste 40 de ani? ACum ceva vreme am vazut tot pe aici o statistica chiar a CEO. Era teribila: peste 51% erau de peste 40 de ani si numai 6-7% sub 30. Intre timp au mai trecut ceva ani. Care segment crezi ca a crescut?