Cancelarul german Angela Merkel a ținut zilele trecute un discurs istoric în plenul Parlamentului European, discurs care va rămâne mult timp o referință pentru mesajele și direcția pe care o urmează Uniunea Europeană în momente de criză. A fost un discurs istoric pentru că Președinția rotativă germană are loc în vremuri istorice, vremuri de criză și schimbare radicală.
Germania preia Președinția Consiliului UE într-o perioadă cu provocări fără precedent pentru Uniune. Crizei economice și sanitare cauzate de pandemia de coronavirus i se adaugă multiple alte provocări, iar cele mai dificile par negocierile pentru noul Cadru Financiar Multianual și Fondul de Redresare al UE. Așteptările de la liderul german Angela Merkel sunt foarte mari, pe potriva responsabilităților.
Acest articol își propune să analizeze planul Germaniei pentru Europa în aceste șase luni de Președinție care par să fie esențiale pentru redresarea Uniunii.
Uniunea Europeană încă se confruntă cu pandemia de coronavirus. Deși pare că pericolul sanitar major a trecut, numeroase restricții sunt încă în vigoare la nivel național, iar circulația liberă în interiorul Uniunii este sever limitată. Mai mult, în numeroase regiuni, numărul de cazuri de COVID-19 confirmate sunt în creștere de la o zi la alta, ridicând problema unui posibil val doi al pandemiei. Una dintre aceste țări este chiar România unde, după cum bine știm, numărul de cazuri noi depistate a atins record după record în ultimele zile.
Un sondaj de la începutul lunii mai, sondaj realizat de Datapraxis și YouGov, a arătat că un procent mare dintre cetățenii europeni au fost dezamăgiți de răspunsul UE în timpul primelor luni de criză. În același timp, cetățenii europeni intervievați și-au dorit o mai bună cooperare în interiorul UE pentru stoparea efectelor negative ale pandemiei. Alegând să își pună Președinția rotativă sub motto-ul „Împreună pentru redresarea Europei”, Germania pare că a ascultat de acest deziderat al cetățenilor de a vedea mai multă cooperare la nivel european.
În programul cu prioritățile celor 6 luni de președinție, lupta împotriva pandemiei este adresată, așa cum era de așteptat, în primul capitol. Programul propune mai multă cooperare între statele membre prin coordonarea livrărilor de medicamente și de echipamente medicale la nivelul UE, sprijin mutual în tratarea pacienților și protejarea lanțurilor de aprovizionare medicală la nivel european. Germania propune ca statele europene să își pună la un loc o parte din resursele medicale pentru a acționa coordonat acolo unde este nevoie mai mare, ceea ce nu s-a întâmplat în prima fază, când statele membre au concurat pentru resurse. Pe termen lung, coordonarea politicilor de sănătate la nivel european (după cum se știe, UE are competențe limitate în domeniul sanitar, de altfel unul dintre motivele pentru care instituțiile europene au avut un rol redus în răspunsul imediat la pandemie) și îmbunătățirea răspunsului la crizele de sănătate publică prin producția internă de medicamente și echipamente medicale (precum măștile de protectie ) sunt alte priorități în zona de sănătate publică.
Răspunsul la criza cauzată de pandemia de coronavirus nu se limitează doar la măsuri care să protejeze sănătatea populației, ci presupune și măsuri care să țină sub control contracția economică abruptă anunțată pentru acest an. Comisia Europeană a lansat, cu doar o zi înainte de discursul din PE al Cancelarului Merkel, previziunile economice din vara anului 2020, previziuni care anunță o recesiune accentuată cu o contracție economică severă de 8,3% pentru UE în anul 2020. Cele mai afectate țări vor fi și cele mai lovite de pandemie, respectiv: Italia, Spania și Franța. Economia României se va contracta cu 6% în 2020 și va crește apoi cu 4% în 2021, conform CE. Mai mult, CE avertizează că un al doilea val de pandemie urmat de măsuri de carantinare similare celor din primăvara lui 2020 va afecta și mai grav economia cu consecințe greu de stabilit.
Un răspuns al UE la recesiunea cauzată de pandemie este Pachetul economic de redresare Next Generation EU, propus de Comisie la sfârșitul lunii mai. De altfel, negocierile pentru aprobarea acestui pachet de 750 de miliarde de euro vor fi primul test al Președinției germane și al capacităților de negociator ale Angelei Merkel. Dacă nu se ajunge la un consens săptămâna viitoare, UE riscă să intre în dificultăți economice și mai mari conform CE. Angela Merkel trebuie să negocieze un consens cu ceilalți lideri privind procentajele granturilor și împrumuturilor pe care statele membre ar trebui să le primească, și mai ales asupra condițiilor prevăzute pentru accesarea acestor fonduri substanțiale. Țări europene precum Olanda, Austria, Danemarca sau Suedia (sau cele 4 țări austere/frugale așa cum sunt denumite de presa europeană) insistă ca fondurile din pachetul de redresare să fie împărțite sub formă de împrumuturi și nu sub formă de granturi. Argumentul lor e acela că fondurile sub formă de granturi vor trebui apoi plătite de toți cetățenii europeni, indiferent de statul membru de care aparțin, în timp ce împrumuturile vor trebui returnate de fiecare stat în parte. În celălalt colț se regăsesc țări precum Italia și Portugalia, care susțin un plan de redresare care să se bazeze pe granturi. După ezitări în luarea unei poziții, Germania pare să fie alături de țările care propun finanțarea fondului de redresare prin crearea unei datorii la nivel european, deci prin granturi. De altfel, Germania a fost cea care a propus, alături de Franța, un fond de 500 de mld. de euro la începutul crizei, propunere care a fost preluată apoi de Comisie în construcția Pachetului de redresare economică.
Un alt punct de divergență în negocierile pentru pachet este legat de perioada de alocare. Dacă în propunerea Comisiei fondurile sunt prevăzute a fi alocate între 2021 și 2024, deci pentru patru ani, țările austere cer o reducere la doi ani a alocărilor, poziție la care de data aceasta aderă Germania și Franța. Timpul este foarte important, mai ales pentru statele a căror administrații nu au capacitatea de a crea proiecte și planuri de investiții coerente într-un timp atât de scurt. Țările cu probleme în atragerea de fonduri europene, România printre ele, își doresc un timp mai lung al alocărilor.
Pachetul de redresare va fi supus la o primă dezbatere pe 17 și 18 iulie la Bruxelles, în cadrul reuniunii speciale a Consiliului European, fiind un prim test al capacității diplomației germane de a obține un consens european, dar și un test solidarității europene în fața unei crize de asemenea proporții.
În aceeași perioadă, liderii europeni vor relua și negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 (CFM), probabil cel mai dificil dosar pentru Președinția rotativă germană. Atingerea unui consens pe acest dosar mamut, practic bugetul UE pe următorii 7 ani, este principala prioritate legislativă a președinției rotative.
Negocierile nu vor fi deloc ușoare, chiar mai dificile decât cele care vizează pachetul de redresare. Nivelul resurselor, stabilit în pachetul de negociere propus de Președintele Consiliului European înainte de pandemie, la 1,1 trilioane de euro, este contestat de cele 4 țări austere care doresc un buget mai redus și o păstrare a contribuțiilor statelor membre la nivelul actual, în timp ce țările din Centrul și Estul Europei dar și cele din Sud își doresc alocări mai generoase.
Germania mizează în aceste negocieri pe cartea coeziunii, un concept apropiat și României în timpul președinției rotative a țării noastre. În discursul din hemiciclul Parlamentului European, Angela Merkel a subliniat că ieșirea din criza actuală nu se poate realiza decât mizând pe și întărind coeziunea continentului european. Nu mai poate fi vorba de o salvare individuală a statelor europene, ci de una colectivă. Pare că Germania va încerca să încline balanța în favoarea solidarității și a investițiilor în coeziunea UE, cu speranța că această direcție va scoate rapid Europa din criză și va da un nou avânt proiectului european.
Pe lângă prioritățile care sunt legate de răspunsul UE la criza de sănătate, economică și socială cauzată de coronavirus, prioritățile Președinției rotative germane ating și alte domenii precum digitalizarea și inovarea, susținerea pactului verde european și protecția climei, prezervarea coeziunii sociale a continentului, susținerea valorilor europene în domenii precum politica de migrație și de securitate, dar și păstrarea unei scene internaționale multilaterale.
În domeniul digital, programul Președinției germane indică faptul că suveranitatea ar trebui să fie cuvântul de ordine, mai ales în contextul reliefat de pandemie. Suveranitatea digitală înseamnă, în viziunea germană, că inovații precum inteligența artificială, dar și tehnologiile care lucrează pe baze cuantice trebuie să fie înglobate pe piața unică prin sporirea prosperității și a siguranței cetățenilor europeni, și cu condiția ca acestea să fie în acord cu valorile europene.
O altă prioritate majoră pentru președinția germană va fi și modificarea legislației europene ce ține de competiție. Germania dorește să reformeze legile antitrust și cele care guvernează ajutoarele de stat în interiorul UE, o dorință mai veche a marilor conglomerate germane.
Implementarea Pactului Verde European este o altă prioritate a președinției germane, alături de adoptarea unor concluzii privind Planul de acțiune pentru economia circulară și avansarea discuțiilor pe cel de-al optulea Program de acțiuni pentru mediu al UE. Toate acestea se înscriu într-un plan ambițios în ceea ce privește protejarea climei și a mediului la nivel european. De asemenea, se dorește finalizarea deliberărilor asupra Legislației europene privind clima, care va seta o țintă obligatorie de a ajunge la starea de neutralitate climatică pe continentul european până în anul 2050. În acest context, Germania este favorabilă intenției CE de a crește ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2030, comparativ cu anul 1990, de la 50% la 55%.
În plan extern, Germania propune două concepte cheie pentru Uniunea Europeană, suveranitate și solidaritate. Ministrul de externe german, Heiko Maas, susține că UE trebuie să fie mai independentă în relație cu SUA dar și cu China, mai ales în contextul conflictului emergent dintre cele două. UE trebuie să mizeze în continuare pe cartea cooperării multilaterale, a comerțului deschis, opus protecționismului dar mai ales pe o ordine internațională bazată pe reguli și nu pe putere. În contextul relației tot mai dificile cu Statele Unite conduse de Donald Trump dar și a deteriorării relațiilor cu China, din cauza suspiciunilor legate de pandemia de coronavirus, precum și a problemei ce vizează Hong Kong, UE, sub conducerea Germaniei, pare să se îndrepte înspre o politică tot mai independentă pe scena internațională.
Germania intenționează să susțină și avansarea procesului de extindere al UE în Balcanii de Vest, susținând că UE are o responsabilitate specială pentru țările din această zonă dar și pentru vecinii din est, angrenați în Parteneriatul Estic.
În concluzie, sarcina ce stă în fața Germaniei în timpul acestei Președinții a Consiliului UE este de a aduce la suprafață o Uniune Europeană lovită greu de pandemia de coronavirus, o Uniune Europeană care, în viziunea propriilor cetățeni, nu a făcut destul în primele luni de criză, o Uniune Europeană ai cărei cetățeni încă nu pot călători liber de la un capăt la altul al său. Germania își propune să facă acest lucru mizând pe solidaritatea europeană și pe conceptul de coeziune. Acestea vor fi testate în următoarele săptămâni și luni, atunci când statele UE vor fi nevoite să se pună de acord cum se ajută reciproc, cum cheltuiesc și împart sume uriașe de bani și cum își pot pune resursele laolaltă pentru a ajuta cât mai eficient toți cetățenii europeni. Este o misiune dificilă, dar probabil că cel mai capabil să aducă laolaltă o Uniune într-o situație grea este statul cel mai puternic, statul condus de un lider testat, care a mai gestionat și alte crize europene. Să urăm succes Germaniei în noua poziție de Președinte a Consiliului UE, pentru că succesul Germaniei va însemna și succesul nostru al tuturor.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
In aceste sase luni ,perioada in care doamna Merkel a preluat conducerea rotativa a UE (se pozitioneza deja ca singur negociator ) totul se desfasoara sub semnul unitatii si independentei Uniunii Europe ca un intreg . Retragerea USA , de mai peste tot in lume , forteaza (bine face ) luarea unor decizii clare de unitate europeana , o Europa ce nu mai poate accepta vechile modalitati ca forma de alianta . Impreuna suntem o forta formidabila si deja toate tarile membre au inteles asta . Cedarea de suveranitate pe probleme punctuale cum ar fi sanatatea si invatamintul este obligatorie si ea va fi urmata de noul concept militar ce va cuprinde pe toata lumea si va atasa si o parte de NATO. Problema imprumuturilor facute in numele UE purtatoare de dobinzi foarte mici precum si partea de granturi ca forma de imprumut nerambursabil are citeva componente de luat in seama . Un echilibru , ce trebuie sa uneasca si nu sa dezbine , va fi acceptat de toata lumea . Partea de Europa , mai expusa efectelor economice determinate de pandemia de coronavirus , va fi ajutata sa treaca – hopul – .In acelasi timp bugetul Europen 2021 -2027 poate fi un pic micsorat , ca procent din PIB ,ca modalitate de a se arata solidaritatea atit de necesara . Vrem nu vrem , partea mai saraca a Europei are nevoie masiva de investitii si fara doar si poate banii necesari (slava domnului acesti bani exista ) vor fi pusi la dispozitia noastra a tuturor .Conditionarea accesarii banilor , prevederea ce priveste respectarea statului de drept ca o conditie minimala de primire a acestor sume, va fi pusa si explicata de care doamna cancelar tuturor , cu avantajele si dezavantajele ce decurg din acceptarea unor norme de acest fel .Chiar daca unii inca doresc controlul statal asupra sumelor imprumutate , decizia ce va arata valoarea extrem de redusa a dobinzilor si in acelasi timp perioada de rambursare va fi atit de extinsa, aceasta varianta va fi atit de tentanta incit toti factorii de decizie statala se vor incolona in a cere aceste sume de bani .A refuza , in acelasi timp , accesul la sumele de bani purtatoare de dobinzi minime si implicit la sumele ce vor fi date sub forma de granturi (in acest context politico – medical mondial ) este o imposibilitate . Vocile raslete nu se mai pot impotrivi , fiind exprimate singular , fara sanse de a supara un intreg , din care tu reprezinti deja foarte putin (si ma refer la cei care sunt doar doritori de avantaje politice vesnice si care inca mizeza pe nationalismul desuet ) si din care nu vei avea curajul sa iesi . Nu avem unde merge , nu avem unde ne duce , suntem aici de mii de ani si impreuna suntem o forta extraordinara .Domna cancelar Merkel , isi va impune cu fermitate ,folosind si forma explicativa a tuturor deciziilor supuse dezbaterii ,conceptul de noua Europa .Lumea este in schimbare , teoriile si filozofia , bazate pe vechi forme de exprimare , nu mai sunt un ideal ce trebuie vindut in lume . Conceptul , mai larg , numit -bunastarea tuturor – isi va face loc singur , fara cerintele imperative aratate unora sau altora . Exemplul este factorul ce in viitor va determina majoritatea modificarilor de ordin social si politic . Pentru a rezista in aceasta lume trebuie mai intii sa ne intarim noi cei de un anume fel si sa devenim o forta de nedepasit , abia apoi expansiunea – bunastarii – va produce mutatii peste tot in lume .Popoarele lumii vor face singure schimbarea .
Din pacate cele sus mentionate vor ramane la nivel declarativ, de prea multe ori am fost dezamagiti de europeni, solutiile gasite nefiind la inaltimea cerintelor si nici cel al dorintelor. Inasi criza demonstreaza cat de neunitara este abordarea ei , imprastiatul banilor nefiind solutia.
Care pot fi solutile in fata divizarii cat mai accentuate a UE, in Polonia a castigat un presedinte antieuropean, in Ungaria Orban „domneste” dupa bunul plac, Romania pierde controlul asupra pandemiei cu implicatii politice fatale, suntem deja exclusi de la masa europeana, restrictiile impuse romanilor aratand in acesta directie, de data aceasta insa suntem singuri raspunzatori de situatia creata, am ajuns de la primii clasei la ultimii datorita lipsei de princii ferme care se impun in situatia actuala.
Merkel si Germania nu poate misca politic mai nimic, frustrarile si sentimentele antinemtesti vor fi folosite drept „maciuca” impotriva oricarei initiative de mai multa Europa, nationalistii fiind acum pe val, cei care cauta solutii individuale, aliante individuale si altele.
Pozitiile politice germane fata de Rusia si China nu sunt acceptate la unison in Europa, unii vor pozitii mai ferme, altii renuntarea la ele insasi alianta NATO fiind scoasa la „vanzare” cum s-ar spune.
Actuala pandemei si situatia politica incerta europeana va bloca orice initiativa mai ales daca impartirea banilor va fi conditionata de respectarea unor norme comune, de respectarea „Green Deal-ului” economic, de respectarea drepturilor omului, realocarea refugiatilor si la urma urmei mai exista si Brexitul, de care nimeni nu mai discuta.
In opinia mea prima si singura problema este cea medicala si rezolvarea ei cat mai curand prin gasirea medicamentelor/vaccinurilor necesare fara de care o normalitate cum o cunoastem nu fi posibila, efectele economice, politice majore inca nu sunt intrat de vizibile insa vor deveni foarte vizibile si chiar violente, vezi Serbia daca situatia va ma dura, cat oricum nu stie nimeni, numia cu bani nefiind posibilia calmarea spiritelor.
Președinția temporară Iulie -Decembrie 2020 în UE.27 e o Președinție ca oricare alta, administrează afacerile UE. Decizile se iau cu unanimitate de voturi în consiliile ministeriale, în special în consiliul șefilor de state la 18 Iulie 2020. Cei patru din nord, cei din est (iliberalii Vișegrad etc), socialiștii-populistii din sud etc au interese diferite, de multe ori contrare. Ideologia socialist-populistă „bani de la alții” e sprijinită de Președintele francez E. Macron, e de fapt țelul principal al Franței în UE de la început 1957-2020 (protecția agrară). Exportul a fost strategia politică și economică germană. Nu știm cum se va vota la Bruxelles față în față de către cei 27 de parteneri UE.27.
Anunțul cancelarei A. Merkel de a sprijini conceptul francez cu budgetul de 500 miliarde Euro „transfer financiar”, deci granturi gratuite din nord înspre sud și est, a fost precizat la încept de Iulie cu denumirea condiților de la Berlin pentru acest sprijin. Proiectele pentru care se folosesc banii în sud trebuie definite de țările care primesc bani și de către Comisie. Bani pentru proiecte da, bani deviați pentru deficit budgetar (venit minim în Spania) și umplerea golurilor din cauza datoriilor de state din sud (Italia 135 % BIP, Portugalia 121%, Franța ca. 100% BIP etc) NU. Anunțul cancelarei A. Merkel a avut un ecou în Olanda unde Premierul Rutte s-a pronuntat pentru votarea budgetelor propuse de Comisia UE în anumite condiții bine definite de țările primitoare și de către Comisie.
Cancelarul austriac S. Kurz a spus într-un interviu din 12 Iulie ziarului FAZ Frankfurter Allgemeine Zeitung că sprijină budgetele Comisiei în condiții bine definite, dar refuză categoric intrarea într-o „Uniune a datoriilor de state /Schuldenunion”.
(FAZ: ……. SEBASTIAN KURZ IM INTERVIEW:„Eine Schuldenunion wird es mit uns nicht geben“
Wofür sind Sie bereit zu zahlen?
Für Ökologisierung, Digitalisierung und die Unterstützung von Reformen. Wenn das Geld nicht für Reformen ausgegeben wird, sondern für Urlaubsgutscheine …
Einen Einstieg in eine Schuldenunion wird es mit uns nicht geben. Aber selbstverständlich müssen wir in dieser außergewöhnlichen Krise den besonders betroffenen Staaten helfen, die teilweise schlecht durch diese Gesundheits- und Wirtschaftskrise kommen. Wie diese Hilfe aussehen soll, darüber wird im Detail verhandelt. Ich bin optimistisch, dass wir uns letztlich einigen werden. ….. sicherstellen, dass die Hilfen richtig investiert werden. Geld an sich ist nicht so sehr das Problem. Auch die besonders betroffenen Länder können sich an den Kapitalmärkten zu guten Konditionen finanzieren. Italien zahlt für seine Staatsanleihen nicht einmal anderthalb Prozent Zinsen, halb so viel wie Österreich in der Zeit der Finanzkrise. Zudem gibt es immer noch den Euro-Rettungsfonds ESM, der bei weitem nicht ausgeschöpft ist. Deshalb sollten wir beim Aufbaufonds nicht mit unfassbar großen Zahlen hantieren, sondern überlegen: Wohin soll das Geld fließen, wofür soll es investiert und kann es absorbiert werden? Das ist relevanter als die Höhe der Summe…..”…).
Enumerările autorului sunt una, voturile celor 27 la Bruxelles la 18 Iulie vor clarifica interesele comune și conflictele de interese ale partenerilor în UE.27. Cred că budgetul pentru anii 2021-2027 de ca. 1.100 miliarde Euro va primi primul cele 27 de voturi necesare.
Nu văd cum UE va face un salt tehnologic în plină pandemie și în viitorii 3 ani pentru a depăși decalajul în tehnologia digitală față de SUA (Apple, Google, Microsoft, Facebook, Twitter, Amazon, etc) și China (G5).
Retorica franceză excelentă de la Paris despre „suveranitatea UE” e una, realitatea economică și tehnologia digitală pe glob e altceva. Cred că o condiție pentru relansarea economică UE.27 în viitorii 10 ani e asigurarea cu curent electric „ieftin” și creșterea permanentă a producției de curent electric în UE.27. Pentru RFG înseamnă termocentrale pe bază de gaze (Nordstream 2, conflict cu SUA), pentru alții înseamnă centrale nucleare (Franța, Suedia, Finlanda, Cehia, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria). Cu cât se pun întrebări mai detaliate apar mai clar contradictile și conflictele de interese greu de depăsit la Bruxelles la 18 Iulie 2020 cu unanimitate de voturi.
Idei mai sunt
Marele talent al lui Merkel e sa nu spuna nimic astfel incit fiecare sa-si imagineze ce doreste el ca ar fi spus si sa devina istorica. Desigur multi sunt bucurosi ca exista perspectiva de a se imparti bani pt toate traznaile posibile dar nimeni nu spune de unde vin banii.
Unde mai pui contradictiile, adica economia e pe moarte, criza e cit casa, drept urmare emisiile de codoi sunt la un minim istoric si probabil va mai scadea, dar tinem cu dintii de pactul verde.
Un scotian era pe patul de moarte. Sotia mea esti aici? Da, iubitule. Si voi copiii mei sunteti aici? Da tata. Si voi nepoti. Da. Si veri, frati, da. Pai atunci daca toti suntei aici de ce merge lumina la bucatarie?
Dupa mintea mea Europa, si chiar intreaga lume, are acum doua prioritati, sanatatea si mincarea, restul, digitalizare, inteligenta artificiala si alte ciudatenii ramin in mina privatilor, politicienii oricum habar nu au de asa ceva.
Si, in pesimismul meu cronic, cum spune nevasta, e necesara intarirea politiei si a armatei deoarece ma astept la mari conflicte.
Inseamna ca si democratia si statul vor ajunge pe mana privatilor, fapt care de fapt s-a intamplat deja.
Nimic nu va putea face nimic , criza pandemica si nu numai vor avea grija ca orice initiativa sa fie inabusita.
UE e la rascruce de drumuri, si o continuare a evolutiei precedente nu va duce decat la spargerea uniunii. Conceptul de natiune conducatoare intr-un conglomerat cu multe bube istorice si idiosincrasii nationaliste nu prea merge. Desi probabil Germania e singura tara care ar putea fi acceptata tacit ca un soi de magar deschizator de coloana, cu cei care chiar nu-i inghit pe nemti cu optiunea de a emigra in america de nord sau australia. Filoenglez fiind, am ales prima optiune.
Nu am sa incerc sa explic succesul Germaniei prin prisma celor observate de la Bismark incoace sau ironiilor justificate ale lui JK Jerome. O predispozitie spre logica si perseverenta dublate de o uimitoare capacitate spre disciplina de turma.
Consideratiile legate de cedarea suveranitatii treptate si alte bazaconii de genul asta sunt false. Nu va fi nimic important cedat treptat, iar tensiunile la nivelul continentului se vor accentua. Exista o singura modalitate de a realiza o UE care sa corespunda asteptarilor: oprirea emigratiei din afara continentului si incurajarea unui proces de difuzie nord-sud si vest-est – prima ar ajuta la ameliorarea tensiunilor sociale, iar fara amestecul treptat de populatii UE nu va fi niciodata puternica, ci doar o creatura sfasiata de boli interne.
Eterna c…va, Europa !!!
Era un mesaj in Andre Castelot [Napoleon], nu mai stiu exact, ceva gen „Imperiul [austriac cred] e o curva care s-a culcat cu toata lumea”. Lasand la aparte ce imperiu era pe atunci, premonitoriu, Napoleon acela, cred ca UE de azi l-ar fi bagat in fibrilatie…
Please. Daca articolul venea de la Verhofstadt sau alt retard de acelasi calibru [incerc sa fiu politicos], inteleg. Dar, in fine, aveam sperante mai mari.
De ce? Hai sa o luam punctual [promit ca nu voi lua fiecare propozitie la puricat, ptr ca devine painful…]. Deci, putin aleatoriu:
1. „Deși pare că pericolul sanitar major a trecut…” Whoa. In retrospect, pe bune? Sigur, 12/07 nu e 3/09, dar totusi.. Chiar asa de ochelari de cal sa avem pe 12/07 sa nu fi vazut ce era clar de atunci? Vorbim in 3 saptamani. CNN/DW deja preconizeaza un dezastru in EU apropos de incepera scolilor [si il back-up cu date]
2. „Economia României se va contracta cu 6% în 2020…” Whoa. Ce spun cifrele mai recente?
3. „prioritățile Președinției rotative germane ating și alte domenii precum […] păstrarea unei scene internaționale multilaterale.” Mda. Navalny, zero reactie, gaz Rusia important? Multilateral, coane Fanica.
4. „… programul Președinției germane indică faptul că suveranitatea ar trebui să fie cuvântul de ordine, mai ales în contextul reliefat de pandemie. ” Exact. Suveranitatea implica BTW si inchiderea unilaterala a granitelor, you know? Chestie care se pare ca e calare invers pe celelalte diverse afirmatii ale Germaniei sau ale articolului dvs, nu?
5. „…Germania propune două concepte cheie pentru Uniunea Europeană, suveranitate și solidaritate. ” In limba romana, asta inseamna si cu dansa-n-transa si cu sufletul in rai. Come on…
6. „…o Uniune Europeană ai cărei cetățeni încă nu pot călători liber de la un capăt la altul al său” Pai parca era vorba ce conceptu cheie suveranitate, sau…? Eeeh…?
7. „..statul cel mai puternic, statul condus de un lider testat, care a mai gestionat și alte crize europene.” A, da, uitasem, criza aia gestionata cu Wir Schaffen Das.
8. „…pentru că succesul Germaniei va însemna și succesul nostru al tuturor” Pe bune? Hai, sincer, avem cel putin un exemplu istoric care infirma acest deziderat..