miercuri, aprilie 29, 2026

Povestea unui „bun stalinist”

Conform auto-biografiei sale din 1945, Nicolae Ceaușescu a fost sancționat o singura data, în 1940, în anii de ilegalitate. Nu dăduse dovada de maxima vigilenta. Era intransigent, îndârjit, dar avusese o clipa de slăbiciune. Nu avea să se repete. Viața lui Ceaușescu a constat din a îndeplini si din a da sarcini. A interiorizat regulile bolșevismului, s-a încadrat fără murmur în infrastructură de secta al cărei pattern fusese imaginat de Lenin. Predica si practica, asemeni tovaraselor si tovarasilor din celulele cărora le-a aparținut, deplina subordonare a organelor inferioare celor superioare.

De la sindicatul “Ciocanul” si pana in ultima sa zi, Ceaușescu a fost un zelot, un true believer. A profesat Interzicerea gandirii proprii si obedienta totala in raport cu “linia generala”, sacra, unica si de neclintit. Evident, de neclintit pana la următoarea “cotitura”. Stalinismul a fost știința schimbării “liniei generale” fără necesitatea vreunei discuții sau explicații. Un “bun stalinist” nu mișcă-n front. Togliatti a fost un “bun stalinist”, nu Gramsci. “Bunul stalinist” nu cunoaște dubiul. „Bunul stalinist” nu deviază. Ramane pe linie, oricat de zigzagata ar fi „linia”. De unde si bancul menționat de Arthur Koestler in „The Invisible Writing”: „Ce este un deviator? Un militant care aleargă privind mereu înainte, fără a se uita înapoi sa vadă dacă Partidul a cotit-o la dreapta sau la stanga”.

Înființat în mai 1921, Partidul Comunist din România a fost scos în afara legii în mai 1924. Era răspunsul democrației constituționale la acțiunile subversive ale oamenilor Moscovei. Construct de inspirație leninistă, PCdR s-a stalinizat cu entuziasm si în mare viteza. Bolsevizarea însemna de fapt epurarea permanentă, pedepsirea a celor suspectați de diverse „păcate” politice: oportunism, fractionism, lichidatori sm si câte altele.

PCdR nu a fost “partidul clasei muncitoare”. A fost instrumentul “exportului de revolutie” dinspre Est. Au existat si acțiuni legate de revendicările proletare, dar comuniștii au fost mai degrabă o vioară a doua, după sindicatele socialiste. Cea mai importantă mobilizare comunista a fost recrutarea si trimiterea de voluntari pentru Brigăzile Internaționale din Spania. Dar si acolo prima “vigilenta”. Epurările presupusilor “deviatori” au fost necruțătoare. Forma mentală comunistă era rigidă, exclusivista, intoleranta. Așa a fost forma mentală a lui Ceaușescu. Altfel spus, dictatorul nu a “tradat” mirificele idealuri. Le-a servit așa cum a fost el capabil sa le inteleaga. Rudimentar, primitiv, dar nu duplicitar.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Un articol care lumineaza asupra fenomenului de stalinism in Ro. Din pacate si dupa 1990 in democratia schioapata de la noi, mai coexista formule de atitudini staliniste.

    • Chiar si in unele cancelarii vestice exista o forma de stalinism, insa foarte, foarte „soft”. In fine, unii ii spun neo-marxism sau socialism, ceea ce este corect, insa am (re)trait oarecum senzatia asta in timpul pandemiei si o traim oarecum constant, cel putin in Europa, mai ales in aceste zile cand Xi Jinping se afla prin Franta. Americanii inca nu simt vantul cu iz marxist, pentru ca America functioneaza altfel decat Europa si prezinta alte „setari” culturale si istorice.

  2. Am spus și o repet: Gheorghe Gheorghiu Dej a fost un stalinist și un criminal mai mare ca Ceaușescu. Fiindcă, vai, există și ierarhii între criminalii comuniști.

  3. Sub forme similare..in toate partidele din Romania..e stalinism..
    alagerile interne sunt mascarada..
    listele se stabilesc de sefi..locurile eligibile sunt pe bani..dai ca sa iei..samd
    Sedinte cu oameni adusi ad-hoc ..din public..si tot restul!
    sefii de laprtide..locale..sunt cu partidul proprietate privata!
    Da aici..ar trebui un mecanism supervizat de judecatori..de Aut El.Permanenta eventual..cam ca la federatiile ..de handbal ..forbal etc!Ar fi un semn de eliberare de mici dictatori!

  4. Ce surpriza! In toate tarile in care comunistii au luat puterea au comis crime si au instaurat dictatura proletariatului. Incercarea de a diferentia intre regimuri, implicarea ca „ideologia a fost buna numai aplicarea a fost defectuoasa” este odioasa.

  5. Nenorocirea este ca evenimentele din ’89 au adus in prim planul vietii politice alti stalinisti!
    Ba mai mult, la nivelul de jos, stalinistii marginalizati de ceausisti au preluat frinele, distrugind ceausistii. Ca asa e la noi. Dintr-o extrema in alta. Din ’38 incoace, in mod continu.

  6. Eram tînăr student (an III la CLUJ-NAPOCA )cînd am vazut întîmplător un dosar cu evenimentele de la TATAR BUNAR din BASARABIA ,dacă nu mă înșel tot din acei ani . Aveam un consătean (comuna SOCODOR,jud ARAD )care lucra la fostul INSTITUT DE STUDIERE A ISTORIEI PCR si pe care l-am întîlnit la BUCURESTI pe stradă. Cunoscîndu-mă de la fratele său mai mic ,m-a invitat la el la birou la o cafea și l-am vazut pe masa la care lucra.Atunci am vazut pt prima data in viața mea un astfel de dosar …secret.M-a mirat si m-a șocat foarte mult.

  7. „Altfel spus, dictatorul nu a “tradat” mirificele idealuri. Le-a servit așa cum a fost el capabil sa le inteleaga. Rudimentar, primitiv, dar nu duplicitar.”

    Asa este.
    Mai periculosi si mai demni de dispret mi se par cei duplicitari, care pana ieri recitau Internationala iar azi sunt in fruntea sistemului capitalist, sperand in inima lor sa aiba iar ocazia sa recite public Internationala.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012).Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale.Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA.Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro