Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă una dintre cele mai mari oportunități de dezvoltare economică și modernizare a României din ultimele decenii. Cu un buget total de 28,5 miliarde de euro, România are șansa de a-și transforma infrastructura, administrația și sectoare esențiale precum sănătatea, educația și digitalizarea. Cu toate acestea, ritmul actual al implementării este insuficient, iar riscul de a pierde fonduri importante devine din ce în ce mai real.
Până în prezent, România a reușit să atragă aproximativ 9,44 miliarde de euro, adică doar o treime din suma totală alocată. În timp ce alte state europene, precum Italia, Portugalia, Grecia, Cehia, Slovacia sau Spania, au avansat mult mai rapid, primind deja patru, cinci sau chiar șase tranșe de fonduri, România rămâne în urma mediei europene. În schimb, unele țări, precum Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Irlanda sau Luxemburg au primit până acum doar o singură tranșă de fonduri, iar Ungaria și Suedia nu au primit încă niciuna.
Până acum, în total, au fost absorbite de statele membre peste 300 de miliarde de euro din alocările totale de 722 de miliarde de euro, adică în jur de 40% din sumele totale.
În acest context, întrebarea esențială este: cum putem accelera implementarea PNRR pentru a maximiza impactul acestor fonduri?
Pentru ca România să recupereze decalajul față de alte state europene și să evite pierderea unor sume semnificative, sunt necesare măsuri urgente și eficiente.
✅ Folosirea asistenței tehnice din partea Comisiei Europene – Experții europeni pot sprijini România în optimizarea proceselor administrative și în eliminarea blocajelor birocratice. Aceasta este o resursă valoroasă care trebuie utilizată la maximum. De exemplu, în alte state, asistența tehnică a fost folosită pentru a simplifica ghidurile de finanțare și pentru a accelera avizarea proiectelor, ceea ce a dus la o mai bună absorbție a fondurilor.
✅ Întărirea rolului MIPE ca principal coordonator – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene trebuie să aibă resurse suficiente pentru accelerarea implementării proiectelor. Este necesară o mai bună coordonare între instituțiile implicate și o monitorizare strictă a progresului.
✅ Reforma administrației publice pentru mai multă eficiență – Implementarea proiectelor din PNRR depinde de capacitatea administrației de a lua decizii clare și de a reduce birocrația. Este necesară o prioritizare a proiectelor și o mai bună monitorizare a implementării. Reducerea birocrației, accelerarea procesului decizional și digitalizarea administrației sunt esențiale pentru a implementa proiectele din PNRR în timp util.
✅ Sprijin pentru autoritățile locale și ministerele de resort – Succesul PNRR depinde nu doar de MIPE, ci și de capacitatea autorităților locale și a celorlalte ministere de a implementa proiectele. O mai bună colaborare între administrația centrală și cea locală poate face diferența.
✅ Transparență și comunicare mai bună cu mediul privat și societatea civilă – Proiectele finanțate prin PNRR trebuie să fie transparente și să implice toți actorii relevanți. Parteneriatele cu mediul privat și implicarea activă a societății civile pot contribui la o implementare mai eficientă. De exemplu, în alte state, sectorul privat a fost puternic implicat în proiectele de digitalizare și tranziție verde, ceea ce a dus la o implementare mai rapidă și la atragerea de investiții suplimentare.
PNRR reprezintă o șansă unică pentru România de a-și moderniza infrastructura, administrația și serviciile publice. Fondurile sunt disponibile, însă implementarea lor eficientă depinde de capacitatea noastră de a acționa rapid și strategic.
Nu este suficient să avem fonduri la dispoziție – trebuie să ne asigurăm că le folosim în mod inteligent și eficient. Cu reforme clare, o administrație mai eficientă și o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat, România poate recupera terenul pierdut și poate transforma această oportunitate într-un succes real. Timpul nu este însă de partea noastră. Fie acționăm acum, fie ratăm această șansa.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Sigur ca ar trebui luati banii sit mai repede, nimeni nu stie cit vor mai fi disponibili.
Foarte pertinente explicatiile, dar credeti ca guvernarea actuala isi doreste asemenea reforme?!! Greu de crezut si de aceea in subteran sprijina suveranismul gaunos, pt a si pastra fuunctiile si privilegiile…….
Își doresc dar fără a fi afectați ai lor.Așa cum au modificat ordonanța trenuleț pentru a-i avantaja tot pe cei,,speciali „care câștigă într-o lună cât majoritatea într-un an!
dl. S. Muresan,
Nu stiu cit de familiarizat sunteti cu situatia reala, cu ceea ce se intimpla ”la firul ierbii” și nu de la nivelul inalt si aerul rarefiat, al politicilor economice de la Bucuresti si mai ales al Bruxelles-ului ploios.
Ma voi adresa in special sectorului energie – element critic al securității statului și va voi descrie, foarte sumar ”starea națiunii” in acest domeniu, pînă la ”a lua toti banii repede” in cadrul ”politicilor guvernelor precedente” și cu ”voioșia (și complicitatea) CE”:
1. România a inregistrat in anul 2024, pentru prima data in istoria sa energetică, de cca 100 de ani, ”performanța” de a deveni importator net de energie inscriind pentru prima data in istorie ca ENERGIA fiind un produs care mareste deficitul comercial al României (o tara cu resurse enorme, de tot felul de energii – și care nu suntem capabili sa le folosim pentru inclazire si electricitate la ibrice
2. România n-a avut (si nici nu are !…chiar daca dvs. poate ati auzit altceva !) o STRATEGIE ENERGETICA (facută profesiona, ”by the book” cum se zice, măcar dupa preceptele Reg.2018/1999, Guvernanta in energie si schimbarinclimatice). Neavind așa ceva, s-au intocmit diverse planuri si programe (PNIESC, PNAER, PNRR, REPOWER, strategii de hidrogen, de inclaziri, de cogenerari, și cite si mai cite, toat au fost ”insăilate” puse la grămadă si denumite ”strategie”. Ca sa fie strategie energetica, analiza trebuie sa fie INTEGRATA (resurse+tehnologii+parc actual+PROGNOZA !).
Incoerenta demonstrata la acest punct 2 a dus la consecintele de la punctul 1.
3. Cele de mai sus (foarte grav !), ne-au adus astazi la discutia ridicola si de risul curcilor ”cum facem sa luam banii” pentru Rezilienta si Redresare in conditiile in care:
– importam 2000-2500 MW (Bulgaria are Maritsa Istok-II – pe lignit, care functioneaza mai mult pentru noi)
– Romania a pornit centralele pe lignit la peste 1000 MW
– DAAAAR, avem in PNRR ”jalon” sa construim electrolizoare pentru hidrogen (verde ?…de unde elecrricitate ”verde” ?)…sau facem electrolizoarele astea pentru OMV ?
– poate nu stiți ca Vidraru (frumoasa hidrocentrala a fost construita in 5 ani, iar de-abia zilele acestea s-a anuntat ca A FOST OBTINUTA DUPA 7 ANI (!!! SAPTE !!!) AUTORIZATIA DE MEDIU PENTRU REABILITARE
– poate nu stiti ca la Bruxelles s-au discutat (si se vor lua decizii) despre biomasa / inclazire…etc si, România nu a fost prezenta (dar, cca 4 mill de români se inclazesc cu lemne/biomasa)
https://agerpres.ro/economic/2025/02/17/chisalita-aei-romania-nu-a-avut-nicio-pozitie-la-bruxelles-privind-incalzirea-cu-combustibili-solizi–1423063
dar noi o tot dam inainte cu eoliene si PV uri, apoape inutile, avind resurse uroase si de biomasa si de biomethan si de biomasa agricola si de hidro !
– peste tote acestea , tot prin PNRR_ul invocat, cica instalam cogenerare de inalta eficienta pe gaze (mai multa decit carbunii inchisi) dar care vor polua mult mai mult. Colac peste pupăză, nu stiu cum se fae ca toate orasele României care trebuie inclazite, nu cunosc decit 1 singura tehnologie – motoare ICE, cu zecile (!!) de 4 – 5 MWe si lafel termici)
4. Desi mai sunt foarte multe de spus, totusi inchei cu recomandarea sa revedeti ceva de-a dreptul inutil României – cheltuirea de catre aceeasi CE a 1,5 miliarde EUR (!!) pe niste eoliene inutile ROmâniei
https://www.zf.ro/opinii/contractele-cfd-inutile-romaniei-concluzia-anticipata-decit-3-22665574
Redau aceste lucruri din pozitia unui suveranist care crede ca economia si tehnologiile trebuie sa fie suverane, spre binele consumatorilor români de energie și nu prostiile politice insăilate fără rost