Depunerea jurământului de către Preşedintele Nicuşor Dan încheie cea mai dramatică dintre crizele politice din România de după 2007. O dată cu validarea alegerii sale, republica se poate angaja, timid, pe un drum al reconstrucţiei . Deceniul lui Klaus Iohannis trebuie să servească ca un îndreptar: erorile predecesorului pot fi, pentru cel care îi urmează, materia din care se se hrănească un tip de moderaţie fermă şi de înţelepciune politică. Acolo unde aroganţa a domnit, este vremea pentru politica la scară umană a modestiei. Cetăţenilor acestei ţări li se poate oferi nu doar frică sau ură, ci şi, poate, o firavă speranţă.
Agenda unui şef de stat
Dar pe acest drum nu aşteptările mesianice ne pot ghida: singură luciditatea de tip aronian poate contura un viitor care să nu fie cel al miracolelor, ci al infăptuirilor tenace. Reflecţia liberal- conservatoare, imună la cântecul de sirenă al radicalismelor, este alternativa la delirul întruchipat de Călin Georgescu şi de locţiitorul său, George Simion.
Ca preşedinte independent, neafiliat unui partid politic, Nicuşor Dan întruchipează o schimbare dramatică. Implozia PSD şi a PNL a permis a ascensiunea sa. Spre deosebire de şefii de stat de dinaintea sa, noul preşedinte nu poate căuta sprijin decât în naţiunea care l-a votat. Relaţia sa cu partidele este una complicată şi delicată.
Dincolo de alcătuirea unei formule de cabinet, suprema provocare a preşedintelui va fi reconstrucţia democratică. Trauma anulării alegerilor şi neîncrederea se cer depăşite, prin efortul de a imagina conversaţia în care să fie antrenată întreaga naţiune. Republica trebuie să fie mai mult decât democraţie militantă, pregatită să se apere : apelul la demnitatea umană reprezintă calea de a bloca valul de radicalism demagogic. Afirmarea demnităţii umane, iată una dintre cheile acestei potenţiale refondări democratice.
O politică la scară umană este o politică a demnităţii umane: ea are ca obiectiv ultim refacerea acelor punţi de comunicare fără de care România nu poate exista. Ţinta ei este dialogul cu cei care, abandonaţi fiind, au ales salvarea prin demagogia mesianică. Restabilirea demnităţii celor care muncesc, în ţară, ca şi în afara ei, poate oferi naţiunii noastre un alt viitor.
Căci doar demnitatea umană poate trezi un sentiment al încrederii şi poate contracara avansul politicii de extracţie legionară. Doar graţie ei putem imagina un drum care să fie nu unul al utopiei, al dirijismului sau al planificării, ci unul al creşterii prosperităţii prin difuzarea proprietăţii şi asumarea independenţei economice. Statul nu este şi nu poate fi un salvator: guvernarea limitată poate fi eficace şi poate descuraja tendinţele demagogice ce alimentează deficitul. Demnitatea umană este inseparabilă de respect , de libertate şi de egalitate in faţa legii :privilegiile şi corupţia subminează, fatal, acest delicat efort de reinventare colectivă.
Preşedintele Republicii este garantul acestui echilibru instituţional care poate permite pacificarea societăţii noastre. El poate fi cel care redă egalităţii în faţa legii un înţeles autentic: justiţia trebuie să regăsească un parcurs al fermităţii prudente. Mai mult decât o criză economică, impasul nostru colectiv este unul politic. Republica nu se poate fonda pe arbitrariu şi pe inegalitate.
Noul preşedinte este chemat să fie nu doar creator de politică externă: el trebuie să fie şi vocea care, prin dialog cu naţiunea pe care o reprezintă, trasează un drum de urmat. România nu poate şi nu trebuie să aleagă între Statele Unite şi Europa : naţiune euro-atlantică,România are datoria de a lucra, tenace şi inteligent, la refacerea unei relaţii care să garanteze securitatea noastră colectivă. Încercarea cea mai importantă a noului preşedinte va fi această revigorare a relaţiei cu Statele Unite. România nu poate privi Rusia ca pe un aliat, iar sprijinul dat Ucrainei este unul acordat propriei noastre independenţe. Preşedintele Dan este obligat să transmită, convingător, acest mesaj: prezenţa sa publică este vitală pentru menţinerea acestui curs de politică externă.
Viitorul naţiunii noastre trece prin redescoperirea modestiei şi a tenacităţii. Politica la scară umană ne poate îngădui să conlucrăm şi să coexistăm: libertatea şi demnitatea individuală sunt valorile pe care nu le putem abandona, niciodată. Cetăţenia este cărămida pe care o aşezăm la temelia acestui edificiu, spre a putea infrunta barbaria, delirul utopic şi ura.
Domnilor, mai întâi trebuie definit ce înseamnă „sistemul” vs „anti-sistemul”. Adică trebuie definită lupta IDEOLOGICĂ dintre progresism vs capitalismul/liberalismul clasic. Nu pot accepta ipocrizia că progresiștii vor să acapareze puterea în sensul capitalismului/liberalismului clasic.
ND este progresist deci anti-sistem, ca urmare nu poate fi un Președinte în sensul democrației liberale clasice. Cum va fi ND ca președinte -aceasta-i întrebarea.
Progresiștii sunt în euforie după această victorie, eu sunt sceptic. Mai ales că nu știu ce vor progresistii. Ei își zic anti-sistem, dar nu știu ce înseamnă asta. Dacă asta înseamnă că sunt contra statului-natiune și eventual să militeze pentru așa zisul stat european atunci nu sunt de acord. Mai ales că vom avea un Președinte anti-sistem dar care funcționează ca Președinte „de sistem”. Este o contradicție în termeni, după părerea mea extrem de periculoasă. De aceea sunt deocamdată sceptic. Nu văd ÎN CE SENS va reforma ND statul român. Unii s-au săturat de România….
discursurile aiuristice ale lui Simion si Georgescu au avut o influenta catastrofala prin compromiterea dreptei.
Nu ca Nicusor ar reprezenta stinga, mi se pare ca nu e dominat ideologic, dar totusi fortele de stg s-au agatat de el.
Drept urmare stingistii, amatori de masline si piscoturi, vor face presiune pe el sa-i rasplateasca. Drept urmare jocul pe sirma a lui Nicusor ar fi sa recistige ceva din cei de dreapta care nu l-au agreat, astfel incit sa poata impune masuri economice rationale.
Nicușor Dan este un politician al cărui pragmatism economic îl plasează pe dreapta eșichierului politic, dle gura de AUR.. A(i)uriții de care ești legat….oratoric sunt MAGAruși înhămați prin Viena la căruța lui Putin&Bannon. Având in vedere acum corecțiile astea doua, pe cine zici ca au compromis cei doi dilii? Ce stângaci exact fac presiune pe Dan, ai in vedere vreun nume, organizație, partid cu care sa ne aburești?
Sugestii pentru eficientizarea guvernului și reducerea risipei.
A.Plata bugetarilor să fie legată de indicatori numerici de performanță prin formule aritmetice publicate pe internet.
(indicatorii și formulele prin care se leagă de bani vor fi specifici fiecărui rol)
B. Subvențiile care se dau să se ducă la cererea constructivă nu la furnizori.
Asta înseamnă de exemplu că subvențiile pentru educație se dau elevilor și studenților
iar școlile care nu atrag elevi nu primesc bani.
C.Reducerea numărului de ministere ca mai jos. Cu reduceri de personal și cheltuieli.
Din 7+4+5=16 ministere rămân 7 (9 ministere mai puțin)
Ministerul infrastructurii înlocuiește:
1.Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
2.Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
3.Ministerul Energiei
4.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
5.Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
6.Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
7.Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Ministerul Resurselor Umane înlocuiește:
1.Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
2.Ministerul Sănătății
3.Ministerul Educației și Cercetării
4.Ministerul Culturii
Cele de mai jos rămân:
1.Ministerul Finanțelor
2.Ministerul Afacerilor Interne
3.Ministerul Afacerilor Externe
4.Ministerul Apărării Naționale
5.Ministerul Justiției
În Constituție apar explicit niște miniștri. Ideal alții să nu fie
In 2024 cheltuielile de personal ale guvernului au fost de 164,6 miliarde de lei.
De unde economisim 30 de miliarde?
Cum ar fi să reducem cheltuielile de personal cu o cincime ?
Aveti dreptate: „firava speranta”.
Vom vedea foarte repede ce va face; dupa echipa de consilieri si noul Guvern.
Eu ii urez succes!
Greu să mai crezi astăzi în minuni. Și totuși, personal resimt ca pe un miracol victoria unui fost matematician de top împotriva imposturii, tocmai în țara care se află pe ultimul loc la vânzare de carte în Europa. Nesperat, România a câștigat bătălia pentru libertate. Războiul nu s-a terminat! Căci, dacă cei induși în eroare sunt astăzi 40%, ce ne vom face peste patru ani dacă cei induși în eroare vor fi 60%? Atunci nu va mai fi nimic de făcut și vom lua auto-distructiv și inconturnabil drumul Germaniei interbelice. Faptul că oamenii au apelat la delirul populist are o puternică semnificație. Zidul impenetrabil construit de Iohannis&Co între el și propriul lui popor a determinat „poporul” să apuce picamărul delirului în mână. Astfel, România a fost mașina pregătită la cheie, în care rușii nu au avut decât să se suie și să sucească cheia în contact. Dacă somnul rațiunii naște monștri, cu atât mai mult somnul politicienilor naște monștri. Somnul politicienilor euroatlantici a născut pe Putin, iar somnul politicienilor români a născut iraționalul electorat nou apărut în România. Cândva s-a întâmplat în Germania, de manual. Moartea democrației este sentimentul de excluziune al cetățenilor ei.
„Viitorul naţiunii noastre trece prin redescoperirea modestiei şi a tenacităţii. ”
Fără sprijinul parlamentului președintele nu poate face mare lucru dintre cele revoluționare pe care românii le așteaptă. Am văzut bine aceasta la președinții anteriori.
Iar sprijinul parlamentului pentru N Dan lipsește, sau este deosebit de modest (după cum au votat cetățenii români la alegerile generale, organizate manipulatoriu în siajul celor prezidențiale.).
Așadar, textul citat ar trebui, cred eu, reformulat…”Viitorul naţiunii noastre ar putea trece prin redescoperirea modestiei şi a tenacităţii.”
…Dar probabilitatea este infimă.
Reconstructia va incepe in Bucuresti, odata cu instalarea in locul lui Nicusor Dan a unui primar general onest, energic si competent. Personal, eu l-as vota pe Drula, care stie deja Bucurestiul subteran de pe timpul luptelor din transee cu minerii lui Radoi. Mafia imobiliara are cam acelasi tip de oaste. #Tu,Radoi,Inapoi?
@judex _ „Mafia imobiliara are cam acelasi tip de oaste. ”
Periteți-mi, vă rog, să vă amintesc că a rămas același Consiliu General, alcătuit preponderent din marionetele cleptocrației.
…Asta despre ceea ce ține de Consiliu. Cât privește partea importantă, legislația adoptată de parlamentul alcătuit din marionetele cleptocrației, vă rog să priviți către „Legea Nordis”, spre exemplu, recent votată în Senat, în dezbatere în Cameră, care a fost ciuntită și modificată astfel încât să apere în continuare interesele „mafiei imobiliare”.
Cred ca un vot covârșitor in favoarea lui Drula ar provoca la Bucuresti același tip de reverberații – nu numai cele externe, dar mai ales interne -pe care le vedem la victoria lui ND le prezidențiale. Sigur ca lupta cu un CGPMB nu este câștigată dinainte, dar simbioza Drula-Nicusor Dan (cei doi politicieni cu cea mai mare tolba de voturi din Ro in 2025) ar produce o forță ce va trebui luata in considerație de toti adversarii politici, care nu au mai fost pusi in situația de a lupta cu cu un “binom” primar București/Președinte Ro puternic susținuți de lume, competent, motivator si neșantajabil. Înclin sa cred ca acest cuplu poate marca sfârșitul celor “20 de ani”(…in realitate 35) necesari pt sfârșitul orbirii “stupid people” din snoavele unui Georgescu din anii ‘90 ai secolului trecut, Brucan.
„O politică la scară umană este o politică a demnității umane…”.
Mă tem domnule Stanomir de demnitatea umană lipsită de simțăminte a așa-zisului politician român contemporan.