joi, mai 15, 2025

Presa britanică are sabia lui Damocles deasupra capului

Săptămâna aceasta urmează să aibă loc o întâlnire între premierul britanic, David Cameron, și editorii de presă în vederea convenirii unui calendar privind înființarea unui organism de auto-reglementare a presei.

Întâlnirea urmează publicării săptămâna trecută a raportului Leveson, cu privire la practicile și etica presei, de către o comisie numită anul de trecut de prim ministru, ca urmare a scandalului spargerii mesageriei vocale a unor personalități sau oameni obișnuiți de către unii jurnaliști.

Așa cum era de așteptat, presa, aproape în întregime, a primit cu scepticism recomandările raportului, în număr de 92, dintre care cea mai importantă este înființarea prin lege a unui organism cu putere de a trage la răspundere presa pentru abuzurile comise împotriva acelora despre care relatează.

Principala obiecție a jurnaliștilor este aceea că o adoptare a legii presei ar anula precedentul creat în 1695, când Camera Comunelor a refuzat să legifereze reglementarea presei, iar cenzura a fost complet abolită.

Raportul Leveson, numit așa după președintele comisiei de anchetă, judecător la Curtea de Apel, argumentează  că doar un organism înființat printr-o lege și independent atât de stat, cât și de editorii de presă, poate exercita rolul de tragere la răspundere a jurnaliștilor care abuzează de libertatea cuvântului.

Acest organism ar putea avea dreptul să dicteze penalități în sumă de până la un milion de lire sterline și ar putea fi sesizat atât de cei care se simt lezați direct de articolele publicate, cât și de terțe persoane sau organizații.

Spre deosebire de justiție, un asemenea organism ar lucra repede și nu ar implica cheltuieli exorbitante ca cele din justiție, care practic împiedică accesul celor fără posibilități materiale.

Presa obiectează la faptul că în raportul Leveson, deși  se spune că organismul va fi independent și că arbitrajul său va nu va fi obligatoriu pentru toate ziarele, un alt organism deja existent, puternicul OFCOM, care reglementează audio-vizualul, ar trebu să aibă rol de reglementare, în ultimă instanță, a noului organism.

O altă propunere puternic  contestată de presa britanică este aceea ca datele persoanle ale celor care fac obiectul unor investigați de presă să nu poată fi reținute decât în caz de publicare foarte probabilă a articolului.

Este ușor de văzut de ce presa se teme de aplicarea acestor propuneri, susținând că aceasta ar echivala cu o severă limitare a libertății de exprimare și o ingerință a statului în treburile presei pentru prima oară după mai bine de trei secole.

Clasa politică e divizată

Mingea este acum  în terenul politicienilor, care trebuie să decidă dacă acceptă recomandările raportului.

Premierul Cameron, care este și lider al Partidului Conservator, s-a declarat deja opus legiferării, spunând că preferă ca jurnaliștii să vină rapid cu o propunere de înființare a unui nou organism cu puteri sporite, ca să înlocuiască actuala Comisie a Reclamațiilor de Presă (PCC), care este gestionată de presă însăși, pentru a evita legiferarea în domeniu.

În schimb, partenerul său de guvernare, vicepremierul și liderul Partidului Liberal Democrat, Nick Clegg, și-a exprimat sprijinul, cu anumite rezerve, pentru soluția legiferării. De aceeași părere este și liderul Partidului Laburist de opoziție, Ed Milliband, care i-a cerut lui Cameron să accepte în integralitate recomandările raportului.

Aparent, dat fiind că în Partidul Conservator există o minoritate rebelă gata să voteze alături de Laburiști și Liberal Democrați, în Camera Comunelor ar exista o majoritate favorabilă legiferării reglementării presei.

Numai că, așa cum se spune în engleză, diavolul este în detalii și este posibil ca atunci când guvernul va prezenta proiectul de lege, destui deputați să se răzgândească, văzând prevederile concrete. Și oricum, în Marea Britanie este extrem de greu de legiferat dacă premierul se opune unui proiect de lege.

Între timp, o petiție publică de sprijin a aplicării în integralitate a recomandărilor raportului Leveson a întrunit 100000 de semnături, ceea ce obligă Camera Comunelor să dezbată subiectul în plen.

Petiția a fost inițiată de personalități publice, cum ar fi autoarea romanelor Harry Potter, J.K. Rowling, actorul Hugh Grant sau părinții adolescentei ucise MillieDowler, cu toții victime ale spargerii mesageriei vocale de către jurnaliști de la tabloidul News of the World, desființat vara trecută în urma declanșării scandalului, care a dus și la înființarea comisiei Leveson.

Un prim sondaj de opinie arată că 58% dintre cetățeni sunt favorabili înființării prin lege a unui organism de reglementare a presei , iar 50% critică poziția premierului de opoziție la o astfel de măsură. Intersant este că 47% dintre cei chestionați exprimă totodată opinia că înființarea unui astfel de organism prezintă riscul ca statul să încerce să controleze mass-media.

Un alt argument împotriva legiferării a fot prezentat de una dintre consilierele Lordului Leveson de pe lângă comisie, Shami Chakrabarti, care a opinat că aceasta ar reprezenta o încălcare a dreptului la liberă exprimare, prevăzut de articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

La rândul său, ministrul de externe, William Hague, a spus că adoptarea unei astfel de legi ar priva Marea Britanie de profilul moral care-i permite la ora actuală să critice încălcări ale libertății de exprimare în țări ca Rusia sau state din Orientul Mijlociu.

Până una alta, întunirea de marți 4 decembrie a premierului și a ministrului culturii, Maria Miller, cu editorii de presă va transmite un semnal clar, că presei  i se va acorda o ultimă șansă să-și pună singură ordine în propria ogradă.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro