vineri, octombrie 4, 2024

Povestea unui „bun stalinist”

Conform auto-biografiei sale din 1945, Nicolae Ceaușescu a fost sancționat o singura data, în 1940, în anii de ilegalitate. Nu dăduse dovada de maxima vigilenta. Era intransigent, îndârjit, dar avusese o clipa de slăbiciune. Nu avea să se repete. Viața lui Ceaușescu a constat din a îndeplini si din a da sarcini. A interiorizat regulile bolșevismului, s-a încadrat fără murmur în infrastructură de secta al cărei pattern fusese imaginat de Lenin. Predica si practica, asemeni tovaraselor si tovarasilor din celulele cărora le-a aparținut, deplina subordonare a organelor inferioare celor superioare.

De la sindicatul “Ciocanul” si pana in ultima sa zi, Ceaușescu a fost un zelot, un true believer. A profesat Interzicerea gandirii proprii si obedienta totala in raport cu “linia generala”, sacra, unica si de neclintit. Evident, de neclintit pana la următoarea “cotitura”. Stalinismul a fost știința schimbării “liniei generale” fără necesitatea vreunei discuții sau explicații. Un “bun stalinist” nu mișcă-n front. Togliatti a fost un “bun stalinist”, nu Gramsci. “Bunul stalinist” nu cunoaște dubiul. „Bunul stalinist” nu deviază. Ramane pe linie, oricat de zigzagata ar fi „linia”. De unde si bancul menționat de Arthur Koestler in „The Invisible Writing”: „Ce este un deviator? Un militant care aleargă privind mereu înainte, fără a se uita înapoi sa vadă dacă Partidul a cotit-o la dreapta sau la stanga”.

Înființat în mai 1921, Partidul Comunist din România a fost scos în afara legii în mai 1924. Era răspunsul democrației constituționale la acțiunile subversive ale oamenilor Moscovei. Construct de inspirație leninistă, PCdR s-a stalinizat cu entuziasm si în mare viteza. Bolsevizarea însemna de fapt epurarea permanentă, pedepsirea a celor suspectați de diverse „păcate” politice: oportunism, fractionism, lichidatori sm si câte altele.

PCdR nu a fost “partidul clasei muncitoare”. A fost instrumentul “exportului de revolutie” dinspre Est. Au existat si acțiuni legate de revendicările proletare, dar comuniștii au fost mai degrabă o vioară a doua, după sindicatele socialiste. Cea mai importantă mobilizare comunista a fost recrutarea si trimiterea de voluntari pentru Brigăzile Internaționale din Spania. Dar si acolo prima “vigilenta”. Epurările presupusilor “deviatori” au fost necruțătoare. Forma mentală comunistă era rigidă, exclusivista, intoleranta. Așa a fost forma mentală a lui Ceaușescu. Altfel spus, dictatorul nu a “tradat” mirificele idealuri. Le-a servit așa cum a fost el capabil sa le inteleaga. Rudimentar, primitiv, dar nu duplicitar.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Un articol care lumineaza asupra fenomenului de stalinism in Ro. Din pacate si dupa 1990 in democratia schioapata de la noi, mai coexista formule de atitudini staliniste.

    • Chiar si in unele cancelarii vestice exista o forma de stalinism, insa foarte, foarte „soft”. In fine, unii ii spun neo-marxism sau socialism, ceea ce este corect, insa am (re)trait oarecum senzatia asta in timpul pandemiei si o traim oarecum constant, cel putin in Europa, mai ales in aceste zile cand Xi Jinping se afla prin Franta. Americanii inca nu simt vantul cu iz marxist, pentru ca America functioneaza altfel decat Europa si prezinta alte „setari” culturale si istorice.

  2. Am spus și o repet: Gheorghe Gheorghiu Dej a fost un stalinist și un criminal mai mare ca Ceaușescu. Fiindcă, vai, există și ierarhii între criminalii comuniști.

  3. Sub forme similare..in toate partidele din Romania..e stalinism..
    alagerile interne sunt mascarada..
    listele se stabilesc de sefi..locurile eligibile sunt pe bani..dai ca sa iei..samd
    Sedinte cu oameni adusi ad-hoc ..din public..si tot restul!
    sefii de laprtide..locale..sunt cu partidul proprietate privata!
    Da aici..ar trebui un mecanism supervizat de judecatori..de Aut El.Permanenta eventual..cam ca la federatiile ..de handbal ..forbal etc!Ar fi un semn de eliberare de mici dictatori!

  4. Ce surpriza! In toate tarile in care comunistii au luat puterea au comis crime si au instaurat dictatura proletariatului. Incercarea de a diferentia intre regimuri, implicarea ca „ideologia a fost buna numai aplicarea a fost defectuoasa” este odioasa.

  5. Nenorocirea este ca evenimentele din ’89 au adus in prim planul vietii politice alti stalinisti!
    Ba mai mult, la nivelul de jos, stalinistii marginalizati de ceausisti au preluat frinele, distrugind ceausistii. Ca asa e la noi. Dintr-o extrema in alta. Din ’38 incoace, in mod continu.

  6. Eram tînăr student (an III la CLUJ-NAPOCA )cînd am vazut întîmplător un dosar cu evenimentele de la TATAR BUNAR din BASARABIA ,dacă nu mă înșel tot din acei ani . Aveam un consătean (comuna SOCODOR,jud ARAD )care lucra la fostul INSTITUT DE STUDIERE A ISTORIEI PCR si pe care l-am întîlnit la BUCURESTI pe stradă. Cunoscîndu-mă de la fratele său mai mic ,m-a invitat la el la birou la o cafea și l-am vazut pe masa la care lucra.Atunci am vazut pt prima data in viața mea un astfel de dosar …secret.M-a mirat si m-a șocat foarte mult.

  7. „Altfel spus, dictatorul nu a “tradat” mirificele idealuri. Le-a servit așa cum a fost el capabil sa le inteleaga. Rudimentar, primitiv, dar nu duplicitar.”

    Asa este.
    Mai periculosi si mai demni de dispret mi se par cei duplicitari, care pana ieri recitau Internationala iar azi sunt in fruntea sistemului capitalist, sperand in inima lor sa aiba iar ocazia sa recite public Internationala.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro