Săptămâna aceasta urmează să aibă loc o întâlnire între premierul britanic, David Cameron, și editorii de presă în vederea convenirii unui calendar privind înființarea unui organism de auto-reglementare a presei.
Întâlnirea urmează publicării săptămâna trecută a raportului Leveson, cu privire la practicile și etica presei, de către o comisie numită anul de trecut de prim ministru, ca urmare a scandalului spargerii mesageriei vocale a unor personalități sau oameni obișnuiți de către unii jurnaliști.
Așa cum era de așteptat, presa, aproape în întregime, a primit cu scepticism recomandările raportului, în număr de 92, dintre care cea mai importantă este înființarea prin lege a unui organism cu putere de a trage la răspundere presa pentru abuzurile comise împotriva acelora despre care relatează.
Principala obiecție a jurnaliștilor este aceea că o adoptare a legii presei ar anula precedentul creat în 1695, când Camera Comunelor a refuzat să legifereze reglementarea presei, iar cenzura a fost complet abolită.
Raportul Leveson, numit așa după președintele comisiei de anchetă, judecător la Curtea de Apel, argumentează că doar un organism înființat printr-o lege și independent atât de stat, cât și de editorii de presă, poate exercita rolul de tragere la răspundere a jurnaliștilor care abuzează de libertatea cuvântului.
Acest organism ar putea avea dreptul să dicteze penalități în sumă de până la un milion de lire sterline și ar putea fi sesizat atât de cei care se simt lezați direct de articolele publicate, cât și de terțe persoane sau organizații.
Spre deosebire de justiție, un asemenea organism ar lucra repede și nu ar implica cheltuieli exorbitante ca cele din justiție, care practic împiedică accesul celor fără posibilități materiale.
Presa obiectează la faptul că în raportul Leveson, deși se spune că organismul va fi independent și că arbitrajul său va nu va fi obligatoriu pentru toate ziarele, un alt organism deja existent, puternicul OFCOM, care reglementează audio-vizualul, ar trebu să aibă rol de reglementare, în ultimă instanță, a noului organism.
O altă propunere puternic contestată de presa britanică este aceea ca datele persoanle ale celor care fac obiectul unor investigați de presă să nu poată fi reținute decât în caz de publicare foarte probabilă a articolului.
Este ușor de văzut de ce presa se teme de aplicarea acestor propuneri, susținând că aceasta ar echivala cu o severă limitare a libertății de exprimare și o ingerință a statului în treburile presei pentru prima oară după mai bine de trei secole.
Clasa politică e divizată
Mingea este acum în terenul politicienilor, care trebuie să decidă dacă acceptă recomandările raportului.
Premierul Cameron, care este și lider al Partidului Conservator, s-a declarat deja opus legiferării, spunând că preferă ca jurnaliștii să vină rapid cu o propunere de înființare a unui nou organism cu puteri sporite, ca să înlocuiască actuala Comisie a Reclamațiilor de Presă (PCC), care este gestionată de presă însăși, pentru a evita legiferarea în domeniu.
În schimb, partenerul său de guvernare, vicepremierul și liderul Partidului Liberal Democrat, Nick Clegg, și-a exprimat sprijinul, cu anumite rezerve, pentru soluția legiferării. De aceeași părere este și liderul Partidului Laburist de opoziție, Ed Milliband, care i-a cerut lui Cameron să accepte în integralitate recomandările raportului.
Aparent, dat fiind că în Partidul Conservator există o minoritate rebelă gata să voteze alături de Laburiști și Liberal Democrați, în Camera Comunelor ar exista o majoritate favorabilă legiferării reglementării presei.
Numai că, așa cum se spune în engleză, diavolul este în detalii și este posibil ca atunci când guvernul va prezenta proiectul de lege, destui deputați să se răzgândească, văzând prevederile concrete. Și oricum, în Marea Britanie este extrem de greu de legiferat dacă premierul se opune unui proiect de lege.
Între timp, o petiție publică de sprijin a aplicării în integralitate a recomandărilor raportului Leveson a întrunit 100000 de semnături, ceea ce obligă Camera Comunelor să dezbată subiectul în plen.
Petiția a fost inițiată de personalități publice, cum ar fi autoarea romanelor Harry Potter, J.K. Rowling, actorul Hugh Grant sau părinții adolescentei ucise MillieDowler, cu toții victime ale spargerii mesageriei vocale de către jurnaliști de la tabloidul News of the World, desființat vara trecută în urma declanșării scandalului, care a dus și la înființarea comisiei Leveson.
Un prim sondaj de opinie arată că 58% dintre cetățeni sunt favorabili înființării prin lege a unui organism de reglementare a presei , iar 50% critică poziția premierului de opoziție la o astfel de măsură. Intersant este că 47% dintre cei chestionați exprimă totodată opinia că înființarea unui astfel de organism prezintă riscul ca statul să încerce să controleze mass-media.
Un alt argument împotriva legiferării a fot prezentat de una dintre consilierele Lordului Leveson de pe lângă comisie, Shami Chakrabarti, care a opinat că aceasta ar reprezenta o încălcare a dreptului la liberă exprimare, prevăzut de articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
La rândul său, ministrul de externe, William Hague, a spus că adoptarea unei astfel de legi ar priva Marea Britanie de profilul moral care-i permite la ora actuală să critice încălcări ale libertății de exprimare în țări ca Rusia sau state din Orientul Mijlociu.
Până una alta, întunirea de marți 4 decembrie a premierului și a ministrului culturii, Maria Miller, cu editorii de presă va transmite un semnal clar, că presei i se va acorda o ultimă șansă să-și pună singură ordine în propria ogradă.
