joi, martie 28, 2024

Povestea a două sate: Dimock, Pennsylvania și Pungești, Vaslui

Dimock este un sat din județul Susquehanna situat în colțul de nord-est al statului Pennsylvania. În sat trăiesc 18 familii, numărând 1.497 de suflete. În 2009 au avut loc o serie de evenimente care au transformat peste noapte satul Dimock în Cernobîl-ul gazelor de șist. Cei care au vizionat documentarul Gasland își amintesc că Dimock-ul a fost prezentat și la începutul și la sfârșitul filmului. Despre puterea manipulării în Gasland am scris aici. Cert este că după premiera filmului, Dimock a devenit capitala (neoficială) protestelor anti-fracking.

Aș vrea să fac o succintă recapitulare a faptelor petrecute în Dimock pentru a avea o perspectivă cât mai obiectivă și, în același, timp pentru a oferi o bază de comparație cu situația din Pungești, județul Vaslui. Așadar, pe 1 ianuarie 2009, o acumulare de gaz metan în fântâna locuitoarei Norma Fiorentino a produs o explozie în urma căreia capacul etanș de beton pe care tocmai îl instalase s-a crăpat. Explozia a fost declanșată de o scânteie electrică la pompa submersibilă din fântână. Acest incident a marcat începutul unei lungi bătălii legale între cele 18 familii din satul Dimock și Cabot Oil & Gas Company, care executa operațiuni de fracturare hidraulică în zonă. A marcat, de asemenea, debutul debarcărilor multor grupuri de activiști anti-fracking în sat și, din nefericire, începutul deteriorării bunului nume și reputației satului și locuitorilor săi.

În săptămânile care au urmat deschiderii procesului, un bulgăre de zăpadă a început să se rostogolească la vale: acuzații peste acuzații, video-uri incriminatorii, declarații fulminante, interviuri după interviuri, manifestații anti-fracking au declanșat o avalanșă informativă. Blogosfera s-a „încins”: platforme de discuții, bloguri personale, sau rețele de socializare au devenit peste noapte sanctuare pentru compătimirea sătenilor din Dimock și tribunale unde au fost condamnate companiile car utilizează fracking.

Ce s-a întâmplat după aceea:

19 ianuarie 2012: La cererea a 11 locuitori, Agenția de Protecția Mediului (EPA) a anunțat că va proba apa din aproximativ 60 de case din zona Dimock pentru a stabili dacă cetățenii sunt expuși unor substanțe dăunătoare sănătății;

15 martie 2012: Primul set EPA de teste de apă – 11 fântâni – Decizia: Apa este bună de băut.

6 aprilie 2012: Al doilea set EPA de teste de apă – 20 de fântâni – Decizia: Apa este bună de băut.

20 aprilie 2012: Al treilea set EPA de teste de apă – 16 fântâni – Decizia: Apa este bună de băut.

11 mai 2012: Al patrulea set EPA de teste de apă – 12 fântâni – Decizia: Apa este bună de băut.

25 iulie 2012: Decizia finală: EPA declară că apa din Dimock este bună de băut în ciuda pretențiilor unor locuitori care spun că apa a fost contaminată de fracturarea hidraulică. „Cele patru seturi de probe de apă nu indică nivele de contaminare care să dea motive Agenției de Protecția Mediului (EPA) să întreprindă alte acțiuni în viitor” (Roy Seneca, purtător de cuvant al EPA)

Ce spune pârâtul din proces? „Substanțele contaminante găsite în testele de apă sunt cel mai probabil produse de cauze naturale și alte activități fără legătură cu fracturarea hidraulică” (George Stark, purtătorul de cuvânt al firmei Cabot)

Ce s-a mai întâmplat după aceea în satul Dimock?

Anul trecut, Victoria Switzer și alți activiști anti-fracking din sat au sprijinit un candidat în alegerile pentru postul de guvernator al statului Pennsylvania. Candidatul sătenilor era un suporter al producerii gazului natural prin fracturare hidraulică din argila Marcellus (care se extinde sub satul Dimock și alte localități învecinate). Doamna Switzer poate fi văzută în Gasland, part II. Recent, dânsa a format un grup de cetățeni care caută să lucreze cu industria extractivă pentru îmbunătățirea standardelor de calitate a aerului. „Noi trebuie să lucrăm cu industria. A vedea cu ochelari de cal nu e bine. Realismul este bun”. Pentru doamna Switzer, sprijinirea candidatului pro-fracking este o acceptare a realității, nu o trădare. Oricum am privi, este un semn că propaganda anti-fracking evoluează, iar unii opozanți își schimbă tactica pentru a ilustra faptul că gazele de șist vor fi cu noi în viitorul apropriat.

Ce lecții se pot învăța din povestea sătenilor din Dimock, Pennsylvania? Ar putea aceste lecții să-i ajute și pe sătenii din Pungești, Vaslui, în lupta lor cu autoritățile locale și naționale pentru interzicerea explorării gazelor de șist din comuna lor?

Am subliniat cuvântul explorare pentru că Chevron nu știe încă dacă există gaze de șist la Pungești și dacă aceste gaze sunt exploatabile economic. Experiența lor recentă din Polonia arată că pot apărea surprize neplăcute după faza de explorare, când cantitățile de gaze descoperite nu justifică economic continuarea lucrărilor de exploatare. Compania a pierdut banii cheltuiți pe explorare, dar este un risc asumat. În aceste condiții, când protestăm împotriva a ceva care poate nici nu există, devenim, vrând-nevrând, personajele lui Ioan Creangă din „Prostia omenească” – episodul cu drobul de sare.

Evenimentele din Pungești (sat pe îl cunosc din perioada când am lucrat ca inginer geotehnician în Atelierul de Proiectări Județean Vaslui) le știu, vai, doar din blogosferă și din veștile pe care le primesc de la foști colegi din țară. Prima asemănare cu Dimock care m-a frapat a fost năvala activiștilor și ONG-urilor eco- (sau anti-fracking) în satele comunei Pungești. Oameni care probabil nu au auzit toată viața lor de Pungești s-au trezit peste noapte animați de o simpatie pro-Pungești cuplată cu o antipatie contra-fracking, ambele simptome exagerate binișor de o comportare isterică, mergând până la violență verbală și fizică, tipică unor personalități cu comportament deranjat. Chiar dacă nu se știe nimic precis despre existența gazelor de șist în Pungești, oamenii descriși mai sus par să urmeze lozinca „Noi îi blamăm pe toți în interesul nostru”. Iar apelurile către politicieni să ia decizii bazate „pe știință, nu pe emoții” sunt, de multe ori, încărcate de emoții puternice.

Se pare că există o componentă psihologică a acestui comportament. „Noi putem să punem tone de fapte în fața oamenilor și ei să le ignore pur și simplu”, a declarat Mark Lubell, directorul Centrului de Politica Mediului și Comportamentului de la University of California, Davis. Lubbel a mai spus că situația, care se întâmplă cu ambele părți ale unei dezbateri, se numește „raționament motivat”  Bazat pe acesta, oamenii insistă să creadă lucruri care nu sunt adevărate din cauza feedback-ului primit de la alți oameni care împărtășesc punctele lor de vedere.

NOTA 1. Mă întreb de ce protestele anti-fracking vizează predominant firma americană Chevron. Sunt și alte firme străine care explorează gazele de șist în diverse locații pe teritoriul României, dar nu cunosc nici un fel de demonstrații tip Pungești împotriva lor. (Nelocuind în România, s-ar putea ca informațiile mele să fie incomplete)

NOTA 2: Doamna Norma Fiorentino a vrut să schimbe vechiul capac de lemn putrezit care îi acoperea puțul de apă cu un capac de beton, turnat la fața locului. Pentru că era frig în decembrie 2008, ca să se întărească mai repede betonul, doamna Fiorentino a pus o prelată groasă peste capac.

Consecința: acumularea rapidă a gazului metan sub capacul închis etanș. Oamenii din zonă, cunoscând că gazul metan este o prezență naturală în fântâni (un produs secundar al stratelor de cărbuni din Munții Appalași), le ventilează permanent.

Morala: Ce „război” mediatic poate produce un capac nou de beton.

Distribuie acest articol

54 COMENTARII

  1. Diferența cea mai notabilă între Dimock și Pungești este aceea că în State oamenii sun educați să ia în considerare faptele obiective, în timp ce în România ei sunt (auto-)educați să se raporteze la ce au auzit ei prima dată. După care nimic nu le mai schimbă opiniile și concepțiile. Dacă doriți să vă convingeți, urmăriți pe forumurile românești orice dezbatere pe tema ”tracțiune spate vs.tracțiune față” sau ”right-hand drive vs. left-hand drive”. Și o să vedeți ce opinii ferme au unii care nu au condus niciodată tracțiuni spate sau right-hand drive. Asta cine de psihologia colectivă, așa sunt românii educați în familie. E nevoie de cel puțin 3 generații pentru a schimba așa ceva.

    Pe lângă asta, urmare a două generații trăite în comunism, oamenii nu mai cred absolut nimic din ce spun autoritățile. Iar autoritățile, tot ca urmare a mentalităților comuniste, prostesc oamenii pe față, fără nicio jenă. Rezultatul fiind că neîncrederea se perpetuează în mod justificat.

    Isteria de la Pungești are la bază protestele organizate inițial la Bârlad, care la vremea aceea erau pur și simplu politice. Dar oamenii au rămas cu ce li s-a băgat în cap atunci și nimic nu-i va mai face să-și schimbe opiniile. Pe de altă parte, impresia mea este că Chevron perseverează în mod greșit și își distruge imaginea pe zeci de ani de-acum înainte, chiar dacă dreptatea este de partea companiei. Oricât de aberantă e opoziția sătenilor, a continua lucrările în forță e profund greșit în materie de PR.

    • Si cred ca mai este ceva specific la Pungestii astia ai nostri: cand s-a vorbit la inceput despre gazele de sist era pe vremea Guvernului Boc iar acualii guvernanti cu Dl Ponta in frunte(erau atunci in opozitie!!) tunau su fulgerau contra gazelor de sist, acuzandu-l pe Basescu de tradarea interesului national si de alte mizerii politice tipic dambovitene.

      Dupa ce Ponta a venit la guvernare cu USLul nici vorba de tradarea de dinainte, dimpotriva, acum gazele de sist au primit unda verde bine mersi iar Ponta nici nu-si mai aduce aminte cum i-a vrajit adica i-a mintit pe amaratii din Pungesti care l-au votat ca sa scape de gazele de sist de care era acuzat Basescu si PDLul lui!!
      Acuma, amaratii din Pungesti neinstruti despre gazele de sist(neinstruiti sunt marea majoritate a romanilor in frunte cu clasa politica ipocrita cand e vorba despre gazele astea) au devenit o masa de manevra politica usor de exploatat si mai usor acum de nebagat in seama !!!!!!!!!!

    • „urmare a două generații trăite în comunism, oamenii nu mai cred absolut nimic din ce spun autoritățile” – nu are legatura doar cu comunismul. Pai douazeci de ani de coruptie si politicieni mafioti au chiar mai mult de a face…

      • ”Politicienii mafioți” au fost creația regimului comunist. Au fost oamenii capabili ”să se descurce”, în condițiile de sărăcie generalizată de pe vremea respectivă. Nu i-a teleportat nimeni din Rusia sau din Asia Centrală, sunt români născuți și crescuți pe vremea lui Ceaușescu. Inclusiv Ponta, care face mare tapaj pe tema vârstei pe care o avea în 1989.

        Orice psiholog vă poate confirma că oamenii au concepțiile despre lume și viață definitivate în jurul vârstei de 15 ani, iar tot comportamentul și toate ”realizările” lor în viață, chiar și cele de la vârste de 40 sau 60 de ani, sunt practic determinate de acele concepții deja formate.

  2. Foarte bun articolul; astept sa apara luptatorii impotriva capitalismului american.
    (Nu stiu daca autoritatile s-au implicat suficient sa explice oamenilor din Pungesti ca e vorba doar de explorare, de cautare daca exista suficient gaz pentru a fi exploatat. Cit despre „luptatorii pentru pace”, pardon, luptatorii care mor de grija oamenilor din Pungesti sint de aceiasi teapa cu luptatorii pentru pace impotriva americanilor.)
    Atit cazul Rosia Montana, cit si cazul Pungesti au fost genial prevazute de badia Creanga si exemplificat cu drobul de sare ;)

  3. Imi permit (desi nu am cerut voie nimanui si textul poate fi sters) sa aduc un text de Lucian Mandruta:
    „Karatistul cu gazele de sist
    Pentru el, natura patriei e absolut impecabila si trebuie aparata impotriva a oricui si orice. N-a ridicat niciodata o hartie de pe jos si nu s-a dus sa stranga pet-urile si pungile de plastic de pe campul alminteri curat din imaginatia lui. Cu toate astea, se lupta cu corporatia americana care vrea sa bage in sol un lichid si sa scoata gaz. Ca alternativa, activistul ar prefera ca in sol sa se injecteze niste difuzoare, in care sa se bage muzica de hipsteri, care sa faca florile sa creasca mult mai colorate si sa aiba toate frunze de marijuana ca bonus. Luptatorul cu gazele astea e de cele mai multe ori bine intentionat si vrea sa faca un lucru maret in viata. N-a reusit cu viata lui, acum incearca cu a altora, poate tine. Mai ales daca lucreaza in echipa. In mod bizar, uraste americanii si are o parere buna despre rusi. Nu pentru ca e platit, ci pur si simplu pentru ca ii vine foarte usor sa simpatizeze cu aia care nu obtin in mod natural simpatia nimanui, exact ca el.”

    • Iaca, cine urmareste cu asiduitate Antenele, stie… Pana si Antenele sunt bune, atunci cand sustin cauza.
      Mandruta nu e insul ala care, ultima data cand l-am vazut la TV, facea baie imbracat, impreuna cu Norica Nicolai (imbracata si ea, har Domnului)?
      Altfel, v-ati ostenit degeaba. Gasiti chiar aici, pe Contributors, zeci de articole cam de aceeasi factura, publicate in toamna anului trecut; devenise aproape o moda sa batjocoresti oameni necunoscuti pentru ca nu demonstrau pentru ce doreau autorii.

  4. De ce ati mers tocmail in Pennsylvania pentru documentarea articolului acestuia si nu ati scris despre ceea ce se intampla mai aproape de dvs. De ce statul New York in care profesati actualmente a introdus un moratoriu asupra gazelor de sist ? Cum il motiveaza, cu ce argumente ? De ce Pennsylvania ar fi un model pentru Romania, iar New York-ul nu ?

    • Imi permit eu sa va raspund. Fiindca cei din statul New York sunt mai „cu drobul de sare” pe casa. Poate are legatura si cu faptul ca New York a ales primar un comunist la propriu ceea ce spune multe despre capacitatile politico-intelectuale ale celor de acolo.In materie de ecologism (a se citi anti-capitalism si anti-dezvoltare) cred ca doar California este in fata New York-ului. Se pare ca cu cat oamenii traiesc mai bine si intr-un spatiu mai urbanizat cu atat au dorinta atavica de a apara pasunile de aiurea.

    • „De ce ati mers tocmail in Pennsylvania pentru documentarea articolului acestuia si nu ati scris despre ceea ce se intampla mai aproape de dvs.”

      Nu am mers în Pennsylvania pentru că nu am de ce :-): Locuiesc în Pennsylvania de mulți ani, casa mea este înconjurată de argila Marcellus, cunosc părerile vecinilor mei despre fracturarea hidraulică și despre ce s-a întâmplat în satul Dimock etc. Cunosc și New York-ul foarte bine, lucrez în acel oraș de 13 ani, am avut intervenții în mass-media locală și…surpriză! viitorul meu articol va fi despre activiștii anti-fracking din New York! Vă aștept să-l citiți.

  5. Vrem să facem afaceri, corect. De ce să nu le facem pe terenul proprietate personală cu bani proprii sau împrumutați de la bancă? Pe scurt, vă răspund la Nota1. Pentru că C. e companie mai cunoscută. În plus, de la americani avem pretenții mai mari. Să exproprieze/ cumpere cu o mie de euro per mp (ca în București) și mai vorbim. Chiar, de ce nu am face explorare și in București- tot zonă locuită, deci niciun pericol. E ridicol să critici strategia unui universal premium, de pildă.

    http://universal-premium.com/strategy.html

    Indiferent dacă o exista vreo firmă-mamă. De ce nu vine firma-mamă?

    Aceeași întrebare și pentru C.

    Protestele „anemice” anti sunt pe măsura ” agresorului” fracturare, o tehnică foarte veche. Vă întreb dacă e trendy să avem fracturare respectiv să le zicem câteva de la obraz ” promotorilor” . Cei mai mulți, presupun, ar considera penibilă fiecare ” activitate”. Sunt curios ce ceas poartă ceo C. (înlocuiți dumneavoastră litera cu G sau cu ce doriți, fie și cu două litere gen UP). Sau ce telefon mobil folosește. Cumva unul à la Gekko? Eu nu cred.

  6. Cu stima –

    Doar cateva intrebari… EPA a dat verdict – apa este buna de baut, nu exista legatura cu exploatarile de gaze de sist… Este asta o garantie ca nu exista implicatii de mediu pentru exploatarile de gaze de sist? Dumneavoastra – ca specialist in domeniu, bineinteles – puteti garanta ca nu exista riscuri in domeniu legate de exploatare gaze de sist? Care ar fi probabilitatea in procente ca un eveniment nedorit sa se produca?

    Multumesc

      • Sunt tehnologii mai riscante, si mai putin riscante pentru mediu… Intrebam un specialist pentru ca eram curios pur si simplu si voiam o opinie avizata… din pacate nu am primit raspuns…

        Daca riscurile depasesc un anumit prag, poate nu e in beneficiul societatii sa mearga inainte pe acea tehnologie… In ce priveste sistemul de transport, societatea a acceptat ca beneficiile sunt mult mai mari decat riscurile -, exista si victime (pe trecere de pietoni sau aiurea in tramvai) exista si poluare! – intrebam un specialist care este gradul de risc pentru tehnologia de fracturare hidraulica si daca este unul social acceptabil – nimic mai mult.

        • Societatea umană are nevoie de energie, iar riscurile sunt locale. O cisternă de combustibil răsturnată pe șosea reprezintă un risc real, dar avem totuși nevoie de automobile, așa că ne asumăm riscul. La fel și gazul natural, este foarte ieftin, foarte ușor de folosit, foarte ușor de obținut, nu necesită rafinare și arde mai curat decât orice alt combustibil.

          O centrală nucleară s-ar putea să prezinte riscuri mai mici, dar poate lua shutdown inclusiv la avarii minore, tocmai din motive de siguranță, moment în care lasă un sfert de țară fără energie. O conductă de gaz metan avariată afectează doar consumatorii de pe ramura respectivă, celelalte ramuri funcționează normal, iar termocentralele pe gaz pot suplini inclusiv energia generată de centrala nucleară oprită temporar.

          Sigur că se poate face asta și cu cărbune, dar impresia mea subiectivă este că totuși mor mai mulți oameni în accidente miniere decât în accidente de foraj. Plus faptul că e mult mai poluant să arzi cărbune, iar problemele de sănătate ale minerilor sunt cunoscute și confirmate, spre deosebire de cele aferente exploatării gazelor de șist.

      • Nu imi da nimeni garantie, desigur, dar nici nu ma obliga cineva sa trec strada, ca-i de „utilitate publica”.
        Acum pricepi diferenta?

  7. Domnule autor, aceasta lista ati consultat-o?

    List of independent and peer-reviewed studies on the various health and environmental impacts associated with unconventional fossil fuels’ extraction

    I. Studies analysing the climate impact of unconventional fossil fuels production
    Pétron et al, Feb 2012, “Hydrocarbon emissions characterization in the Colorado Front Range: A pilot study”, DOI: 10.1029/2011JD016360 – Natural-gas producers in an area known as the Denver-Julesburg Basin are losing about 4% of their gas to the atmosphere — not including additional losses in the pipeline and distribution system: releases of that magnitude could effectively offset the environmental edge that natural gas is said to enjoy over other fossil fuels.
    Alvarez et al, Feb 2012, “Greater focus needed on methane leakage from natural gas infrastructure”, DOI: 10.1073/pnas.1202407109 – New natural gas power plants produce net climate benefits relative to efficient, new coal plants using low-gassy coal on all time frames as long as leakage in the natural gas system is less than 3.2% from well through delivery at a power plant.
    Karion et al, Aug 2013, “Methane emissions estimate from airborne measurements over a western United States natural gas field”, DOI: 10.1002/grl.50811 – The measurements show that in the Uintah Basin, the natural gas field leaked 6 to 12% of the methane produced, on average, on February days.
    Miller et al, Nov 2013, “Anthropogenic emissions of methane in the United States”, DOI: 10.1073/pnas.1314392110 – US emissions of methane are probably 50% higher than current estimates by the US Government. Emissions of methane from fossil fuel extraction and refining activities in the South Central U.S. are nearly 5 times higher than previous estimates („Most strikingly, our results are higher by a factor of 2.7 over the south-central United States, which we know is a key region for fossil-fuel extraction and refining”).
    Brandt et al, Feb 2014, “Methane Leaks from North American Natural Gas Systems”, DOI: 10.1126/science.1247045 – ‘“Atmospheric tests covering the entire United States indicate emissions around 50% more than US EPA estimates; and this is a moderate estimate.” Methane leaks negate the climate change benefits of using natural gas as a transportation fuel: „Switching from diesel to natural gas is not a good policy from a climate perspective”.
    II. Studies analysing the economic and energy impacts of the unconventional fossil fuels industry
    David Hughes, February 2013, “Drill Baby Drill”, http://shalebubble.org/drill-baby-drill/ – Shale gas and oil wells in the US have proven to deplete quickly, the best fields have already been tapped, and no major new field discoveries are expected –> an “exploration treadmill” limits the long-term potential of shale resources. Exploitation continues to require such enormous expenditures of resources and logistical effort that rapid scaling up of production to market-transforming levels is all but impossible
    Tobias Rehbock, April 2013, “Fracking – you snooze, you lose?”, https://www.kfw.de/Download-Center/Konzernthemen/Research/Research-englisch/Fokus-PDF-Dateien/Fracking_you-snooze-you-lose_en.pdf – German bank KfW tracks the competitiveness of the German and the US industrial sector over the last ten years: No noteworthy competitive advantage for US manufacturing sector from lower energy prices (notably due to negligible contribution of energy prices on overall costs (2%) in manufacturing.
    Buchholz et al, May 2013, “Fracking for Shale Gas Production, A contribution to its appraisal in the context of energy and environment policy”, German advisory Council on the environment, http://www.umweltrat.de/SharedDocs/Downloads/EN/04_Statements/2012_2016/2013_09_Statement_18_Fracking_for_Shale_Gas_Production.pdf?__blob=publicationFile – Production of shale gas in Germany will not reduce energy prices, neither will it make any appreciable contribution to the security of energy supply. The impact of the shale gas boom on the industry’s competitiveness is often exaggerated. For the moment the fracking technology should not be used for commercial production of shale gas, in view of serious gaps in our knowledge about its environmental impacts.

    III. Studies analysing the link between unconventional fossil fuels production and earthquakes
    Hitzman et al, June 2012, “Induced Seismicity Potential in Energy Technologies”, http://dels.nas.edu/resources/static-assets/materials-based-on-reports/reports-in-brief/Induced-Seismicity-Report-Brief-Final.pdf – While Hydraulic fracturing has a low risk for inducing earthquakes that can be felt by people, underground injection of wastewater produced by hydraulic fracturing and other energy technologies has a higher risk of causing such earthquakes.
    Keranen et al, Mar 2013, “Potentially induced earthquakes in Oklahoma, USA: Links between wastewater injection and the 2011 Mw 5.7 earthquake”, DOI: 10.1130/G34045.1 – A 5.7 magnitude earthquake near Prague, OK, in 2011 which damaged 14 homes and other structures in an area historically seismically inactive was triggered by injection of fracking wastewater.
    van der Elst et al, Jul 2013, “Enhanced Remote Earthquake Triggering at Fluid-Injection Sites in the Midwestern United States”, DOI: 10.1126/science.1238948 – Evidence that injection wells can set the stage for more dangerous quakes: Because pressure from wastewater wells stresses nearby faults, if seismic waves speeding across Earth’s surface hit the fault it can rupture and, months later, produce an earthquake stronger than magnitude 5, as observed in Oklahoma, Colorado and Texas.
    IV. Studies analysing the impact on water of unconventional fossil fuels production
    Osborn et al, April 2011, “Methane contamination of drinking water accompanying gas-well drilling and hydraulic fracturing”, DOI: 10.1073/pnas.1100682108 – “Systematic evidence for methane contamination of drinking water associated with shale gas extraction” in the aquifers above the Marcellus and Utica shale formations in the U.S. Northeast.
    Tom Myers, Feb 2012, “Potential Contaminant Pathways from Hydraulically Fractured Shale to Aquifers”, DOI: 10.1111/j.1745-6584.2012.00933.x – The lingering higher-than-normal pressure could bring formation waters, along with fracking chemicals, closer to the surface far faster than would occur over natural geological time scales of thousands of years, especially if there are faults and/or abandoned wells within the fracking zone
    Warner et al, May 2012, “Geochemical evidence for possible natural migration of Marcellus Formation brine to shallow aquifers in Pennsylvania”, DOI: 10.1073/pnas.1121181109 – Possibility that formation water can migrate into freshwater aquifers through naturally occurring pathways.
    Haluszczak et al, Dec 2012, “Geochemical evaluation of flowback brine from Marcellus gas wells in Pennsylvania, USA”, DOI: 10.1016/j.apgeochem.2012.10.002 – Brine water that flows back from gas wells in the Marcellus Shale region after hydraulic fracturing is many times more salty than seawater, with high contents of various elements, including radium and barium.
    Olmstead et al, Feb 2013, “Shale gas development impacts on surface water quality in Pennsylvania”, DOI: 10.1073/pnas.1213871110 – Collection of data from over 20,000 water quality observations, between 2000 and 2011: Downstream concentrations of chloride increased when there were more wastewater plants treating and releasing shale gas waste in an area. High levels of chloride can damage aquatic ecosystems, and also trigger the release of other pollutants, such as heavy metals and phosphates, from sediment.
    Ferrar et al, Mar 2013, “Assessment of Effluent Contaminants from Three Facilities Discharging Marcellus Shale Wastewater to Surface Waters in Pennsylvania”, DOI: 10.1021/es301411q – Wastewater treatment plants can’t handle high levels of contaminants (including benzene and barium) that are found in fracking wastewater: Water flowing out of the plants into the environment still has elevated levels of the chemicals from natural gas production. Concentrations of chemicals found in gas production waste (barium, strontium) drop significantly after the plants stopped taking the fracking waste.
    Jackson et al, Jun 2013, “Increased stray gas abundance in a subset of drinking water wells near Marcellus shale gas extraction”, DOI: 10.1073/pnas.1221635110 – The scientists analysed 141 drinking wells located within 1km of fracking wells in northeastern Pennsylvania. They found that in homes less than 1km from wells, methane was detected in 82% of drinking water samples, with average concentrations 6 times higher than normal.
    Fontenot et al, Jul 2013, “An Evaluation of Water Quality in Private Drinking Water Wells Near Natural Gas Extraction Sites in the Barnett Shale Formation”, DOI: 10.1021/es4011724 – The study found arsenic levels in groundwater within 3 km of gas installations at levels nearly 18 times higher than in groundwater tested at distances further than 3 km from gas wells or in the historical data. Arsenic, selenium, and strontium were found in numerous samples at levels exceeding the EPA’s maximum contaminate limit for drinking water. Other contaminants such as barium, methanol and ethanol were also found.
    Timothy T. Eaton, Sept 2013, “Science-based decision-making on complex issues: Marcellus shale gas hydrofracking and New York City water supply”, DOI: 10.1016/j.scitotenv.2013.04.093 – Current analyses of hydrofracking for gas production are too narrowly focused on the local scientific and technical aspects, but political decision-making about fracking is based largely on other aspects besides science. That’s why the precautionary principle should be applied in such situations. In the case of New York, where a decision is currently pending on whether to permit hydrofracking, the study concludes that a ban within the areas that supply the city’s water is appropriate.
    Warner et al, Oct 2013, “Impacts of Shale Gas Wastewater Disposal on Water Quality in Western Pennsylvania”, DOI: 10.1021/es402165b – The researchers compared radioactivity and dissolved solids in sediment both up- and downstream of the facility and found a 90% reduction in radioactivity in the effluent. Toxic legacy of radiation in the Allegheny River—with concentrations of radium 200 times above normal levels in the sediments as a result of fracking wastewater disposal.
    Downstream Strategies, Oct 2013, “Water Resource Reporting and Water Footprint from Marcellus Shale Development in West Virginia and Pennsylvania”, http://www.downstreamstrategies.com/documents/reports_publication/marcellus_wv_pa.pdf – Volumes of water and waste are a cause for concern: Over 90% of water used remains underground (permanently removed from the water cycle), 80% of fracking water comes from rivers and streams. Reuse and recycling of flowback fluid makes up only between 8% and 14% of recent water use, and is highly unlikely to be a solution to the water needs of the industry going forward.
    Nagel et al, Dec 2013, “Estrogen and Androgen Receptor Activities of Hydraulic Fracturing Chemicals and Surface and Ground Water in a Drilling-Dense Region”, DOI: 10.1210/en.2013-1697 – The scientists took surface and ground water samples from sites where drilling spills and accidents were known to have occurred. Hormone disruptors in water supplies near fracking sites in Colorado—at levels high enough to alter hormonal signalling in living cells, with links to cancer, birth defects and infertility. Eleven chemicals commonly used in the controversial „fracking” method of drilling for oil and natural gas are endocrine disruptors.
    Nicot et al, Jan 2014, “Source and Fate of Hydraulic Fracturing Water in the Barnett Shale: A Historical Perspective”, DOI: 10.1021/es404050r – 92% of the water used to frack Barnett Shale wells in 2011 was “consumed” – never to return to the aquifer or reservoir again. Only around 5% of all the water has been reused or recycled “for the past few years.” The figures suggest that the industry is making very little progress in conserving water, despite a push from regulators and lawmakers to encourage the practice.
    CERES, Feb 2014, “Hydraulic Fracturing & Water Stress: Water Demand by the Numbers”, http://www.ceres.org/resources/reports/hydraulic-fracturing-water-stress-water-demand-by-the-numbers/view – Since 2011, three-quarters of the wells built were located in areas where water is scarce, and 55% were in areas experiencing drought. Hydraulic fracturing is increasing competitive pressures for water in some of the country’s most water-stressed and drought-ridden regions.
    V. Studies analysing the impact on air of unconventional fossil fuels production
    Tait et al, Feb 2013, “Enrichment of Radon and Carbon Dioxide in the Open Atmosphere of an Australian Coal Seam Gas Field”, DOI: 10.1021/es304538g – Correlation between coal bed methane (CBM) wells and radon concentrations in the atmosphere: Findings suggest leakage from not only infrastructure but alternative gas pathways though diffuse soil emissions that had yet to be accounted for (i.e methane leakage). if there are unidentified pathways for methane release this can have significant ramifications for greenhouse gas budgets.

    VI. Studies analysing the landscape impacts of unconventional fossil fuels production
    Slonecker et al, Sept 2012, “Landscape Consequences of Natural Gas Extraction in Bradford and Washington Counties, Pennsylvania, 2004–2010”, http://pubs.usgs.gov/of/2012/1154 – The widespread use of hydraulic fracturing to produce natural gas and coal bed methane is modifying the landscape at an unprecedented rate compared with other forms of energy development: It can have a significant impact on ecological resources and the services they provide.
    David Porter, Railroad Commission of Texas, Mar 2013, “Eagle Ford Shale Task Force Report”, http://www.rrc.state.tx.us/commissioners/porter/reports/Eagle_Ford_Task_Force_Report-0313.pdf – The cost of providing a county road system for fracking infrastructure: The costs in one Texas county were higher than subsidies obtained the 24 Texas counties concerned by SG development in 2011.
    VII. Studies analysing the health impacts of unconventional fossil fuels production

    Lupo et al, Oct 2010, “Maternal Exposure to Ambient Levels of Benzene and Neural Tube Defects among Offspring: Texas, 1999–2004”, DOI: 10.1289/ehp.1002212 – Mothers living in census tracts with high benzene levels (0.9 – 2.33 ppbv) „were 2.3 times more likely to have offspring with spina bifida than mothers living in census tracts with the lowest ambient benzene levels.”
    McKenzie et al, Feb 2012, “Human health risk assessment of air emissions from development of unconventional natural gas resources”, DOI: 10.1016/j.scitotenv.2012.02.018 – The report, based on three years of monitoring, found a number of potentially toxic petroleum hydrocarbons in the air near the wells including benzene, ethylbenzene, toluene and xylene (known carcinogens).
    The greatest health impact corresponds to the relatively short-term, but high emission, well completion period, due to exposure to trimethylbenzenes, aliaphatic hydrocarbons, and xylenes, all of which have neurological and/or respiratory effects.
    Residents living ≤ ½ mile from wells are at greater risk for health effects from Natural Gas Development than are residents living >½ mile from wells (mostly because of benzene leakage).
    Colborn et al, Nov 2012, “An Exploratory Study of Air Quality near Natural Gas Operations”, http://endocrinedisruption.org/assets/media/documents/HERA12-137NGAirQualityManuscriptforwebwithfigures.pdf – 57 non-methane hydrocarbons (NMHCs) were found near gas wells in rural Colorado, including 45 that can have some potential for affecting human health (brain and nervous system). In almost 75% of all samples collected, researchers discovered methylene chloride, a toxic solvent that the industry had not previously disclosed as present in drilling operations. The greatest number of chemicals were detected during the initial drilling phase.
    McKenzie et al, Jan 2014, “Birth Outcomes and Maternal Residential Proximity to Natural Gas Development in Rural Colorado”, DOI: 10.1289/ehp.1306722 – Mothers who lived in areas with greater well density, or more than 125 wells within a 10-mile radius of their homes, gave birth to children that „had a 30% greater prevalence of congenital heart defects” than similar populations with no wells within a 10-mile radius of their residence. „Chemicals now widely used by the shale gas fracking industry include many that are hazardous even at low or barely detectable levels. These include the bacteria killers, glutaraldehyde and 2,2-dibromo-3-nitrilopropionamide (DBNPA); the corrosion stopper propargyl alcohol; and the foaming agent 2-butoxyethanol (2-BE), as well as lubricants containing naphtha.”
    Adgate et al, Feb 2014, “Potential Public Health Hazards, Exposures and Health Effects from Unconventional Natural Gas Development”, DOI: 10.1021/es404621d – Despite broad public concern, no comprehensive population-based studies of the public health effects of UNG operations exist. Major uncertainties are the unknown frequency and duration of human exposure, future extent of development, potential emission control and mitigation strategies. Much of the existing science „isn’t explicitly tied to health”: Many studies on levels of pollutants in the air or water, but didn’t track how the exposures are connected to local health trends. Studies do not generally take into account the potential long-term, cumulative effects.

    VIII. Studies analysing the impacts on wildlife of unconventional fossil fuels production
    Michelle Bamberger and Robert E. Oswald, Jan 2012, “Impacts of Gas Drilling on Human and Animal Health”, DOI: 10.2190/NS.22.1.e – During hydraulic fracturing, radioactive, hydrocarbon, and other harmful chemical pollutants can reach humans and farmland via many routes (leaks from damaged or defective well casings, leaks from waste water impoundment ponds, the illegal dumping of waste water, and the spraying of used fracking fluid on roads for dust control). Many suspect chemicals used in drilling and hydrofracking (or “fracking”) operations are poisoning animals through the air, water, or soil.
    Papoulias et al, Aug 2013, “Histopathological Analysis of Fish from Acorn Fork Creek, Kentucky, Exposed to Hydraulic Fracturing Fluid Releases”, DOI: 10.1656/058.012.s413 – After the spill of hydraulic fracturing fluid, state and federal scientists observed a significant die-off of aquatic life. The gill lesions were consistent with exposure to acidic water and toxic concentrations of heavy metals.

    • Presupunând că ați citit (și înțeles) toate articolele citate, vă rog să scrieți aici de câte ori apare keyword-ul Dimock în fiecare din ele. Există în puzderia de articole citate o singură frază care să contrazică concluziile EPA? Mă tem că încercați să introduceți un sofism.

      • Dezamăgitor răspuns.
        Am avut impresia că articolul nu este, pe fond, despre reacțiile antifracturare din Dimock, relatarea întâmplărilor de acolo fiind doar un bun pretext pentru adevăratul mesaj: exploatarea gazelor prin fracturare hidraulică este pe deplin sigură, inclusiv pentru calitatea apei.
        Presupunerea mea despre subiectul adevarat al articolului a pornit de la calificările dumneavoastră profesionale excelente.
        Sunt gata să iau în considerare și să analizez argumentele unui profesionist, dacă acestea sunt din aria sa de expertiză. Mă tem, însă, că dacă articolul dumneavoastră viza psihologia maselor, domeniu în care nu sunteți expert, mi-am pierdut timpul degeaba citind opiniile respective.

      • 1. Care este explicatia ca au trecut exact trei ani de la evenimentul initial si primele teste EPA? Ce ne spune chestia asta despre viteza si determinarea cu care s-ar misca, intr-o situatie asemanatoare, autoritatile noastre de mediu?
        2. EPA spune ca apa e buna de baut, Cabot spune ca nu de la ei provin contaminantii. Care contaminanti???
        3. Imi pare rau ca trebuie sa va stric „demonstratia”, but it ain’t over till the fat lady sings.
        Nu-i asa ca rezidentii din Dimock solicita insistent, de mai bine de jumatate de an, reluarea investigatiilor EPA?
        Nu-i asa ca, desi „s-a demonstrat” ca nu are nicio vina, Cabot a incheiat totusi un settlement cu cateva zeci de familii din Dimock – fireeste, for an undisclosed sum?
        Nu-i asa ca Los Angeles Times (adica nu chiar Cancan) a obtinut un document intern al EPA, care priveste printre altele investigatiile din Dimock, dar si pe cele din Pavillion si Parker County, TX, si care prezinta lucrurile intr-o lumina deloc favorabila EPA, ridicand intrebari despre cenzura, receptivitate la comenzi politice samd?
        Iata aici un link bun (care contine de multe ori cuvantul Dimock, ca inteleg ca asta este o conditie esentiala pe care o impuneti, in loc de raspuns, celor care va contrazic) http://www.latimes.com/nation/nationnow/la-na-epa-dimock-20130728-m%2C0%2C3972476.story#axzz2yPH88FEr
        In treacat fie spus, Nota 1 la articolul dvs. este la fel de off-topic ca si articolele mentionate de preopinent, dar asta e, daca a trebuit sa strecurati o soparla, a trebuit si gata.
        Altfel, raspunsul este foarte simplu si banal – pana de curand s-a demonstrat exclusiv impotriva Chevron (dar lucrurile incep sa se schimbe, daca ati citit stirile din ultimele zile) pentru ca Chevron sunt de departe cei mai avansati, cei mai aproape de inceperea lucrarilor. Si cei mai aroganti, as spune.
        4. Sunt de acord insa ca banuielile la adresa EPA sunt cu totul irelevante pentru Romania. Aici fireste ca absolut nimeni nu s-ar astepta ca autoritatile de mediu sa-si faca treaba, adica sa faca si altceva decat li se dicteaza „de sus”.
        5. Vorbind de sofisme, trebuie sa recunosc ca va admir strategia abila. Luati cate un caz individual, aratati (convingator in cazul gasland, din cate inteleg, mai putin convingator in cazul Dimock) ca e vorba de manipulare, date incomplete si partinitoare (adica exact ce faceti si dvs. in aceat articol), dupa care lasati cititorii mai putin informati sa faca singuri generalizarea – dom’le, Gasland e o minciuna, in Dimock nu s-a gasit nimic, asadar nicaieri nu exista nimic, n-a existat niciun incident, totul e perfect, sigur etc.
        Urmeaza probabil un articol despre o mica poluare a aerului care a avut loc pe undeva si care s-a dovedit in cele din urma ca nu a fost provocat de exploatarile de shale gas, ci de beraria din vecinatate. In concluzie, exploatarile de shale gas nu polueaza nici aerul.

  8. Cine verifica apa acolo si cum se face?
    Din câte am văzut începând cu anul 2005 Agentia de protecția a mediului si Consiliul de protejare a apelor subterane efectiv nu au mai avut voie sa monitorizeze nimic legat de fracturarea hidraulica.
    La interventia…
    Si am văzut o situație de genul printr-o zona unde se fracturează, apa s-a poluat.
    Au recunoscut ca s-a poluat, dar atenție ce faza, te da pe spate
    Agentia de protecția a mediului si Consiliul de protejare a apelor subterane „a confirmat ca apa e poluatata” dar au dat ASIGURARI ca nu exista nici o legătură intre fracturare si poluarea apelor subterane.
    Prin ce minune pot sa dea asemenea asigurări din moment ce ei nu mai monitorizează, nu mai au dreptul sa monitorizeze nimic legat de fracturare, de vreo 8 ani?

    • Cine verifica apa acolo si cum se face?

      Vă înţeleg suspiciunea pentru că am citit despre ce se întâmplă în România. Din fericire, EPA este Agenţia federală de proteţia mediului din SUA şi acţiunile ei, ca şi documentele rezultate în urma acestor acţiuni, sunt făcute publice pe site-ul agenţiei http://www.eps.gov. Dacă navigaţi acolo, veţi găsi răspunsuri la întrebările dv. Tot acolo veţi găsi şi raportul pe care mi-am bazat acest articol.

  9. Dom’le, cum se cunoaste intelectualul! Ce frumos suna „rationament motivat”!
    Eu, pentru ca sint „decit un inginer”, as fi zis „comportament de turma”.
    Si tot din cauza asta zic: istericii astia nu au ce face, nu au idealuri, nu au credinte. Sint seci si incearca cumva sa se faca utili (cred ca sentimentul de utilitate, la om, e foarte aproape sub ala al apartenentei la o comunitate, fie ea si a ecologistilor anti-fracking). Si pentru ca e greu sa se faca utili cu ceva… util (!), incearca tot felul de manevre, una din ele fiind protestul.

  10. E simpla cu fracturarea hidraulica. E sigura? Poate. Este 100% sigura? Atata de sigura, incat ti-ai risca casa, terenul, avutia, sanatatea si copii? Cu siguranta nu.

    De ce va incuiati casa domle? Ar putea veni un nene polititst sa va explice ca sansele sa fi furat este unul la un million, deci practic nul.

    De ce va asigurati masina domle? Care sunt sansele sa aveti accident, unul la 1 billion si totusi o faceti…

    E acceasi chestie, oamenii de acolo inteleg ca technologia este „relativ” sigura, dar nimeni nu vrea sa riste. Hai sa fim sinceri, nici mata nu ai vrea sa risti, doar ca tre prostit cineva sa o faca totusi („taranoii” de la Pungesti sunt numai buni pentru asta).

    • E simpla cu fracturarea hidraulica. E sigura? Poate.

      Dacă credeţi în cifre (nu în propagandă), vă răspund dv. şi celorlalţi comentatori care au postat întrebări asemănătoare:

      Prima fracturare hidraulică în SUA s-a efectuat în 1947, iar industria petrolieră a adoptat-o în 1949 ca metodă de recuperare secundară a petrolului (EOR – Enhanced Oil Recovery). Din 1949 pînă în 2014 (65 de ani) numărul de fracturări se estimează a fi 2.000.000 (două milioane!!) şi până astăzi NU există nici un caz legal (sentinţă definitivă cu executare) de contaminare ca urmare a folosirii fracturării (detalii sunt disponibile pe mullte site-uri).

      Dacă un popor de 300 milioane de oameni acceptă timp de 65 de ani o activitate repetată de 2.000.000 de ori fără demonstraţii tip Pungeşti, pentru mine înseamnă ceva. Pentru dv. nu?

      Dacă 65 de ani de activitate cu circa 2.000.000 de fracturări fără nici măcar un caz legal de contaminare înseamnă ceva în termeni de siguranţa metodei, vă las pe dv. şi ceilalţi cititori să judece. A bon entendeur, salut!

      • total irelevanta lipsa unei sinetinte…pai pe ce sa se bazeze procesul cand EPA nu are voie sa mai faca monitorizari, sau cand le face aplica cenzura? sau daca in timpul procesului reclamantii accepta sa primeasca sume substantiale de bani ca sa renunte la plangere, practica foarte raspandita in SUA? l
        din pcate la noi nici macar asta nu se aplica, pe noi ne si fura, platind o nimica toata pentru resurse, ne si bat, jigodiile din jandarmerie deven9ind firma privata d epaza a chevron si altora ca ei, ne si otravesc…asa ca lasati-o mai moale cu propaganda de doi lei pentru imobgatirea unora pe spinarea si viata fraierilor….o sa va credem pe toti astia care mancati rahat de cat de buna e metoda asta atunci cand vom vedea ca beti zi de zi apa scoasa dintr-un put langa acre este o asemenea sonda de fracturare…pana atunci, cicou’ mic, ca e simplu sa comentezi dintr-un birou unde ai apa primita de la Cabot Gas/Chevron/etc si unde primesti bani seriosi de la aceleasi companii pentru articolele scrise…..

      • Nu intelegeti esenta. Cei de la Pungesti sau din alte locuri nu se lupta impotriva exploatatilor de acest fel; ei se lupta sa nu existe astfel de exploatatii la ei in gradina. Sesizati diferenta?

        • si chimicalele is secrete pt a demonstra ca-s naturale, in cazul (aproape sigur) c-o sa polueze apa. Big fracking astia credeau ca si-au gasit prostii la Pungesti.
          chistocu vs. fracking lobby = 1:0

      • D-le Cranganu, ati uitat cateva amanunte importante – de buna seama nu cu intentia de a manipula cititorii, ci doar din cauza grabei. Imi permit sa le adaug, cu rugamintea sa ma corectati daca si unde gresesc.
        Principiul e acelasi, dar exista diferente foarte semnificative intre fracturarea sondelor „conventionale” si cea de mare volum, utilizata in cazul exploatarii asa-ziselor gaze de sist.
        La o sonda din ultima categorie, cantitatea de fluid de fracturare este MULT mai mare decat la o sonda conventionala; poate fi chiar si de 100 de ori mai mare, zeci de mii de metri cubi vs cateva sute. Coroborand asta cu densitatea mult mai mare a sondelor pt. gaze de sist si cu viata lor mult mai scurta, asta inseamna in final ca injectam in subsol cantitati de fluid de fracturare care pot fi chiar si de 1000 de ori mai mari in cazul fracturarii de mare volum pentru shale gas.
        Foraje si implicit fracturari orizontale la shale vs verticale in cazul exploatarilor conventionale.
        Distante de (multi) kilometri „fracturati” in toate directiile in cazul shale vs. sute de metri in celalalt.
        Presiuni de fracturare care pot ajunge si la 1000 de atmosfere in cazul shale vs. presiuni de 4-5 ori mai mici in celalalt.
        Fluidul de fracturare utilizat in shale contine celebrul si temutul (pe drept sau nu) cocktail de chimicale; celalalt e mult mai „curat” din acest punct de vedere.
        Poate cel mai important, desi nu la fel de evident, in cazul conventional straturile fracturate sunt deja permeabile din start (altfel n-am fi avut exploatare de la bun inceput), in vreme ce in cazul shale gas fracturam – si inca mult mai zdravan decat in celalalt caz – straturi impermeabile, adica exact pe-alea care ar trebui sa fie bariera protectoare a acviferelor. Nu stapanesc limbajul profesional adecvat, dar sper ca se intelege ce spun.
        Una peste alta, mi se pare ca vorbim de animale destul de diferite. Ca sa fac o analogie, din secolul XIX si pana azi lumea o fi consumat fara probleme vreo cateva zeci de milioane de tone din atat de banala aspirina. Totusi, nu stiu daca ar fi o idee prea buna sa inghitim un kilogram la o masa.

    • I stand corrected! Vă mulțumesc pentru observație.

      As of the census of 2000, there were 1,497 people, 570 households, and 425 families residing in the township.

      18 familii sunt cele care au dat in judecata firma Cabot.

  11. De-acum avem ideea să ne deschidem o afacere explozivă: instalăm la domiciliu o altfel sifonărie, racordată direct la conducta de gaz.
    După un pahar dat pe gât, cu un suflu ne aprindem și țigara, economisim chibrituri.
    Denumirea răcoritoarei bune de băut: „Sifontan” sau „Hai, sifon!”

  12. Stimate domnule Crânganu
    Excelentă intervenția dvs., și mă bucur că o persoană cu clare competențe în domeniu explicitează lucrurile.
    Evident, situațiile de la Roșia Montană și de la Pungești sunt complet diferite. Evident, o oarecare independență energetică este favorabilă României și defavorabilă pentru Gazprom. Sunt – probabil ca și dvs. – adversar al construirii unei ramuri economice (pe modelul rusesc) strict bazat pe exploatare de resurse. Parcă despre chimizarea metanului nu s-ar fi discutat nici odată în România.
    Problema Pungești – în afară de probabila propagandă pro-rusă – este distribuirea veniturilor. Dacă statul român ar fi permis ca o parte echitabilă din redevențe să revină foștilor și actualilor proprietari de terenuri nu s-ar fi ajuns atât de departe cu protestele și stupidul tămbălău. Orice exploatare industrială aduce plusvaloarea însă implică și riscuri. Problema este limitarea riscurilor și modul de recompensare al populației pentru pagubele eventuale.

  13. Bun si adevarat articolul.
    Pentru baza politica a administrației curente (partidul democrat, ecologiști, progresivisti, Hollywood si Sillicon Valley), a fost limpede ca toate tehnologiile green, prin prețul lor ridicat, nu pot fi competitive, nici măcar intr-un raport 10/1 in fata celor clasice. Asa ca efortului de a pompa bani nemăsurati (de la buget) in aventuri ecologistice i s-a suprapus si tactica permanenta de incomodare, chiar sabotaj a oricăror eforturi (pe bani privatii): Explorări pe teren public, conducta Keystone, shale gas din Monterey (deh, California) – toate au fost întâmpinate de proteste isterice,pentru care Pungesti nu este decat un copil.
    La un moment dat, pus in fata presiunilor de a mari exportul de gaz natural, Obama a spus ca America, in momentul asta exporta mai mult gaz decat întreg consumul european. Foarte adevarat, dar ce a omis, este ca acest export se realizează de pe terenuri private sau de stat (nu federal), contra căruia nu are nici un cuvânt de spus. Deci meritul lui este zero barat.
    In contextul in care John Kerry, DUPA invazia din Crimea a spus ca prioritatea numărul unu a departamentului de stat este „climate change”.

    • Complexa postare…
      Ati putea da o sursa, sau macar explica pe larg propozitia „Obama a spus ca America, in momentul asta exporta mai mult gaz decat întreg consumul european.”?
      Din putinul pe care-l stiu eu, America nu exporta gaz; parca astfel de exporturi erau chiar interzise.

      • Îmi permit să vă răspund eu:

        Pe baza acordurilor comerciale existente, în perioada 2008-2013 SUA a exportat 222.8 miliarde metri cubi de gaz natural. Exporturile s-au făcut după cum urmează:

        -prin conducte: Canada, Mexic;

        Sub formă LNG (Gaz natural lichefiat):
        -cu tancuri petroliere: China, Japonia;
        -cu cisterne auto: Canada, Mexic,
        -prin re-export: Brazilia, Chile, China, India, Japonia, Mexic, Portugalia, Rusia (!!), Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie;

        Sub formă CNG (Gaz natural compresat): Canada

        Pentru detalii și prețurile de vînzare, vizitați http://www.eia.gov/dnav/ng/ng_move_expc_s1_a.htm

        Cu titlu informativ, anul 2008 a marcat începutul boom-ului actual al fracturării hidraulice a argilelor gazeifere.

  14. Domnule Crânganu, reiau aici ideile dintr-un comentariu la articolul dumneavoastra anterior, in speranta ca de data aceasta imi veti raspunde.

    1. Care ar fi despagubirile primite in cazul unui dezastru ecologic in SUA si cum s-ar compara acestea cu cele primite intr-un caz similar petrecut in Romania? Si in completare, care credeti ca este probabilitatea (comparata) ca victimele sa si primeasca aceste despagubiri din banii firmei vinovate, in loc ca ele sa fie externalizate catre toti contributorii la bugetul de stat?

    2. Nu credeti ca valoarea eventualelor daunele (punitive, morale etc.) este suficienta pentru ca firmele din SUA sa prefere respectarea normelor in loc de a-si asuma riscul unui “class action”, spre deosebire de Romania unde un studiu de rentabilitate – intern si confidential, desigur – ar demonstra ca firmele obtin mai mult profit daca neglijeaza normele de siguranta?

    3. Considerati ca in SUA orice politruc poate da o HG/OUG care sa stipuleze ca legile nu se aplica, lucru care nu ar crea nicio problema (politica sau de alta natura) in Romania?

    4. In fine, este posibila vreo comparatie intre felul in care se fac exproprierile in SUA si modul in care sunt deposedati de pamant proprietarii romani cu argumentul imbatabil al “utilitatii publice” (eventual, pentru construirea unei partii de schi)?

    5. Spre deosebire de Constitutia SUA, Constitutia Romaniei este una “de exceptie”, in sensul ca mai toate prevederile sale se aplica “cu exceptia cazurilor in care…”. Mie unul imi da de gandit, dumneavoastra nu?

    Sunt sincer interesat sa aflu raspunsurile dumneavoastra…

    • 1. Care ar fi despagubirile primite in cazul unui dezastru ecologic in SUA si cum s-ar compara acestea cu cele primite intr-un caz similar petrecut in Romania? Si in completare, care credeti ca este probabilitatea (comparata) ca victimele sa si primeasca aceste despagubiri din banii firmei vinovate, in loc ca ele sa fie externalizate catre toti contributorii la bugetul de stat?

      Bucuros v-aș răspunde dacă aș ști răspunsul. După cum am specificat, eu nu lucrez în domeniul asigurări. Ca simplu cetățean plătitor de taxe, știu că fiecare companie are propriul ei serviciu de asigurări care primește plângerile proprietarilor păgubiți, le verifică temeinicia, face propriile ei estimări ale daunelor și apoi propune păgubiților o despăgubire. Dacă nu se ajunge la înțelere, păgubiții se adresează justiției.

      Pentru a avea o idee despre cuantumul despăgubirilor în cazul unui dezastru ecologic, puteți consulta documentele tribunalului în cazul accidentului din 20 aprilie 2010 din Golful Mexic (pârâți: British Petroleum și Deep Horizon).

      http://www.deepwaterhorizoneconomicsettlement.com/docs/Amended_Settlement_Agreement_5.2.12_optimized.pdf#search (documentul are 1033 pagini!)

      La fel, nu știu „cum s-ar compara acestea cu cele primite într-un caz similar petrecut în România” pentru că nu cunosc noile legi românești și nici prevederile contractelor încheiate între statul român (recte, ANRM) și diversele companii de explorare/exploatare.

      2. Nu credeti ca valoarea eventualelor daunele (punitive, morale etc.) este suficienta pentru ca firmele din SUA sa prefere respectarea normelor in loc de a-si asuma riscul unui “class action”, spre deosebire de Romania unde un studiu de rentabilitate – intern si confidential, desigur – ar demonstra ca firmele obtin mai mult profit daca neglijeaza normele de siguranta?

      Dacă ne uităm numai la două cazuri celebre – Exxon Valdez și BP-Deep Horizon, răspunsul meu este BA DA, CRED.

      3. Considerati ca in SUA orice politruc poate da o HG/OUG care sa stipuleze ca legile nu se aplica, lucru care nu ar crea nicio problema (politica sau de alta natura) in Romania?

      De când trăiesc în SUA (1993) nu am auzit că așa ceva s-ar fi întâmplat.

      4. In fine, este posibila vreo comparatie intre felul in care se fac exproprierile in SUA si modul in care sunt deposedati de pamant proprietarii romani cu argumentul imbatabil al “utilitatii publice” (eventual, pentru construirea unei partii de schi)?

      Nici aici nu aș vrea să mă hazardez cu un răspuns „după ureche” pentru că nu sunt nici avocat de expropieri. Din ceea ce am citit/auzit la știri, exproprierile de teren in SUA se fac pe baza unei legi numite „eminent domain”. Proprietarul (reprezentat de niște avocați buni) negociază la sânge vinderea terenului lui pentru că statul de regulă plătește mult, mult mai bine decât un cumpărător particular. Desigur, sunt și excepții ( proprietarii numiți aici Native Americans – Indienii, care nu au fost în totalitate foarte mulțumiți în sec. al XIX-lea de compensațiile primite de la guvernul federal)

      5. Spre deosebire de Constitutia SUA, Constitutia Romaniei este una “de exceptie”, in sensul ca mai toate prevederile sale se aplica “cu exceptia cazurilor in care…”. Mie unul imi da de gandit, dumneavoastra nu?

      Iarăși, m-ați prins fără răspuns:-)

      • QED, domnule Crânganu! Sau altfel spus, acum poate intelegeti de ce ne opunem exploatarii gazelor de sist: pentru ca in superba noastra patrie (pacat ca este populata) gazele de sist se exploateaza pe sest, iar in caz de Doamne-fereste va rezulta, desigur, ca „mortul e de vina”!

        Sau ca sa fac un rezumat:

        1. Despagubirile incomparabil mai mici, ca doar o viata din Pungesti nu se compara cu una din Dimock. Recursul la tribunale? Sa fim seriosi, la care tribunale: la ale noastre, unde un simplu proces de recuperare a terenului mostenit de la bunici dureaza si cate 10-15 ani, sau la alea din SUA, de parca Ghita din Pungesti are bani de avocat american?

        2. Tentatie incomparabil mai mare pentru firma de a neglija masurile de siguranta, ba chiar asigurarea printr-un protocol secret semnat cu guvernul ca daunele vor fi suportate de catre „partea romana”.

        3. Riscul ca orice actiune legala din partea locuitorilor pagubiti sa fie anulata printr-o HG/OUG care sa dezincrimineze exact faptele reclamate.

        4. Expropriere pe sume de nimic, probabil la valoarea terenului agricol, asa cum va fi ea stabilita de catre experti „curat independenti”. Mai mult, despagubirile ar fi platite de catre statul roman, adica tot din banii nostri, ai tuturor.

        5. O modificare a Constitutiei aflata deja „pe teava”, in care se pot introduce destule prevederi aparent inofensive dar cu bataie lunga. Iar Romanii vor vota, desigur, ca bizonii!

        Deci NU!

  15. Treizeci de ani mai târziu, Dick Cheney, fost director al companiei Halliburton, conducea o comisie prezidenţială de energie la Casa Albă. În 2005 apărea Energy Policy Act, legislaţie care prevedea în mod explicit excepţii de la Clean Water Act pentru procedeul fracturării hidraulice.

    SEC. 322. HYDRAULIC FRACTURING.
    Paragraph (1) of section 1421(d) of the Safe Drinking Water Act (42 U.S.C. 300h(d)) is amended to read as follows:
    ‘‘(1) UNDERGROUND INJECTION.—The term ‘underground injection’—
    ‘‘(A) means the subsurface emplacement of fluids by well injection; and
    ‘‘(B) EXCLUDES—
    ‘‘(i) the underground injection of natural gas for purposes of storage; and
    ‘‘(ii) the underground injection of fluids or propping agents (other than diesel fuels) pursuant to hydraulic fracturing operations related to oil, gas, or geothermal production activities.’’

    LINK: http://www.criticatac.ro/23056/gazele-de-ist-experiena-american-2/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro