marți, mai 17, 2022

Prima confirmare

După ce luni a făcut mult-așteptatul, dar și previzibilul anunț legat de refuzul de a o demite din funcție pe d-na Laura Codruța Kὅveși- România este, după cum se vede, printre altele, și țara tuturor oximoroanelor- președintele Klaus Iohannis nu a lăsat să treacă nici măcar o zi fără să formuleze o critică la adresa felului catastrofal în care guvernează țara alianța PSD-ALDE.
Au fost iarăși și pe bună dreptate puse sub lupă, desființate slabele performanțe economice ale guvernării, haosul din administrație, țopăiala bugetar- fiscală care se decontează din ce în ce mai pronunțat negativ în nivelul de trai tot mai precar și în salariile care cresc mai degrabă prin scădere ale românilor, absența asumării răspunderii morale și financiare a Guvernului în fața tot mai evidentelor defecte ale Legii salarizării unitare a cărei principală autoare, doamna Lia Olguța Vasilescu, se cuvenea să fie demult pusă în situația de a-și face bocceluța și de a lua drumul Craiovei. Nu de alta însă acolo tocmai începe Festivalul Shakespeare dedicat autorului care a scris Comedia erorilor, iar d-na ministru se situează ea însăși într-o veșnică eroare. Nu au scăpat neamendate nici posibila intenție a Executivului de a naționaliza Pilonul II de pensii, mania înființării a tot felul de comisii parlamentare care mai degrabă lasă impresia că lucrează și că se află în treabă decât produc ceva cu adevărat util pentrub progresul societății democratice, intențiile deloc curate în ceea ce privește modificarea legilor justiției și ale siguranței naționale. Joi am înregistrat un vârf de sarcină fiindcă președintele nu a ezitat să devoaleze câte interese personale se ascund în spatele modificărilor ce vor fi aduse legilor justiției . Comisia Iordache nu face decât să confirme că are misiunea de a da liber la furt. Să pună bazele legalizării României penale.
Valul acesta de critici, altminteri perfect justificate, ale președintelui Iohannis nu poate să nu fie pus în relație cu amenințările venite dinspre Executiv și dinspre ministrul Justiției, dl. Tudorel Toader, în legătură cu intenția de a fi sesizată CCR în privința unui conflict de natură constituțională între Instituția Președintelui României și Guvern în legătură cu soarta procurorului șef al DNA.
Firește, ieșirea perfect justificată din expectativă a d-lui Klaus Iohannis are la bază un imposibil de negat calcul politic. Președintele are nevoie să recâștige sprijinul acelei părți a electoratului care nu se împacă în nici un chip cu fărădelegile în cascadă ale coaliției PSD-ALDE. Pierdut într-o considerabilă măsură atunci când dl. Klaus Iohannis nu și-a asumat riscul de a nu-i mai acorda PSD o a treia șansă și a desemnat-o pe d-na Viorica Vasilica Dăncilă drept candidat pentru funcția de prim-ministru.
Președintele îi este necesară recâștigarea sprijinului pierdut al electoratului fiindcă nu avem nici o garanție că nu se va recurge la un moment dat și la declanțarea mecanismelor suspendării. Pe de altă parte, o analiză cât de cât atentă a ceea ce face, cum se comportă partidele din Opoziția parlamentară ne indică fără putință de tăgadă faptul că și acea parte a electoratului care refuză să adere la nemerniciile coaliției are nevoie de președinte. Pentru simplul motiv că președintele reprezintă opoziția politică cea mai consistență la această oră de pe plaiurile mioritice.
Calculul acesta politic poate să fie însă unul cu bătaie mult mai lungă. Întrebat tot în această săptămână dacă într-adevăr își dorește ca, după încheierea, la finele anului 2019, a mandatului să ocupe o înaltă funcție în birocrația europeană de la Bruxelles și de la Strasbourg, dl. Iohannis a spus că se simte mult mai bine în postura de președinte. Avem de-a face, poate, cu o primă confirmare a ipotezei că dl. Iohannis va candida în toamna anului 2019 pentru un nou mandat la Cotroceni.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Cu dl Iohannis la Cotroceni, PSD-ul (actuala guvernare) are viata usoara.
    Geaba critici „dure”, daca atunci cind ai ocazia sa-i scoti de la palatul Victoria, anunti natiunea ca le mai acorzi o sansa. Dupa altele.
    N-au un pact de coabitare, dar simbioza e perfecta.

  2. By the way: Poate imi raspunde dl Dragnea la aceasta intrebare pe care i-am pus-o pe feisul dsale:
    ” Ion Adrian Dar referitor la mutarea ambasadei in ce calitate ai facut anuntul ca si Presedentia si MAE si Guvernul au proprii lor purtatori de cuvant. :)  „

    • Cred ca domnul Dragnea a dorit sa fie primul. Primul care-si relocheaza ambasada. Doar ca a uitat un fapt –> „America first! and Romania second!”

    • Ce sa-mi mai spuna, ca l-a facut Basescu „neispravit” ca si cum nu tot el la ridicat pana la un anume nivel cu socotelile lui politice si in nepriceperea evaluarii oamenilor pe care chiar si el o recunoaste

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro