marți, mai 17, 2022

PNL, protectorul plagiatorilor?

La data de 29 martie 2018 am publicat pe site-ul „contributors.ro” articolul intitulat „TVR are un nou Consiliu de Administrație. Mai politizat ca niciodată”.
Un text în care deplângeam nu doar politizarea fără precedent a noului CA al TVR, subordonarea cvasi-totală a acestuia partidelor din arcul guvernamental grație manevrelor machiavelice ale d-nei Doina Gradea care, din postul de director general interimar, a conceput, coordonat și manipulat întreaga operațiune, ci și slaba calitate umană și profesională a celor pe care partidele, Guvernul, Președinția, salariații i-au desemnat să facă parte din organismul care, măcar teoretic, poartă sarcina redresării Televiziunii naționale.
Ce poate fi mai provocator de confuzie, de mirare, de surprindere și chiar de revoltă decât detaliul că doamna Christel Ungar Țopescu, desemnată în noul CA de dl. Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al Președinției, a găsit de cuvință să îi dea votul domniei-sale doamnei Doina Gradea consolidându-i scorul cu care a fost desemnată președinte-director general al TVR? Ignoră oare d-na Christel Țopescu faptul că în cele șase luni de interimat, d-na Doina Gradea a condus TVR la cote inimaginabile de subordonare politică față de PSD și ALDE? Să nu fi știut oare doamna Christel Țopescu, angajată a TVR și fost redactor -șef al Emisiunii în limba germană, că în ziua Congresului PSD d-na Doina Gradea a decis personal câte ediții speciale vor fi consacrate evenimentului, cine sunt cei care au dreptul să îl comenteze și că aceeași d-na Gradea a cerut personal ca printre acesția să se afle dl. Ionuț Cristache, insul a cărui prestație zilnică compromite însăși ideea de jurnalism onest al cărui garant s-ar cuveni să fie Televiziunea Națională? Să îi fi scăpat oare d-nei Țopescu ghemul de minciuni lansat pe piață de aceeași doamnă Gradea spre a fugi de răspunderea care îi revine pentru faptul că TVR a difuzat două episoade din descalificantul interviu pe care Ion Cristoiu i l-a luat fugarului Sebastian Ghiță, o decizie care a plasat TVR în rândul organismelor de presă rău famate de genul România tv, Antena 3 sau Evenimentul zilei? Chiar nu știe d-na Țopescu tratamentul special de care beneficiază, din dispoziția aceleeași d-na Gradea, d-na Gabriela Firea care trebuie să fie prezentată drept o nesperată binefacere cu care au fost copleșiți bucureștenii?
Iată însă că în cursul săptămânii trecute, mai exact în Joia mare, ne-a parvenit știrea potrivit căreia Comisia de etică a Universității din Craiova a decis că ar exista suficiente argumente că dl. Cristian Petcu, la rându-i un apropiat al d-nei Gradea și angajat de aceasta pe căi obscure în calitate de consilier pe probleme de Centenar, desemnat în CA al TVR la propunerea PNL, ar fi plagiat teza de doctorat susținută la respectiva Universitate.
Se cuvine să reamintim că acuzațiile de plagiat și autoplagiat, operațiuni nedemne la care s-a dedat dl. Petcu în vederea colecționării a două diplome de doctor în științe, neacoperite, precum se vede, prin dovezi științifice concrete, ci doar prin furt și minciună, circulau nu numai în spațiul academic, ci și în cel public. Atunci când PNL și-a anunța decizia de a-l trimite pe atât de vulnerabilul moral domn Petcu în CA al TVR, numai și numai spre a-i da o sinecură în valoare de 3000 de lei pe lună, jurnalistele Sidonia Bogdan și Emilia Șercan i-au reamintit d-lui Ludovic Orban respectivele alegații referitoare la o posibilă infracțiune comisă de dl Petcu. Dl. Orban a preferat să le privească de sus, cu liberală superioritate. Între timp, iată a sosit și dovada. Nu se simte oare dl.Orban vinovat pentru scandalul în care desemnarea necugetată a d-lui Petcu în CA al TVR a târât partidul? A uitat oare dl. Ludovic Orban de tam-tamul făcut de partidul domniei sale pe tema codului de integritate? Știe oare dl. Orban că plagiatul înseamnă furt și că cel care fură se supune rigorilor legii penale? Sau a devenit PNL, așa, peste noapte, fiindcă așa dorește dl. Ludovic Orban, protectorul plagiatorilor și al penalilor?
P.S. Reamintesc și pe această cale Serviciului de comunicare din SRTV (Televiziunea Română) că aștept detaliile promise de d-na Samaranda Vornicu referitoare la condițiie juridice și financiare în care instituția a difuzat rușinosul interviu luat de Ion Cristoiu fugarului Sebastian Ghiță. Mai exact. Vreau să știu cum a fost plătită publicitatea făcută de Serviciul public de Televiziune cotidianului Evenimentul zilei.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Domnule Morariu,
    Nu inteleg cum de puteti avea pretentii reale in raport cu PNL si Ludovic Orban. PNL nu mai este o formatiune liberala de la sfarsitul razboiului. Intre doctrina liberala si „doctrina” PNL este o distanta cosmica. Doar denumirea de liberal nu este suficienta, realitatea faptelor aduce confirmarea (in acest caz infirmarea). Doctrina pe care si PNL o pune in practica este cea a celui putincios si este specifica celor crescuti in puful faradelegii si al permisiunii consfintit de multele decizii ale CCR.
    Ni se vara hotia prin toti porii. Si noi suntem impotenti si delasatori.

    • Altfel spus, toate partidele, dupa anul 1989 , au fost infuzate de neocomunisti/criptocomunsti
      naparliti ideologic, care au realizat consubstantialitatea in fiinta PCR. A vorbi de doctrina liberala
      la actualul PNL+PDL, este o aberatie.Ca mod de actiune si activitate, nu este deosebire -in fapt-
      intre partidele parlamentare, iar deosebirile formale respectiv de discurs nu au relevanta!

      • A mai fost Corneliu Coposu, care a spus raspicat ca el nu sta la masa cu FSN si cat a trait, PNT asa a facut. La un moment dat si PAC s-a dorit altfel, dar era condus de Nicolae Manolescu.
        Iar despre PNL, pana acum cred ca suntem cu totii de acord ca de cand s-a asezat la masa cu FSN, a fost un partid reformist doar la nivel declarativ. In fapt n-a reusit sa dea tarii decat personaje precum Mircea Ionesc Quintus sau Crin Antonescu, in timp ce Neagu Djuvara a fost marginalizat complet. Singurul rol al PNL in ziua de azi e sa sifoneze voturi de la partide care ar putea constitui o opozitie mai sanatoasa, dar sunt, in mod inevitabil, mici si putin vizibile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro