sâmbătă, septembrie 18, 2021

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este departe de a fi un proiect de țară.

Construit superficial (lipsa de corelare a reformelor cu investițiile, comasarea investițiilor în sectorul feroviar cu cele de la metrou, doar pentru a masca dezechilibrul investițional raportat la infrastructura rutieră), cu grave carențe structurale (fără o linie clară de demarcație față de programele operaționale), rupt de realități și de nevoile comunităților locale, pe componenta investițiilor publice, PNRR, atât în versiunea inițială (decembrie 2020), cât și în versiunile 2.0 (martie 2021) și 2.1 (aprilie 2021), este departe de a genera acel avantaj competitiv de care România are atâta nevoie.

După modul în care este conceput, pe componenta investițiilor publice, PNRR este departe de a crea cadrul reducerii decalajelor de dezvoltare față de statele Uniunii Europene.

Deficiențele structurale sunt evidențiate de modul triumfalist, în care este prezentat succesul acordului primit de la Comisia Europeană asupra componentei I.5 – Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică.

Deși planul recunoaște că, din perspectiva atingerii obiectivelor de climă și energie, conform strategiei UE „Valul Renovării”, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al UEși respectivpentru 36% din gazele sale cu efect de seră, măsurile propuse, deși necesare nu aduc îmbunătățiri semnificative.

Eșecul major al PNRR 2.0 și 2.1, lipsa de realism și reforme este evidențiată de faptul că nu există nicio corelare (nici măcar la nivelul propunerilor de prioritizare) între îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și racordarea, în primul rând, la sistemele de încălzire bazate pe energie electrică și apoi la sistemele de centralizate de încălzire.

Practic, un program de relansare și reziliență realist și ancorat în obiectivele europene de reducere a gazelor cu efect de seră ar impune finanțarea cu prioritate a reabilitării termice a clădirilor publice și rezidențiale multifamiliale care renunță la sistemele clasice de încălzire (inclusiv debranșare) și își convertesc sistemele de încălzire la cele bazate pe utilizarea energiei electrice.

DEZECHILIBRELE INVESTIȚIONALE ALE PNRR

Declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Cristian Ghinea, de la emisiunea Actualitatea, difuzată de B1TV (27 aprilie 2021), potrivit căreia, prin PNRR au fost alocate două miliarde de euro pentru reabilitarea termică și seismică a clădirilor din București, evidențiază încă o carență fundamentală a planului propus de România.

Analizând componenta I5 – Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică, din PNRR versiunea 2.1, constatăm că bugetul de negociere alocat este de 2,2 miliarde de euro.

În situația în care informațiile comunicate de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene sunt deja agreate cu Comisia Europeană, însemnă că aproximativ 90% dintre investițiile pentru reabilitarea termică și seismică vor fi alocate Bucureștiului.

Fără a minimiza importanța Capitalei, ponderea populației și numărul de clădiri care necesită lucrări de reabilitare termică și consolidare, trebuie să recunoaștem că România are și alte localități care au nevoie de acest tip de investiții, iar sumele pe care vor trebui să le împartă devin nesemnificative.

În sectorul investițiilor publice, propuse prin PNRR 2.1, la nivelul Bucureștiului se constată două abordări:

  1. La nivelul investițiilor în infrastructura de transport, gestionată de Primăria Municipiului București (o parte împreună cu Ministerul Transporturilor).
  • La nivelul investițiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor, unde investițiile au fost gestionate, în principal de primăriile de sector.

În ceea ce privește infrastructura de transport a Capitalei, PNRR, atât versiunea 2.0 (martie 2021), cât și 2.1 (aprilie 2021), prezintă o situație atipică, nefiind prezentate explicit și detaliat investițiile în dezvoltarea rețelei de metrou (despre trenul metropolitan al Capitalei, discuțiile nu au sens, fiind exclus din PNRR).

Nu se prezintă ce magistrală va fi finanțată prin PNRR.

Surprinzător, deoarece restul investițiilor gestionate de Ministerul Transporturilor, cuprinse în Pilonul I – Tranziția verde, componenta I.4 – Transport feroviar și mobilitate urbană (pag. 74 din PNRR 2.1, componenta gestionată de minister și subordonatele sale) și în Pilonul III – Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, componenta III.8 – Transport rutier și autostrăzi (pag. 103-104 din PNRR 2.1) sunt detaliate la nivel de proiect.

Având în vedere constrângerile impuse de Mecanismul de Redresare și Reziliență, de finalizare a investițiilor și reformelor aferente până la 31 august 2026, fără posibilitatea de fazare, există un risc sporit de pierdere a fondurilor alocate construcției de noi magistrale de metrou în București, atât timp cât nu se cunoaște exact proiectul care va fi finanțat.

În ceea ce privește investițiile pentru reabilitarea termică a clădirilor, din experiența fondurilor europene cu aceeași destinație, ele vor fi gestionate de primăriile de sector.

Și dacă vor fi gestionate responsabil, aceste investiții pot fi realizate și finalizate în termen, în timp ce acele investiții aferente activităților gestionate de municipalitate și Ministerul Transporturilor sunt incerte.

Indiferent de opinii, de apartenența politică și de animozități personale trebuie să conștientizăm că aceste fonduri alocate prin PNRR sunt pentru dezvoltarea și modernizarea României și că ele trebuie să producă efecte și după ce o persoană sau alta nu va mai ocupa o funcție.

Folosirea PNRR ca armă politică sau ca răzbunare împotriva unui adversar este cea mai scurtă cale spre eșec, de a dovedi că indiferent la câte fonduri are acces România ele pot fi risipite în dispute mărunte, fără nicio miză strategică.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. „Renuntarea la debransare de la sistemul centralizat de incalzire” e destul de ciudat formulata. La Craiova, cunosc pe cineva care a primit o adresa de la compania care furnizeaza agentul termic in care era sfatuit sa se debranseze pentru ca nu mai e posibila furnizarea agentului termic pentru el. Cum crede autorul ca CET-urile vor reusi sa-si schimbe combustibilul folosit pentru incalzirea apei, de la gaze la…ce? Poate la hidrogen! In cat timp? Schimbarea sistemului de incalzire, in orase, catre incalzirea electrica este o sarcina imposibila, mai ales daca ne gandim si la adoptarea masinilor electrice in locul celor cu combustibil fosil. Practic, trebuie refacuta complet infrastructura energetica a orasului dar nu numai, varful de putere electrica necesara va creste foarte mult. De unde si in cat timp? Mie mi se pare, sincer vorbind, imposibil. In nici un caz pentru un interval de pana in 2026.

    • Asta le explicam si eu acu’ vreo luna unor prieteni oarecum ingrijorati: ca si ASA infrastructura oraselor abia face fatza vara, cand incep instalatiile de aer conditionat samd… in plus, la fiecare bloc vor trebui (ca sa se respecte niste norme) si chillere – CINE va face toate astea, in CAT timp si CINE va fi diospus sa plateasca? >:

  2. Asta e Romania, asta e poporul roman, de ce va asteptati la altceva? Nu avem cu cine, oamenii competenti au plecat din tara.

  3. Din cite stim sau ar trebui sa stim PNNR exista independent de Proiectul de Tara , adica cele doua sunt exact doua lucruri diferite ce au finantari diferite , proceduri diferite de accesare a fondurilor si incorporeaza proiecte diferite . Mai pe romaneste – una vorbim dar alta intelegem .PNNR primeste o sustinere materiala ce cumuleza aproape 30 de miliarde de euro , dar in spatele obtinerii acestor fonduri exista obligatia de a modifica legislatia si de a rectifica legile distruse si non democratice ale guvernelor anterioare . Printre ultimile decizii UE se numara si cea a CJUE ce ne spune: Un stat membru UE nu își poate modifica legislația astfel încât să determine o reducere a protecției valorii statului de drept, valoare care este concretizată printre altele de articolul 19 TUE”. Fara punerea rapida in discutia Parlamentului Romaniei a acestor modificari cvasi-obligatorii si fara prezentarea modalitatii de cheltuire a sumelor oferite o data cu finalizarea proiectelor aprobate -banii nu vor veni .

    • Care este sursa de finanțare a unui proiect de tara? Cate proiecte de tara au o singura sursa de finanțare? Era simplu dacă singura reforma era „obligația de a modifica legislatia și de a rectifica legile distruse și non democratice…”. Care este legătură între aceste reforme și cele 6 domenii pe care se aplica finanțările MRR, comune tuturor statelor UE?

    • Sa repari ceva stricat (cum ar fi un machiaj sau un fir dus la ciorap), de cele mai multe ori, iti ia MAI MULT timp decat sa faci acel „ceva” de la zero :P

  4. Felicitari pentru aceasta analiza cu date concrete. Dupa aderare, din 2007-2014, apoi 2014-2021 au existat multe programe europene cu axe numeroase pentru mai toate domeniile economice si sociale. Ce am facut cu banii, in proportie de 50%, ne am batut joc si nu am reusit sa facem proiecte serioase si necesare pentru localitatile din mediul rural si urban si economiile locale. Acum este alta etapa de programe cu proiecte pentru 2021-2027. Pandemia, pentru a reduce reculul economic vine cu alte fonduri. Guvernantii nu au reusit sa puna cap la cap ce se poate face prin etapa a treia de finantare si pentru acest PNRR. UE nu are nicio vina ca nu am facut ceea ce trebuie din 2007 pana acum si avem decalaje majore.
    Apoi nu ministerele pline de pile, cunostinte si relatii trebuiau sa dea proiecte ci Agentiile de dezv.regionale care au facut strategii de dezvoltare pe fiecare regiune mai aproape de realitate si de judete.
    Pentru mediul urban, cu mii de blocuri din perioada dinainte de 1990 nu au alocat bani pentru centrale de cartier, panouri solare pe terase, completare conducte gaze ca f.apartament sa detina contoar, sisteme de colectare selectiva a deseurilor, mai multe spatii verzi, etc. Acum se vaita cu acest PNRR ca nu este acceptat, este de inteles ca este facut pe repde imainte.

    • @Agora. Pe lângă cele doua exerciții financiare la care corect faceți referire, începând din acest an sunt aplicabile și programele operaționale aferente exercițiului financiar 2021-2027. Si marea problema este ca guvernanții vechi sau noi nu au reușit sa stabilească niște linii de demarcație între PNRR și PO, niste acțiuni complementare și domenii de intervenție comune. Ori, fara o pregătire temeinica rezultatele sunt la mana hazardului.

    • Principalul obstacol in utilizarea efieicenta a fondurilor europene, de la aderare si pana in prezent este preferinta morbida pentru proiecte mamut, Si pentru contracte-mamut bineinteles.

      Practic toate administratiile Romaniei se caznesc sa „scape de probleme” – adica sa conceapa (!) proiecte mamut, pe care sa le dea unor firme cat mai mari care la randul lor sa se ocupe de intreaga tara deodata,

      O asemenea strategie este de 2 ori paguboasa:
      1) creeaza nevoi unde nici vorba sa existe, de dragul de a le „rezolva”
      2) necesita un management uluitor de eficient, practic imposibil de gasit la orice firma sau consortiu
      I
      n plus, daca un proiect mare moare sau intarzie, se pierd – evident – toti banii. Am uitat se pare ca am pierdut miliarde prin „fazare” – nimic altceva decat o smecherie de adormit electoratul sa nu priceapa ca am pierdut bani in exercitiul financiar trecut.
      ===

      O alta idee foarte proasta, legata de strategia descrisa, este preferinta pentru mari consortii, in paralel cu impiedicarea dezvoltarii firmelor autohtone prin conditii de participare la licitatii exagerate. Toate tarile membre isi favorizeaza firmele – sau macar sunt neutre – numai Romania le pocneste cat poate.

      ===

      Mai adaug preferinta fascisto-comunista pentru constructii cat mai mari si cu orice pret. Orice plan din Romania jinduieste sa construiasca cat mai mult, fara ca de fapt sa fie nevoie. Un exemplu bun este constructia de sali de sport pentru scoli, sali surpadimensionate si fara nicio noima, care au rapit curtea scolii, terenul de sport, spatiul verde – numai din dorinta imbecila de a construi ceva cu orice pret.

      Intai stabilim obiectivul de constructie si abia dupa aceea ne caznim sa ii gasim si justificarea.

      ===

      As putea scrie la nesfarsti despre administratia catastrofala a Romaniei, impanata cu idei comuniste pana la maduva.

      Ma marginesc a spune ca pur si simplu evitam sa invatam ceva din cele prin care trecem. Nu am invatat nimic din fostele programe europene, nimic din dezvoltarea rurala (unde ar fi de o mie de ori mai bine sa renuntam pur si simplu la a insela oamenii cu tampenii de doi bani), nimc din Colectiv, nimic din guvernarea Dragnea, Nimic, pur si simplu nimic.

    • ADR-urile sunt organism e intermediare pt. finantare – NU au cum sa SCRIE ele proiectele, d.ex. pt. ca intra in conflict de interese >:

      • Nu este vorba ca Ag.Dezv.Regionale sa faca proiecte, dar pot spune unde este nevoie de investitii directe si de proiecte. Rolul lor este a arata decalajele din teritoriu si disfunctionalitatile. Am citit cateva strategii pe unele din regiuni din Ro si au facut observatii si propuneri corecte.

  5. Stimate,
    Horia Banescu,
    stimata redactie CONTRIBUTORS,
    1.Intradevar PNRR nu este un ,,proiect de tara” prin ,,natura” genezei sale: s-a elaborat la initiativa UE, iar nu a Romaniei!UE n-are atributii in dezvoltarea economica a tarilor componente prin natura sa de ,,uniune vamala”, iar nu economica-industriala.(Vezi ,,Reindustrializarea Romaniei-Politici si Strategii”, L. Voinea, Concluzii, pag. 106 PDF – care arata modul in care Uniunea Vamala (auto)denumita UE a anulat instrumentarul national de dezvoltare – politica vamala fiind la dispozitia UE!)Cu alte cuvinte, este interzisa posibilitatea de a bloca importurile sau a le conditiona prin obligatia tarii exportatoare de a construi in Romania fabrici de natura produselor pe care le exporta (fara limita) in Romania.
    Pentru tarile (mai) dezvoltate, UE este piata economica industriala si agricola libera, iar Romania este piata (libera) de consum pentru produsele lor, pe care n-are dreptul sa le refuze, libertatea vamala fiind neingradibila.
    2.Putem vorbi (oricind) despre un proiect de tara, daca acesta are urmatoarele ,,puncte”:
    a.Aducerea COMPETITIVITATII economice nationale catre indicele 1 (ca al Coreii de Sud) in perspectiva medie temporala si in citiva ani catre indicii 10 – 15 ai tarilor dezvoltate (din UE), de la catastrofalul indice 74 actual, care blocheaza dezvoltarea de orice fel a tarii;
    b.Organizarea nationala a dezvoltarii Romaniei ca ,,proiect tehnic”, operational;
    c.Utilizarea unor metode si tehnici de accelerare a dezvoltarii industriale, preluate din experienta tranzitiei Estului la capitalism si a dezvoltarii economice in decursul istoriei, a tarilor (astazi) dezvoltate;
    d.Utilizarea unor principii-axioma ale dezvoltarii economice, care asigura corectitudinea si fezabilitatea deciziilor economice si sociale;
    3.Anulind (prin piata vamala libera) orice posibilitate de a obliga pe cei care exporta marfuri sa le produca si in Romania (in proportie stabita de Romania), UE este factorul stagnarii nationale, deoarece NU a oferit si un instrument ALTERNATIV (model de dezvoltare) care sa compenseze pierderea drepturilor nationale de ,,filtru” vamal in folosul Romaniei.Acest fenomen este daunator in general tarilor slab dezvoltate economic si industrial!In loc de a stagna economic asteptind toatul de afara, trebuiau sa-si construiasca propriul ,,proiect” de dezvoltare.
    UE cauta totusi sa ofere in ,,compensatie” resurse financiare pentru dezvoltarea Romaniei, care in lipsa acelui NOU MODEL de dezvoltare INDUSTRIALA pe care-l solicita imperativ (aceeasi lucrare citata mai sus), IN ,,Concluzii”, banii nu pot fi absorbiti si utilizati, iar PNRR-urile de orice fel ale UE sint ,,construite” la modul general (la gramada), fara a fi utile Romaniei, care a ratat in 15 ani cele 2 ,,etape” de evolutie economica-industriala (tranzitie energetica si de reindustrializare), pentru conexiunea ,,organica” cu strategiile economice ale celei de a ,,patra revolutii industriale” si climatice ale UE.
    4.Efortul redactional al CONTRIBUTOR pentru dezbaterea problematicii dezvoltarii economice si industriale a tarii este laudabil, fiind totusi necesara ,,tranzitia” de la faza de a consatata (corect de altfel) ca un program sau altul nu este un PROIECT DE TARA, la cea de a solicita si publica articole care ,,se indreapta” teoretic si aplicat catre ceeace este un astfel de ,,proiect national”.
    Personal sint dispus sa propun articole care prezinta fiecare din punctele unui ,,proiect de tara”, desi nu am ,,vizibilitatea stiintifica economica” ca autor in domeniu, deoarece constructia unui proiect de tara se afla ,,inafara” cercetarii economice uzuale, respectiv in cea a cercetarii economice fundamentale, rezultata din conexiune cercetarii economice cu cercetarea institutionala (a carui domeniu stiintific se afla in stiintele social-politice, in economia politica si ,,filosofia economica”.Ori aceasta ,,cercetare”, bibliografie de lucru sau ,,centru de cercetare” nationala (sau europeana) sint inexistente si nu am nici azi cui sa ma adresez pentru publicare!(Probabil ca si pentru CONTRIBUTORS este ceva de domeniul SF!)
    Cine vrea sa inteleaga aceasta ultima fraza, trebuie sa fi citit si retinul din lucrarea ,,INCOTRO SE INDREAPTA TARILE POSTCOMUNISTE?”( Daniel Daianu, 2002, ed. Polirom), cel putin pagina 34, care explica necesitatea ,,dualitatii” cercetarii economice: ,,demersul cercetatorului economic se cuvine a fi impletit cu al sociologului, cu al specialistului in stiinte sociale.Iar acest lucru nu este usor, avind in vedere lipsa de dialog si viziune interdisciplinara”.
    Aceasta dificultate de conexare interdisciplinara este cauza inexistentei oricarei viziuni si demers programatic care sa fi asigurat constructia unui ,,proiect de tara”, capabil sa traduca in viata reala strategiile bugetare si economice nationale, ale unor adevarati specialisti in economie.
    ,,Blocarea (stiintei economice romanesti) in proiectul ,,cercetarii economice” (singulare) pare de nedepasit, asfel ca Romania a esuat economic in anti-programe de tara, constituite numai din ,,componenta economica”, imposibil de tradus in viata economica reala, in lipsa ,,componentei institutionale”, vizata de (economistul vizionar) D. Daianu!
    prof. Caliman I. Eugen
    constructor ,,proiect de tara”.
    PS.
    In cazul in care redactia isi propune aprofundarea teoretica si ,,aplicata” a fenomenului dezvoltarii dincolo de ,,dezbaterile constatative”, rog respectuos sa-mi fie comunicata (pe E-mail ori telefon 0721316019), disponibilitatea de a publica problematica dezvoltarii, componentele, metodica dezvoltarii economice-industriale, etc.(Daca se poate, inainte ca Romania sa realizeze parcursul economic spre a deveni Grecia II a Europei!)
    cu stima,

    • Domnule Eugen Caliman, laudabile ideile dar utopice la stadiul de acum al Ro. Ar trebui modificata Constitutia, facuta regionalizarea cu reducerea judetelor, doar prefecturi fara cond.judetene. Apoi sustinerea Ag.de dezv.regionala in detrimentul ministerelor, ca suport al descentralizarii. Ministerele doar sa faca politici si sa verifice aplicarea legilor si daca sunt proaste sa le aduca propuneri de schimbare. Astfel se reduce cu jumatate sistemul bugetar. Modificarea legilor date pe interese de clanuri si f. multe proaste, angajari pe criterii profesionale abia apoi se vor crea conditiile de aplicare a ceea ce propuneti dv.

      • Stimate, Agora,
        1 Un proiect de tara rezolva intreg ansamblul problemelor pe care le considerati dvs. ca fundamentale pentru ,,reformarea” economica a Romaniei!
        Problema este ca le rezolva sistematic si in totalitate, intr-o relatie sistemica si institutionala ,,optimala”.
        Nu este esentiala atit diminuarea ,,bugetarilor”, ci faptul ca ei NU au atributii concrete, pro-active in procesul dezvoltarii economioce – care este conditionat in mod absolut de competitivitatea economica si functionalitatea institutionala, asigurata de ,,hulitii” bugetari!!!
        2.Cita vreme Romania nu are un proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii, pina cind Romania nu-si asuma (politic) un targhet de reindustrializare de un anumit procent anual (5 la suta maximal), clasa politica, si bugetarii NU au elemente obiective de evaluare si promovare!
        Proiectul de tara obliga politicii si bugetarii la efortul de a atinge anual un anumit grad de industrializare, iar fara aceasta decizie nationala pro-activa, nimeni nu va depune nici un efort si nu va raspunde pentru stagnarea de azi!
        Aceasta este consecinta,/starea ,,normala” a tarii, datorata modelului economic (pasiv) actual: ,,bugetar, intre doua legislaturi”.
        Proiectul de tara are un caracter PROACTIV, promovind un nou model economic, care elimina pe oricine si de la orice nivel din functie, daca nu aduce ,,in fata” profesionistii si specialistii care sa asigure targhetul de industrializarea stabilit!
        3.Celelalte ,,reguli” ale unui proiect de tara au caracter tehnic, fiind la fel de constringatoare pentru parlamentarii care raspund de dezvoltare in zona lor politica, pentru sefii Consiliilor Judetene, pentru primarii si primariile care au la rindul lor ”targhetul national” de dezvoltare industriala!
        Odata cu proiectul de tara, s-a sfirsit pentru totdeauna epoca dulce pentru toti politicii si administrativii din Romania, acesta avind instrumente ample de constringere si control privind realizarea atributiilor personale in procesul de dezvoltare economica-industriala nationala si locala.
        In concluzie, proiectul de tara este un program national de dezvoltare economica-industriala rapida, cu instrumente de constringere absoluta in ce priveste realizarea procentelor lunare, trimestriale si anuale de industrializare.
        Aceasta constringere este justificata si pozitiva, deoarece proiectul dispune de toate metodele, tehnicile si instrumentarul necesar realizarii indatoririlor de catre cei angrenati direct si nemijlocit in procesul dezvoltarii.Aceasta ,,constringere” se indreapta asupra bugetarilor, antreprenoriatului cit si a fortei de munca, adica asupra intregii populatii active, dar si a celei tinere, cuprinsa in procesul de scolarizare!
        Prin caracteristicile sale pro-active, constringatoare de realizare a unui targhet de reindustrializare, prin cuprinderea in procesul de dezvoltare a intregii natiuni, asigurind tehnicile si instrumentarul de dezvoltare – proiectul de dezvoltare economica si industriala rapida are caracter OPERATIONAL, putind fi cuprins intr-un Program de Guvernare pe citeva legislaturi.Odata evaluat, promovat si asumat de clasa politica (la fel ca intrarea in NATO sau UE), acest proiect de tara ramine ,,batut in cuie” pentru intreaga clasa politica si administrativa nationala, pina la realizare.
        Pe parcursul acestor trei faze, proiectul va obtine de la UE intreg sprijinul si sustinerea materiala-financiara pentru realizare.

  6. Ca si pana acum toți banii care vor fi aprobați vor merge la Levantul dâmbovițean.
    Am ceva îndoieli despre capacitatea domnului Ghinea de a face un plan de dezvoltare care sa nu includă biciclete.
    Observ doar ca absolvit noul Fane Gheorghiu de la București, un pas obligatoriu pentru politicienii din timpul comunismului, dar si pentru cei de azi, dar si ca ar fi făcut si un masterat la LSE.

  7. Finanțarea prin PNRR doar a sistemelor termice electrice ar fi aruncat în derizoriu toată schema, din moment ce în RO curentul electric este 1. foarte scump raportat la venituri, nici un român echilibrat nu poate concepe să dea la încălzire de 4 ori mai mult pe kilowatul de curent (vs gaz) și 2. este și… rar. RO este importator masiv de curent, viitorul arată f. nasol, și nici măcar importurile nu sunt facile (infrastructură energetică precară), ca atare RO se poate vedea nevoită să consume mai puțin curent în anii următori, nu să renunțe la gaze/lemne prin curent. Momentele de consum de vârf deja întind la maxim rețelele.
    Ideea cu centralele centralizate este mai puțin nerealistă, dar tot nepractică (presupune organizare la nivel de ministere, primării etc) dar, iarăși, discuția revine în zona practicului și specificului mioritic. Vrem să cheltuim banii sau nu ?

  8. Sunt două aspecte. Dacă România voia bani pentru infrastructurile rutieră, feroviară, de gaze, de apă-canal trebuia să o spună la Consiliul European în care s-a decis existența acestor PNRR-uri, clar, răspicat prin vocea președintelui Iohannis. Probabil nu ar fi avut succes. Dar România (și Bulgaria) ar putea beneficia de un program special al U.E. pentru a anula această groaznică rămânere în urmă.

    Comisia Europeană aprobă PNRR-urile conform hotărârii Consiliului European. În al doilea aspect România putea să pună accent pe pompe de căldură și izolarea termică a clădirilor. Se putea investi cu folos multe miliarde de euro în această direcție.

  9. „racordarea, în primul rând, la sistemele de încălzire bazate pe energie electrică și apoi la sistemele de centralizate de încălzire.”
    Sunt ferm convins că această soluție e propusă din burta.
    Deoarece necesita :
    – refacerea instalației electrice in apartamente.
    – o creștere a energiei electrice produsa de sistemul energetic național . Care actualmente e in reducere de producție din lipsa crasă de investiții de zeci de ani.
    – o reelaborare a prețurilor energiei electrice deoarece actualmente acestea cresc masiv. Cu efect devastator pe factura de curent a cetățeanului cu încălzire/ apa caldă pe baza de curent electric.

    Cireașa de pe tort, nu se spune că Romania are o clima mai aspră. Cu chiar – 15 , – 20 grade iarna.
    O clasica instalație din comerț
    , incalzire-aer condiționat funcționează doar pina la + 5 grade temperatura externa.
    Sistemele electrice cu pompa de căldură și care funcționează optim și la – 15 grade , sunt în afara capacității financiare a majorității populației.

    Deci sa fim realisti. Au scris programul presați de urgența timp. Au băgat ” de toate” fara să aibă habar de costurile reale
    și implicațile in tara cu jumătate populație fara canalizare- apă potabilă și un alt 63% fara acces la gazul metan pe care tot noi îl extragem de peste 100 ani.

    In rest, vor fi numai succese. Ca rețeaua de autostrăzi și magistralele de cale ferată ” viteza melcului”. Toate în doar 31 de ani de ” investiții” mărețe cu datoria crescuta de la 0 dolari la peste 140 miliarde. Tot dolari.
    Evident se va face cu 29 miliarde ce nu a fost făcut cu de 5 ori mai multa datorie de stat necontrolata și fara termine limita. 😀😀
    Succes.

    • De fapt, impunem solutii „de la centru”, intr-o societate in care diversificarea ar trebui sa conduca la o autonomie cat mai mare a comunitatilor si cetatenilor.

      Tot credem fara rost ca guvernul ar trebui sa stie ce e mai bine pentru fiecare si in orice loc.

      Nu stiu daca e mai buna incalzirea cu gaze, cea cu electricitate sau alta. Dar DE CE ar trebui sa stiu eu? Sau oricine altcineva? Nu vad de ce ii credem pe toti cetatenii prosti-bata si incapabili sa decida singuri ce e bine pentru ei.

      ====

      PNRR e supradimensionat dupa parerea mea. Nu ai cum sa gasesti atat de multe investitii pentru care sa poti presupune, in mod rezonabil, ca se pot propune solutii la nivel central mai eficiente decat cele de la nivel local sau decat cele reglate de piata.

      Mai mult, acest PNRR face de fapt foarte mult rau economiei de piata gafainde a Romaniei, pentru ca impinge spre etatizare. In loc sa ne gandim cum sa facem reforme pentru a permite pietei sa actioneze, ne caznim sa gasim investitii care de fapt vor bloca piata. Este un plan anti-reforma, prin principiile sale, dar mai ales prin aplicarea sa la o economie de piata vulnerabila si incapabila sa faca fata concurentei.

    • @Stefan
      Foarte curios este cum reusesc altii (printre care se numara si competitorii regionali, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia etc). Romania este ramasa mult in urma (codasa in mai toate privintele) si are de recuperat. Datoria clasei politice este identificarea si implementarea masurilor necesare (fie ele si mai acrisoare pentru gustul unora, gen privatizarea sectorului energetic, reforme administrative, etc) in scopul absorbtiei fondurilor europene. Nu mai exista scuze cu Iliescu, Basescu, Dragnea, securistii, ungurii, strainii, multinationalele si jocurile interne cu alba-neagra. Cele 80 de miliarde euro trebuiesc absorbite pana la „ultimul cent“. Cateva idei spontane:

      1) Trasarea strategiilor si a planurilor de investitii necesare pentru modernizarea intregului sistem energetic). Daca guvernul chiar nu dispune de specialisti, exista destule companii pe piata cu expertiza in domeniu (englezii spre exemplu au angajat Siemens).

      2) privatizarea /listarea pachetelor majoritare a companiilor de stat – monopolistii sistemului energetic romanesc (incepand cu Transelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Complexele energetice din Oltenia, Nuclearelectrica, etc). Aceasta miscare (revolutionara pentru Romania;) va permite companiilor acces la capital privat, respectiv la majorarea capitalului propriu (spre ex. valoarea companiei CEZ Group pe piata de capital este peste €320 miliarde).

      3) Cele 10 miliarde euro alocate de UE tranzitiei energetice romanesti sub forma de granturi (32% din cele 30 miliarde) contribuie masiv la cresterea fezabilitatii /rentabilitatii proiectelor. Practic aceasta suma faciliteaza atragerea capitalului privat (o estimare peste deget in jur de 60 miliarde) pentru dezvoltarea proiectelor. In urmatorii 10-15 ani, Romania isi poate trage un sistem energetic de ultima generatie. Retelele noi electrice inteligente (la randul lor, acestea contribuie la cresterea capacitatii de integrare a regenerabilelor pana in jur de 60-65% din total) plus energie securitara backups pe gaz, hidro si acumulatoare.

      4) Alte zeci si sute de miliarde sunt necesare (urgent) pentru modernizarea infrastructurii de transport rutier si feroviar, infrastructura urbana (apa, canalizare) si izolarea termica a cladirilor se afla si ele pe lista urgentelor, infrastructura sanitara si a educatiei nu suporta nici ea noi amanari. Pe langa cele 80 miliarde euro alocate Romaniei, Banca European de Investitii sta la dispozitie cu oferte de credite pe termen lung (20+ ani, rata donabzii „zero”). Daca nu acum, cand?

        • Haha, capra vecinului (mare-i invidia Doamne ;)

          P.S. Spre exemplu, in perioada ultimului ciclu bugetar (2016-2020) polonezii au beneficiat de granturi in valoare de 80 miliarde euro. Romania a benediciat de 46,3 miliarde euro (vezi graficul „decided”) din care a reusit sa absoarba doar 17.8 miliarde. Cam atat despre minciuni si propaganda ;) https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

          P.P.S. Ce s-a intamplat cu contributiile englezilor (Planul Marshall ;) pentru reconstructia economiilor din Estul Europei ?

  10. De mom ce electricitatea se obține in prin transformarea apei in aburi, folosind diverse surse de incalzire, nu e rentabil ca sa folosesti electricitate ca sa te incalzesti!

  11. Daca nu stii ce vrei, poti sa faci planuri si programe, proiecte de tara etc, – cate vrei. Tot degeaba. Si s-a si vazut si se si vede ca e degeaba.

    Ce vrea Romania? Intoarcerea la comunism, cu locuri de munca garantate, cu condamnarea „capitalistilor verosi”, cu locuinte ieftine, cu un guvern care se ocupa si de ciorba din oala (si de oala). Nu sunt sigur nici ca daca toate astea ar veni la pachet cu un partid unic si cu oprirea libertatii cuvantului, cetatenii nu le-ar accepta.

    Ceea ce se vede la PNRR este tocmai aceasta dorinta macabra de a redeveni comunisti. Intr-un fel spus, pentru ca de fapt romanii sunt si acum comunisti in mentalitate. Tuna si fulgera daca e cazul impotriva regimului comunist, dar asta numai pentru ca asa da bine,

    ===

    Pentru un PNRR bun si pentru o reforma reala, romanii ar trebui mai inatai sa accepte capitalismul. Nu poti avea un PNRR cu rezultate intr-o tara cu gandire comunista, orice ministryu ar fi si oricate masuri ai lua si oricate consultari ai face.

    ===

    Sugestii:

    Este mai bine ca PNRR sa fie intr-o suma cat mai mica: scade impactul negativ si oamenii se pot concentra pe ce se poate face, nu pe dorinte fantasmagorice.

    O alta idee ar fi sa fie lasata mult mai multa libertate de alegere, astfel incat comunitatile, firmele, ong-urile etc. sa isi poata alege cum sa faca si ce sa faca.

    Legat de realism – poate ca ar fi mai bine ca sa incetam cu atitudinea aceasta de pacalire a Comisiei Europene, adica sa nu mai dam drept protectia mediului si digitizare actiuni care clar nu au de-a face cu asa ceva. Faptul ca ministrii nu inteleg nimic din acest veac ar trebui sa ii opreasca in a bloca pe cei care inteleg si fac ceva. Macar atat,

  12. Pana una alta planul european de rezilienta si tranzitie ecologica in absolut mi-a adus DOUA noi impozite. Pe mine sa nu conteze…nu am multe instrumente, doar un vot, pe care il voi face cadou exact acelui partid pe care mainstreamul imi spune sa nu-l votez, ca e rau :))
    Daca e bal, bal sa fie, zic eu!

  13. In Ro avem structuri bugetare suprapuse care nu au dus la rezultate bune pentru absorbtia fondurilor europene din 2007 pana acum dar si in viitor.1. Consiliile judetene axate pe asociatii intercomunitare dintre localitati si grupurile de actiune locala.2 Agentiile de dezv.regionala care su facut strategii si au sustinut proiecte.3. Ministerele care au facut proiecte dar si cu numitele unitati de management care si ele au gestionat proiectele UE.4. Primariile urbane si rurale care si ele au facut proiecte. Cu atatea moase niciodata nu vom reusi sa folosim toti banii UE. Normal era sa ramana primariile si Ag.de dezv.regionale. Dar asa au fost pastrate miile de locuri de munca bine platite din buget care au fost sinecuri pentru partide in toate guvernarile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Horia Banescu
Horia BĂNESCU, expert în investiții în infrastructură și fonduri europene, activând timp de 10 ani ca expert evaluator al proiectelor de infrastructură locală, finanțate din fonduri europene, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a celor finanțate din fonduri naționale, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (pentru proiecte aferente Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL). Licențiat în Științe Administrative la SNSPA București și al absolvent al unui Masterat în domeniul Managementul Proiectelor, între domeniile de interes regăsindu-se investițiile publice, infrastructura, transporturile și politicile de mobilitate. A realizat o serie de analize referitoare la cauzele eșecurilor unor proiecte de infrastructură (de ex. autostrada Comarnic – Brașov, PNDL).

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

România, septembrie 2021: radiografia unui impas

Septembrie 2021 este, în România, momentul unui alt impas istoric. Scenele de pugilat din Parlament, isteria mediatică, confuzia guvernamentală, toate acestea sunt...

Despre educația morală a copiilor

Motto: V-am dat clasă cu opt clase /S-a terminat șmecheria / Sunt rege pe România! (Abi Talent)

Când plouă în Groenlanda e începutul apocalipsei climatice?

Așa s-ar putea deduce pe baza știrilor alarmiste declanșate de următorul anunț oficial: Pe 14 august 2021, în cel...

Când oamenii mici lasă umbre mari înseamnă că soarele e la asfințit

                                                 Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte,...

Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale

Germania pășește inevitabil în direcția unei tranziții politice de importanță majoră, provocată de sfârșitul guvernării cancelarului Angela Merkel, care a durat neîntrerupt...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.