„Primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase de către compania Black Sea Oil and Gas la jumătatea acestui an și atunci vom avea un miliard de metri cubi în plus pe an asigurați prin această investiție. (…) În perimetrul de la Caragele există speranțe și s-a discutat ca primele gaze să fie extrase în anul 2024 iar în perimetrul Neptun Deep, mai devreme de finele lui 2026-2027 nu putem să sperăm că vom avea gaz din Marea Neagră. Cert este că, în tot acest ansamblu, trebuie să recunoaștem că România este o țară norocoasă, având această resursă deosebit de importantă în acest moment.” (digi24.ro)
Nicolae Ciucă, prim-ministru al Guvernului
Dependența Germaniei de importurile de energie din Rusia a crescut substanțial în ultimul deceniu. Începând cu anul 2012 procentul livrărilor de gaz din Rusia a crescut de la 40% la 55%, ceea ce reprezintă o creștere de mai bine de o treime. Și în privința importurilor de petrol lucrurile stau cam la fel: în același interval de timp, petrolul importat din Rusia a ajuns să acopere 42% din necesarul Germaniei; în anul 2012 acoperea 38%. Doar 5% din necesarul de gaz este asigurat în Germania din producția internă.
Eroarea Germaniei constă în faptul că a ajuns – prin promovarea filozofiei cultivării dependenței economice și comerciale reciproce ca fiind calea potrivită către pace între Europa și Rusia, pe de o parte, respectiv a sporirii producției energetice din surse regenerabile, pe de altă parte – aproape total dependentă de livrările de hidrocarburi din Federația Rusă, deși ar fi putut găsi din timp și foarte ușor alte soluții.
Putem ajunge și noi în situația Germaniei? După cum arată lucrurile la acest moment, nu e greșit să spunem că da. Privind graficul publicat de „Energy Policy Group” (EPG), bazat pe datele furnizate de INS, observăm că producția internă de gaze naturale a României a scăzut continuu după 1990, iar după anul 2018 am intrat în teritoriul producției de sub 100 TWh, adică undeva la 40% din producția anului 1992.
După anul 2017 importurile de gaze naturale din Federația Rusă au început să crească spre 30 TWh, ajungând în anul 2021 la un sfert din ceea ce consuma România; cu alte cuvinte, deja am început să o luăm pe urmele Germaniei. Cu toate acestea, guvernanții noștri au promovat două decizii care ridică mari semne de întrebare pentru viitor, și anume:
(a) În anul 2018 a fost aprobată în Parlament și promulgată Legea nr.256, prin care operatorii care se pregăteau să ia decizii (comerciale) de trecere la exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră au fost descurajați să o facă;
(b) S-au aprobat foarte multe proiecte prin care tranziția de la producția de energie electrică în termocentrale bazate pe lignit și huilă către energiile curate să se facă prin capacități termoenergetice alimentate cu gaze naturale. În plus, guvernanții au decis (și au inclus în PNRR) că este necesară și extinderea rețelelor de alimentare cu gaze naturale a localităților din România.
Scopul acestei analize este de a înțelege ce anume aveau în vedere guvernanții atunci când au promovat deciziile de mai sus, care transformă România într-un stat dependent de importuri, în cazul în care nu va reuși, până în orizontul anilor 2026 – 2027, să-și crească producția de gaze spre 150 TWh (14,2 – 14,3 miliarde de mc.). Simpla adoptare a unor modificări la legea 256 din 2018 (legea offshore) nu aduce nicio garanție că scenariul creșterii dependenței de importurile de gaze va fi evitat.
LEGEA OFFSHORE
Proiectul de lege pentru modificarea legii offshore din 2018 a trecut de Senat și de Camera Deputaților, cea din urmă fiind și camera decizională a Parlamentului, și urmează să ajungă pe masa președintelui, pentru promulgare.
În prima decadă a lunii mai, Asociația „Energia Inteligentă” a organizat o dezbatere cu investitorii interesați de dezvoltarea de operațiuni petroliere în zona economică extinsă românească a Mării Negre, având ca temă proiectul legii prin care se intenționează modificarea legii nr.256.
„Radio România”, care a transmis o corespondență de la dezbateri, a surprins faptul că unii operatori se așteptau la eliminarea totală a suprataxării veniturilor din vânzarea gazelor naturale extrase. În noua formulă, suprataxarea intervine gradual de la un nivel al prețului de vânzare de 85 lei/MWh.
A doua problemă dezbătută a fost aceea că operatorii nu vor putea să își deducă investițiile decât în limita a 40% din impozitul pe veniturile suplimentare, deși se așteptau la o deducere nelimitată, așa cum Codul Fiscal prevede ca regim general valabil.
În fine, articolul 20 din proiect este considerat de investitori ca fiind formulat neclar; este articolul ce se referă la posibilitatea ca, în situații de criză, statul să intervină în piață și să direcționeze volumele de gaz extrase numai către consumatorii din România.
Fiscalitatea din legea offshore nu exista la momentul în care companiile au semnat acordurile de petroliere în baza cărora au demarat investițiile, el a fost creat suplimentar de prevederile Codului Fiscal prin legea din anul 2018.
Nici anterior anului 2018 și nici acum, au explicat investitorii, statul nu a prezentat studii de impact și analize care să justifice cifrele pe baza cărora au fost construite formulele de (supra-)taxare, astfel încât pe baza lor să se poată negocia în mod fundamentat.
În timp ce România continuă să analizeze oportunitățile, sunt țări cu un regim fiscal mult mai bun, spre care s-ar putea orienta investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, ca de exemplu Turcia, care a descoperit rezerve de gaze în perimetrele sale din Marea Neagră; ori Turcia a relaxat regimul de taxare și va începe producția din anul 2023.
Dumitru Chisăliță, de la „Energia Inteligentă”, a analizat prevederile din textul proiectului de lege la care m-am referit, înainte ca asociația să organizeze dezbaterea cu pricina, și a postat pe pagina de Internet a asociației concluziile sale, dintre care spicuiesc câteva:
(a) „… am fost surprins să constat că supraimpozitarea prețului gazelor naturale prezintă același grafic, ca în legea offshore realizată în anul 2018. Astăzi prețul gazelor naturale tranzacționate pe BRM a fost de 542 lei/MWh, iar prețul mediu al gazelor din producția internă este de cca 254 lei/MWh. Previziunile arată că la fiecare deceniu prețurile cel puțin se vor dubla. Și atunci de ce să pui într-o lege prețuri la gaze de la 85 – 145 lei/MWh, prețuri care probabil nu vor mai exista niciodată în România?”;
(b) „A doua surpriză a fost legată de divergența între marea dorință a României de reducere a dependenței de importuri și faptul că <Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.> Reducerea dependenței se face prin creșterea investițiilor în noi capacități de producție și nu prin blocarea acestora prin impunerea de limite”;
(c) „A treia surpriză a fost faptul că <sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore și onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare> se vor folosi pentru finanțarea <înființării și extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale>. Adică nici măcar să finanțăm rețele inteligente de distribuție gaze. Pur și simplu construim rețele de gaze ca cele din anul 1914 (…), construim niște conducte. Probabil multe din acestea vor sta goale, cum stau deja multe din cele construite în ultimii ani. Aceste conducte nu doar că vor sta goale, dar vor crește prețul la gaze deoarece ele aduc cheltuieli, dar nu și venituri și atunci trebuie achitate cheltuielile de cei care consumă gaze prin creșterea de tarife”.
CUM STĂM, DE UNDE PLECĂM?
În privința asigurării cu gaze naturale, conform datelor disponibile public, în Q1 – 2022, Romgaz a raportat extragerea a 1,3 miliarde mc (brut) de gaze, respectiv 8,45 milioane barili echivalent petrol, în timp ce OMV Petrom a raportat extracția a circa 900 milioane mc de gaze (respectiv 5,67 milioane barili echivalent petrol), din care a pus în piață circa 760 milioane mc, diferența fiind consum tehnologic. (financialintelligence.ro; bvb.ro)
În anul 2021 producția de gaze naturale a OMV Petrom a scăzut cu 11,4%, fiind influențată de declinul natural accentuat al principalelor zăcăminte de gaze naturale (Totea Deep și Lebăda Est), al sondei 4461 Totea Sud, precum și de lucrările de mentenanță. În Q1 din 2022, după cum s-a văzut și mai sus, producția de gaze al OMV Petrom a continuat declinul, scăderea fiind de 12,3% raportat la Q1 din 2021. (profit.ro)
Conform prognozelor din aprilie ac. ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, pentru anul 2022 este estimată o producție de cărbune de 3,325 milioane tone echivalent petrol, în creștere cu 10,1% față de anul 2021, și importuri de cărbune de 420.000 tone echivalent petrol, în creștere cu 2,8%.
Pe de altă parte, Institutul Național de Statistică a raportat că producția de cărbune net a României a totalizat în primele două luni din anul curent 450.000 tone echivalent petrol, fiind cu 0,4% (1.800 tep) mai mare decât în perioada similară din anul 2021. Importurile de cărbune în primele două luni ale anului 2022 au fost de 150.500 tone echivalent petrol, cu 141% (88.100 tep) mai mult față de același interval din anul trecut.
O trecere în revistă a capacităților de producție proiectate sau în execuție pentru centrale termoenergetice având la bază alimentarea cu gaze naturale ar fi următoarea:
(a) Complexul Energetic Oltenia are în planurile sale construcția unor centrale pe gaz în ciclu combinat de 1.325 de MW până în anul 2026;
(b) Romgaz are în construcție – chiar dacă sunt probleme cu compania spaniolă care construiește obiectivul, acesta este totuși realizat în proporție de 80% – o centrală în ciclu combinat de 430 MW, care va fi pusă în funcțiune probabil până în 2024;
(c) CIECH Soda România are în plan construcția la Govora a unei centrale în ciclu combinat pe gaze de 230 MW (orizont 2025 – 20260, iar Rompetrol construiește pe platforma de la Midia o centrală pe gaze de 80 MW (posibil să fie pusă în funcțiune în 2023);
(d) Romgaz și Grup Servicii Petroliere au în plan construcția la Drobeta Turnu-Severin a unei centrale în cogenerare pe gaze de 150 MW (care ar urma să fie pusă în funcțiune în orizontul anului 2026);
(e) Un grup de companii din Coreea de Sud (AKEDA, Hyundai Power Systems și BKB) este interesată să achiziționeze activele termocentralei de la Mintia (în prezent oprită) pentru a construi pe platformă o centrală în ciclu combinat pe gaze de 1.000 MW (dacă proiectul se va materializa, punerea în funcțiune s-at face în orizontul anilor 2027-2028).
Dacă nu vor găsi gaze din producția internă, toate aceste noi capacități vor trebui să și le asigure din import.
De asemenea, să nu uităm că în contextul actual interesul strategic primordial al României este creșterea integrării cu economia Republicii Moldova (atât în perioada conflictului Rusia-Ucraina, dar și ulterior, pe parcursul de integrare europeană); context în care interconectarea energetică dintre cele două maluri ale Prutului adaugă pe listă și consumatorii moldoveni, pentru a anula dependența lor de Federația Rusă (via Transnistria).
DIN 2022 – 2023 VA CREȘTE PRODUCȚIA INTERNĂ DE GAZE. AȘA SĂ FIE?
Producția de gaze naturale al României, onshore și offshore, este în scădere: aceasta este singura certitudine pe care o avem la acest moment. Toate celelalte afirmații, în general optimiste, privind proiectele prin care producția de gaze naturale urmează să crească începând cu anul 2022, se referă de fapt la deziderate mai degrabă decât la circumstanțe pe care să ne putem baza în iarna 2022 – 2023.
„România va avea gaze și din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră. Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început deja, de către cei de la compania Black Sea Oil & Gas. Se fac deja teste pentru a introduce prima moleculă de gaz în sistemul național de transport. Începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus”, aceasta este declarația pe care ministrul energiei, Virgil Popescu, a făcut-o în luna martie, cu două zile înainte de invadarea Ucrainei.
Platforma „Ana”. Credit foto: BSOG
În primele zile ale lunii aprilie ac., însă, Black Sea Oil & Gas a notificat statul român că va iniția un arbitraj la Curtea Internațională de Arbitraj cu sediul la Paris.
Grupul american „Carlyle” a preluat în anul 2015 operațiunile din perimetrul XV „Midia” de la Sterling Resources Ltd., iar din anul 2017 a preluat ca acționar minoritar în proiect și BERD-ul. Până în 2018, când legea offshore (legea nr.256) a fost votată și promulgată, BSOG desfășurase o serie întreagă de activități pentru a finalizat explorarea și a trece la exploatarea zăcământului de mică adâncime, în primă fază, inclusiv pentru demararea construcției rețelei de transport care să aducă producția la țărm și să o conecteze cu sistemul național de transport al gazelor.
Înainte, dar și după promulgarea legii nr.256, pe vremea guvernelor Dragnea, BSOG a purtat negocieri cu ANRM, atenționând că, dacă la momentul la care compania va fi pregătită să demareze exploatarea de gaze din perimetrul „Midia” prevederea legală privind suprataxarea veniturilor obținute din exploatare nu va fi anulată, atunci compania va iniția acțiunile juridice necesare pentru a obține astfel respectarea înțelegerilor comerciale inițiale, din anul 1992. (blackseaog.com/ro/istoric)
Privind opțiunile pe care le ia în calcul BSOG după ce liderii coaliției de guvernare au aprobat proiectul legii de modificare a dispozițiilor din legea nr.256, biroul de presă al companiei a precizat următoarele:
„Evaluarea proiectului noii legi offshore ne arată că aceasta nu elimină taxa pe veniturile suplimentare care a blocat proiectele offshore din platoul continental românesc al Mării Negre în ultimii patru ani. BSOG a dezvoltat proiectul MGD („Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia”; n.m.) pornind de la premisa că aceste măsuri fiscale din legea offshore vor fi revocate până la momentul începerii producției.
Am declarat în repetate rânduri că taxarea suplimentară extrem de împovărătoare este contrară asigurărilor și prevederilor legale oferite de Statul Român atunci când investitorii au intrat în țară, este foarte oneroasă și fac România necompetitivă în comparație cu alte jurisdicții offshore.
În timp ce România continuă să-și analizeze oportunitățile și dorește să impună taxe mai mari proiectelor offshore, Turcia a hotărât în mod proactiv să reducă taxarea (scutiri de taxe vamale, TVA și alte impozite) și va fi pregătită să pună în producție gazele descoperite în largul Mării Negre aparținând Turciei începând cu anul 2023.
Începerea producției de gaze este așteptată în al doilea trimestru al anului 2022 și nu este condiționată de alte acțiuni.”
În același context, Mark Beacom, CEO-ul BSOG, a venit să clarifice situația, declarând: „BSOG este de părere că actualul proiect de modificare a legii offshore lasă deschisă posibilitatea de a continua demersurile pentru arbitraj.”
Conform „Forbes”, ministrul energiei, Virgil Popescu ne asigura în ianuarie ac. că Romgaz va începe investițiile la zăcământul Caragele în cursul acestui an, de unde va extrage primele volume de gaze naturale în anul 2023. Acest zăcământ, de mare adâncime, este estimat la 30 miliarde mc, oarecum similar cu cel din perimetrul XV – „Midia” al BSOG.
Declarația pare optimistă: în luna martie ac. Romgaz abia a reușit să înființeze Sucursala Caragele – Buzău și a aprobat organigrama de 360 de angajați, urmând să identifice un spațiu pe care să îl folosească drept sediu în perioada următoare.
Tot în luna martie ac., senatorul PNL de Buzău, Vlad Pufu, a înregistrat la Senat o interpelare pentru ministrul Virgil Popescu, căruia i-a cerut să explice de ce au fost oprite investițiile la zăcământul de la Caragele și de ce sunt reluate abia acum:
„În 2018 ni s-a comunicat public faptul că noul zăcământ de gaze de la Caragele va intra în exploatare în 2020-2021 și că Romgaz va executa investițiile pentru exploatarea gazelor. Mai mulți responsabili au venit în Buzău să-i asigure pe români că noul zăcământ va duce la independența energetică a țării noastre.
Directorul general adjunct al Romgaz la acea vreme, Dumitru Gheorghe Rotar, a declarat că până la finalul lui 2019 se vor face foraje pentru evaluarea potențialului real, pentru ca în 2020 să fie îndeplinit programul de execuție al sondelor. (…)
Suntem în 2022, dar zăcământul, cel mai mare descoperit în ultimii 30 de ani, nu este exploatat nici acum. Din acest motiv, am făcut o interpelare pe care i-am adresat-o ministrului Energiei, Virgil Popescu. I-am cerut să îmi răspundă de ce au fost oprite investițiile la Caragele și de ce sunt reluate abia acum, urmând să se exploateze gazul efectiv abia în 2023, când el trebuia să fie deja în exploatare?”
Proiectul Caragele presupune forajul a peste 20 de sonde de deschidere, evaluare și exploatare, extinderea infrastructurii existente și construirea unor noi facilități de suprafață. Pentru toate acestea, anul 2023 pare o țintă total nerealistă.
Să presupunem, totuși, că XV – „Midia” și Caragele vor intra în exploatare în 2022 și respectiv 2023; pentru ca aceste zăcăminte să își atingă potențialul maxim de producție estimat, de câte 1 miliard mc pe an fiecare, vor trebui să mai treacă alți 3-4 ani, timp în care România rămâne dependentă de importuri fără nicio îndoială.
NEPTUN DEEP ȘI PERIMETRELE VECINE: HAN ASPARUH ȘI TUNA
Înainte ca Federația Rusă să invadeze Ucraina, împărțirea zonelor economice extinse din Marea Neagră era cea din imaginile de mai jos; pentru a trasa liniile de demarcație a fost nevoie de un arbitraj internațional cu Ucraina, care a avut în centrul său chestiunea Insulei Șerpilor, dar și de negocieri diplomatice cu Bulgaria pentru a definitiva limita dintre perimetrele „Neptun” de mare adâncime și „Han Asparuh”.
Invadarea Crimeii și anexarea unilaterală a acestui teritoriu în anul 2014, dar și ocuparea Insulei Șerpilor de către Federația Rusă, sunt evenimente care pot schimba multe din planurile inițiale de valorificare a concesiunilor din zona economică extinsă a Mării Negre; dar sperăm că nu va afecta operațiunile din perimetrul „Midia” al BSOG sau „Neptun Deep”, de asocierea OMV și Romgaz.
Ce este cert la acest moment – deși mai există voci care se încăpățânează să nege starea de fapt –, exploatarea gazelor naturale din perimetrul „Neptun Deep” este mult întârziată, mai ales din cauză că guvernele Dragnea au insistat foarte mult să treacă prin Parlament și să adopte legea offshore (promulgată în anul 2018).
Ideea înăspririi regimului de taxare a operațiunilor petroliere a fost „inspirată” de Banca Mondială în cursul acordului de asistență financiară preventivă încheiat cu Guvernul României în plină criză economică.
Guvernele României au evitat să dea curs solicitării, motivând că țara noastră încearcă să încurajeze investițiile prin care să evite creșterea dependenței de importurile de gaze naturale din Federația Rusă.
Liviu Dragnea, după demonstrațiile populare masive împotriva guvernelor sale din anii 2017 și 2018, a considerat că trebuie să „pună la plată” marile concerne occidentale care, credea el, „susțineau” mișcările civice împotriva clicii pe care o instalase la conducerea PSD, partidul de guvernământ.
Așa a apărut legea offshore, din orgoliu personal și lipsă de viziune strategică, în ciuda faptului că în anul 2018 se întrevedea destul de clar că Federația Rusă va folosi tot mai apăsat șantajul energetic împotriva Europei.
Un an mai târziu, în iulie 2019, Exxon Mobil a transmis Guvernului, ANRM și partenerului OMV o scrisoare confidențială prin care își anunța intenția de a ieși din proiectul „Neptun Deep”. (economica.net/exxonmobil-a-anun-at-ca-vrea-sa-se-retraga-din-proiectul-neptun)
Mașina de propagandă drăgnistă a minimalizat anunțul companiei americane – care era de fapt motorul operațiunilor care se desfășuraseră deja în acest perimetru gazifer-, lansând prin propagandiștii de casă replica bine cunoscută: „Câinele nu pleacă de la măcelărie!”.
Doar că la Exxon Mobil se luase decizia la nivelul concernului – după ce, la fel ca BSOG, avertizase guvernanții și ANRM asupra consecințelor schimbării regulilor în timpul jocului – că, dacă suprataxarea veniturilor va fi legiferată, se va retrage din proiect. Un an după promulgarea legii 256 și-a pus decizia în practică.
Exxon Mobil a acceptat în schimb să ofere statului român un drept de preempțiune și să intre în negocieri cu Romgaz pentru vânzarea părții sale din acordul petrolier; negocierea a trenat însă (mai ales din motive ce au ținut de partea română) până recent și a fost urgentată numai după ce a înțeles toată lumea la București ce consecințe are invazia rusă din Ucraina pentru România.
Aceasta este istoria scurtă a modului în care s-au pierdut cinci ani și, totodată, și cel mai important partener privat – americanii de la Exxon Mobil – dintr-o afacere care poate aduce anual la țărm 3 – 4 miliarde de mc de gaze naturale. Trebuie spus clar că OMV – care este acum desemnat operatorul perimetrului „Neptun Deep” – și cu atât mai puțin Romgaz nu au expertiză și capacitatea tehnică de a exploata gaze naturale offshore de la mare adâncime.
Ideea că aceste operațiuni de mare adâncime ar putea fi puse în operă de partenerul tradițional al OMV Petrom, și anume Grup Servicii Petroliere, trebuie privită cu mare circumspecție, dată fiind capacitatea tehnică și expertiza limitate în extracția gazelor din ape adânci; ori, dacă se va miza pe acest contractor român – dintr-un „patriotism” greșit înțeles –, mă tem că vom rămâne departe de dezideratul de a avea gaze naturale din perimetrul „Neptun Deep” în 2026 – 2027.
Între timp, trebuie spus acest lucru, ar trebui să ne așteptăm ca Turcia și Bulgaria să facă tot posibilul pentru a stimula intrarea în producție a exploatărilor din perimetrele proprii, învecinate cu „Neptun Deep”, și anume: „Tuna-1”, ce este operat de Turkish Petroleum Corporation (TPAO) și „Han Asparuh”, operat de Total E&P Bulgaria, în asociere cu OMV Offshore Bulgaria (asociere în care OMV Petrom deține 43%).
Zăcământul „Tuna-1” are o rezervă estimată de TPAO de 320 miliarde mc și ar putea asigura singur consumul domestic al Turciei aproape 8 ani. Turcia este decisă să înceapă exploatarea comercială anul viitor în Marea Neagră.
În aprilie 2022, asocierea Total E&P Bulgaria și OMV Offshore Bulgaria au anunțat un program de investiții în explorare de circa 1,45 miliarde de euro, pentru doi ani, într-o cursă contra cronometru pentru a reduce dependența țării vecine de importuri.
FĂRĂ INVESTIȚII ÎN DIVERSIFICAREA ÎNMAGAZINĂRII DE GAZE ORICUM NU REZOLVĂM NIMIC
Asociația „Energia Inteligentă” atrage atenția și asupra unui aspect puțin discutat, și anume faptul că echilibrarea consumului de gaze naturale în vârfurile de sarcină este problematică fără importuri; iar în ce dinamică vor evolua lucrurile în viitor, dacă consumul de gaze naturale va crește și mai mult, încă nu am știință să se fi modelat în vreo analiză.
Liberalizarea pieței de gaze din România suprapusă peste o modificare substanțială a curbelor de consum și a celor de producție, face ca folosirea depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale pe care le are România, depozite în zăcăminte depletate să fie nesatisfăcătoare.
Depozitele de înmagazinare a gazelor în zăcăminte depletate sunt depozite care nu au capacitatea de a satisface creșteri bruște ale consumului de la o zi la alta, aspect cu care se confruntă iarna România. Asta face ca Romania să se echilibreze cu importuri, ceea ce face imposibilă reducerea totală a dependenței de importuri.
Cu alte cuvinte, dependența față de gazele de import nu se datorează doar lipsei exploatării gazelor din Marea Neagră ci și modului în care a fost construit sistemul de transport și depozitare al gazelor naturale. Dumitru Chisăliță propune ca România să-și completeze de urgență capacitățile de depozitare și cu alte tipuri de facilități decât cele existente.
Țările din UE și au construit depozite de înmagazinare gaze atât în zăcăminte depletate cât și în foste mine de sare sau acvifere, tocmai pentru a-și reduce vulnerabilitatea la vârf de consum. România trebuie să facă același lucru, și cât mai curând. Ar fi trebuit să introducă în PNRR astfel de investiții, dar nu avem încă proiecte pentru diversificarea tipului de depozite pentru gazele naturale.
1000 DE MW EOLIAN DIN MAREA NEAGRĂ ȘI TEHNOLOGIA HIDROGENULUI
„Lucrăm la un proiect de Ordonanță de Urgență pentru a aproba investițiile în zona eoliană offshore. Potențialul este foarte mare de energie electrică. Este nevoie de o lege. Ne-am uitat pe modelul polonez, pe modelul din Marea Britanie. Vom face un model în așa fel încât să putem da drumul la investiții. Noi vrem să o dăm în această vară”, este declarația ministrului energiei, Virgil Popescu.
Conceptul energie regenerabilă – producție de hidrogen în zona Dobrogea al EPG
Unul dintre subiectele de cooperare energetică dintre România și Bulgaria este și cel al dezvoltării în comun de proiecte de energie regenerabilă în largul Mării Negre. Cu privire la acest subiect, ministrul energiei a făcut cunoscut presei că:
„Am semnat la Sofia acum o declarație comună pentru energie regenerabilă, inclusiv în Marea Neagră, să facem un proiect comun. Am discutat la nivelul Comisiei Europene acest lucru și un proiect de acest gen între România și Bulgaria ar putea fi finanțat prin proiecte de interes comun pe lista a șasea de către Comisie.” (adevărul.ro)
Cum energia electrică nu poate încă să fie stocată pe scară largă, pe de-o parte, iar pe de altă parte energia vântului sau solară suferă de inconstanță în producere, depinzând de fluctuațiile celor două surse, una dintre soluțiile pe scară largă o reprezintă producția de hidrogen „verde”[1], care în timp poate înlocui gazul natural în producția de energie electrică în centrale sau alimentarea unor mijloace de transport terestru (trenuri, autovehicule).
De altfel, multe dintre proiectele de centrale electrice în cogenerare alimentate cu gaze naturale anunțate – cele finanțate prin PNRR în primul rând – ar urma să fie în timp alimentate cu procente tot mai ridicate de hidrogen.
Modelul propus de „Energy Policy Group” (EPG) – „Dobrogea – Valea Hidrogenului Curat” – se bazează pe producerea de hidrogen verde prin electroliză alimentată cu energia produsă de fermele de eoliene, mai ales a celor care ar urma să fie construite în larg.
Un astfel de model ajută și producătorii de energie regenerabilă, care vor beneficia de posibilitatea de a comercializa profitabil energia produsă în vârfurile de producție, fără ca sistemul energetic să mai trebuiască să o preia în întregime, decuplând sau reducând alte forme de producție energetică; situație care va oferi Dispeceratului Național libertatea de a opta pentru cele mai bune soluții de echilibrare a sistemului energetic.
Deși pare o concluzie hazardată, în realitate singurele căi de a evita „modelul german” de dependență de importurile energetice rămân energia verde și creșterea eficienței energetice. Nu am abordat în această analiză tema eficienței energetice, rămâne pentru altă dată.
În privința producției de energie regenerabilă, însă, nu există nicio îndoială: acesta este viitorul. Cu o precizare, capital de importantă: doar construcția de ferme eoliene și solare nu înseamnă că dezvolți producție de energie verde. Să produci energie verde înseamnă să construiești proiecte integrate, așa cum o arată și modelul propus de EPG.
[1] Pe lângă hidrogenul „verde” mai există și alte tipuri de hidrogen, și anume cel „galben”, atunci când este produs prin electroliză alimentată din rețeaua națională, unde energia provine din mixul național de surse de producție, sau hidrogenul „roz”, atunci când electroliza este alimentată de energia provenită din centrale nucleare.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Inteleg votul parlamentarilor fara bacalaureat.
Repet dupa Radio Erevan:
– E adevarat ca se pot extrage gaze din Marea Neagra?
– E adevarat, dar cine mai indrazneste?
Politica noastra energetica este in concordanta cu celebra reclama: ,,si marmota inveleste ciocolata”.
Nimic din ceea ce gandesc ,,expertii verzi” nu se poate pune in practica dintr-un motiv absolut simplu, nu exista tehnologia care sa faca aceste proiecte eficiente dpdv economic.
Hidrogenul verde, e o mare gogorita pentru ca acest ,,vehicul” de inmagazinare a energeiei electrice regenerabile are randament mic si este foarte scump, adica bag energie electrica si recuperez aproximativ 10% din ce am bagat (atat mi-a dat din calculul pe care l-am facut) si cresc pretul de productie pentru ca am o dublare cel putin a investitiei fata de partea de producere pe gaz natural in ciclu combinat.
Sa vina ,,expertii” verzi sa faca un calcul economic pe contur unde prind investitia in regenerabila off-shore, ciclul combinat, electrolizoarele si stocarea hidrogenului si dupa aia ma conving nu sa imi dea o poza ca cea din articol.
In 2017 un electrolizor pentru 20 m3N/h costa 750.000 de euro cu tot cu lucrarile de instalare si stocare la 10 bar folosind apa cu o conductivitate de 0.5 microS. Ca sa produci 200.000 Nm3/h de hidrogen mi-e groaza sa calculez cat investesc si cu cat trebuie sa vand energia electrica astfel incat sa imi recuperez banii.
Cat despre gaz, centrale cu ciclu combinat si altele nu il bagati in seama pe Popescu, e doar un politruc care nu stie ce vorbeste si maine va spune altceva pentru a da bine la populatia votanta!
Hidrogenul ”verde” este versiunea modernă pentru ”viitorul luminos al socialismului”. După cum este explicat chiar în articol, fermele eoliene care ar urma să fie implicate în producerea de hidrogen vor fi ”mai ales cele care ar urma să fie construite în larg”.
Ce se presupune că va face acest hidrogen ”verde”? Scrie tot în articol: ”care în timp poate înlocui gazul natural în producția de energie electrică în centrale” :) :)
În esență, lucruriule au trecut deja de ”point of no return”, singura soluție pentru Europa e o prăbușire a sistemului, la fel ca în 1989.
@PIFu
Este adevărat, tehnologia hidrogenului este incipientă. But don’t jump to conclusions yet.
Crucială este schimbarea de paradigmă în gândire: ce anume ne dorim, de ce avem nevoie pentru a atinge scopul dorit (cercetare, pilot-uri, finanțări, lanțuri de producție), în cât timp etc..
M
Noi modelăm acum pentru anii 2035 – 2050. Nu pentru 2023-2024. Dacă rămânem conservatori și blocați în eternul „nu se poate”, generațiile viitoare sunt gata condamnate. Mai bine îl lăsăm pe Putin sa rezolve el problema, cum ne tot amenință, de altfel.
Tehnic este posibil si azi.
Am spus ca dpdv economic este o aberatie azi. Poate peate 10 ani cand MWh la varf va fi 2000 euro si nu vei avea de unde sa-l cumperi, pentru ca nu e soare si nu bate vantul, o sa fie rentabil 😇
Si iata cum din cateva cuvinte engelzesti stergi o intreaga realitate „But don’t jump to conclusions yet.” .
Nu de alta dar eu mai stiu o tehnologie de mare, MARE si maretz viitor :pila de combustibil! Care, de peste 100 de ani reprezinta .. viitorul.. adica de la submarinul Nemo al lui Jules Verne ……
Ca au trecut vreo 150 de ani „de viitor” ? But don’t jump to conclusions yet.
Apropos domnu’ nu ar fi mai usor daca am abroga .. principiile termodinamicii ?
@Ghita Bizonu’
Ironia este ușor grosieră, dar nu-i bai, pentru atâta lucru nu simțeam nevoia de replică.
Dar mă miră puțin că dvs. și lui PIFu v-a scăpat ideea, pe care eu am explicat-o clar:
– nu avem nevoie doar de RES, sau hidrogen, sau ce-o mai fi, ci de proiecte de sisteme complexe de producție. Genul celei sugerate de EPG.
Să luăm un exemplu: panourile solare instalate pe spațiile generoase ale hub-urilor de depozitare sau ale unor clădiri de birouri, care sunt legate și la grid-uri, care au și pompe de căldură…
Ăsta e viitorul.
Undeva intră în ecuație și hidrogenul, produs din energia eoliană și solară, care de multe ori e în plus pentru grid și se refuză, pentru a mentine echilibrul. Atunci alimentez producția de hidrogen.
Hidrogen cu care alimentez o locomotivă de tren, sau 10% din consumul unei centrale pe gaze de 50 MW din București.
În ce privește anularea legilor termodinamicii, însă, vă rog să nu-mi adresați mie sugestia, ci Parlamentului.
Să auzim de bine!
Hidrogenul ”verde” pentru locomotiva de tren costă cam de 50 de ori mai mult decât motorina pentru locomotiva diesel-electrică destinată să facă același lucru. Iar panourile solare nu produc în ianuarie decât vreo 45 de minute pe zi, oricâte acoperișuri de hale ar ajunge să umple ele.
Peste cel mult 10 ani, niște oameni vor avea de dat niște explicații foarte serioase despre motivele pentru care subminau economia națională cu tot felul de soluții fanteziste, care măresc de 20 de ori prețul energiei electrice.
Apropos domnu’ Bizonu’ de cei 150 ani: a fost pila asta de combustie folosită pe scară largă? Motorul cu ardere internă a fost perfecționat tocmai pentru că a fost folosit astfel. La început, cu 0,6 CP și 16 km/h, era la fel de performant ca o bicicletă, doar că de vreo 15 ori mai scump. Ar fi trebuit renunțat la el si dezvoltată mișodiera (cum era numit atunci biciclul de către inventatorul său, Michaux)? Însă acum 100 de ani motorașul lui Benz devenise mai avantajos decât „concurența”. Nu este însă un argument pentru eternitate. Deci?
Și mai e ceva: dacă un sportiv obține performațe deosebite doar pentru că înghite steroizi anabolizanti, nu înseamnă că efectele secundare nu ar duce în timp la pericole. E foarte posibil ca la un moment dat sportivul să nu mai poată alege între performațe plus riscuri și o viață normală. Si asta pentru că drogul să fi ales deja pentru el.
De momentul ăsta omenirea se apropie cu fiecare zi. Unii îl ignora, poate sperând că până la soroc se va perfecționa in laborator pila aia ce așteaptă de 150 ani pe raftul cu curiozități, alții își propun să o facă punând-o intens la lucru. Personal, prefer ultima opțiune.
Doamna, domnule
de accord ca ironia este ușor grosieră…..
Insa e un insa …. am 70 de ani si „ceva” experenta in „previzuni” stiintifice.
La la 14 ani citream intr-un numar special din Stiinta si Tehnica ca motorul cu ardere interna „clasic” este Kaput. Intre timp .. turbina nu a doat6a nici o serie de autioturisme.. Wankelul s-a demodat ….. insa Dieselul a ajuns la performate mirobolante (in anu ala un 190 D avea 45 cp la 1900 cmc …. ).
De vreo 2 ori mi s-a „promis” ca in cativa ani .. gata! Pila de combustitil !!!! Cred ca nici daca serbez contenaru nu 0 ajungem sa producem o pila de combustibil care sa miste acceptabil o trotineta electrica ….
Si porocum viitorul era la acumuloatorilor cu sulf topit!
In anii 69-70 „se stia” ca in viitor calculatoarele vor avea memoeie cu bule magnetice …. Ce naiba erau alea .. intrebati pe marii „seniori” ai claculatirelor .. care mai sunt in viata!
In anii 80 se bfaceau comicari stiintifice samd pe motoiv de generatia Va de calculatoare. Never ever V generation …
In anii copilariie mele toti mne astepotam sa zucim ca s-a produs un motor „atomic” .
Asteptam …..
Ati vazut filmul 2001: A Space Odyssey ? In anul aparitiei sale nu era chiar atat de fantast. Chiar ne asteptam ca pana in 2000 sa avem statii pe luna si hoteluri pe orbita terestra …
Cam asa si cu sperantele dvoastra …. Afurisita aia de noutate stiintifica si tehnica o ia pe unde vrea ea nu pe unde o astepti ..Ceva cam in genul atepti coloana oficiala pe Dorobanti insa ea, coloana a luat-o pr Vacarescu …
Si doamna .. am ceva dubioi ca stiiti cam despre ce ar fi vorba … si cand viorbisti despre pila si cand scrieti despre motorul Otto. Oricum retineti ca la 1910 se produceau (proportional) mai multe automobile electrice decat in 2010…
Si va mia atrag atentia ca evolutia tehnicii este .. sa zicem bizara. De exemplu ati scros a fost pila asta de combustie folosită pe scară largă? Motorul cu ardere internă a fost perfecționat tocmai pentru că a fost folosit astfel. Eu va zic ca doar uzul masiv mi „rezolva”. Si sa ma refer la un domeniu concret – navogatai cu panze, folosind fporta exclusiva a vantului. FCele mia mari prgrese .. au avit loc in ultimii ani ai velierelor .. cand a inceput awcensiunea proprulsei cu aburi. Clipperele puteau atinge performante uluitoare…. Recirdul lui Taeping va fi egelkat de navele cu abur .. vreo 60 de ani mai traziu! Sea Wich ajunge la la NY la St Francisco i8n 97 de aizle ocolind Capul Horn! Sovereign of the Seas ajunge le la Honolulu la NY in 87 de zile! Pe la capul Horn! in ziua lui cea mai buna a parcurs o distanta care ar fi fost un vis ptr un crucisator de la 1900!!!
Adica voi a zice ca … „progresul” are caile lui „ciudate”
Adica sunt tehnologii care se naasc si mor „promosiuni” si altele care …. „zvacnesc” .
DCat despre hidrogen … cam avatui idee cata bataie de cap au constrictorii de rachete din cazua hidrogenului? Unu dintre motiv e- Hidrogenul are cel mai mic atom . Cea mia mica molecula. Asa ca „scapa” din revzervor. Nu intra0ata incat sa faca Bum! dar saufizant ca dupa cateva luni .. sa fii nevoit sa refaci plinul ….
Domnu’ Bizonu’, înainte de toate vă doresc ca experiența enciclopedica să treacă de sută, dar mi-e că doar atât nu ajunge. Da, cu un secol în urmă erau autovehiculele electrice preferate, dar tocmai electromotorul de inițiere a însemnat saltul pentru cele cu carburator. Iar vehiculele de atunci nu aveau nimic de-a face cu membrana protonică, descoperită abia în anii 60.
Nici eu nu mă iau după „vizionari” și nici nu trebuie să fie neapărat hidrogen, dar și o mie de exemple să fie, tot nu se poate exclude ca previziuni ce par exotice să devină realitate.
Apropos, am lucrat în trecut cu acid fluorhidric, deci nu doar cu protoni H+, ci și cu cel mai mic halogen. Cunosc deci provocările ce țin de dimensiunile particulelor subatomice.
Observ însă că partea cu „sfatul medicului” ați ignorat-o. Un analist cu excelente capacități mnemonice precum dumneavoastră nu și-ar permite să considere ab initio diverse aspecte ca fiind irelevante.
@Cristian Felea
Exact asa e precum spuneti !!
Si hai sa nu dam mare credit opiniilor lumânărarilor despre valoarea iluminatului cu gaz si celor ale petrolistilor despre energia regenerabila…. Interesele joaca un rol evident.
Suporterii energiilor negre sunt tributari unei matrice perimate de înțelegere a energiei. Dumnealor văd producția de energie monolitic, proiectată pentru necesarul maxim. Ca urmare, aceasta nu poate fi decât înlocuită în întregime și anume cu o putere instalată la parametrii existenți. Este evident acest lucru pe de o parte din calculele pe care le inițiază, pe de altă parte din întrebările ce se vor încuietoare pe care le adresează. Ceva de genul „ce faci dacă se oprește vântul și e noapte?”
Sistemul clasic de producție a energiei este dimensionat pentru acoperirea vârfurilor de necesitate. Dacă la momentul t1 acesta are valoarea Emax, atunci puterea instalată trebuie să fie capabilă să producă la momentul respectiv K×Emax, unde K este coeficient supraunitar. Însă aceeași producție energetică are loc și la momentul t2, când necesarul este, de exemplu, Emax/10. Sistemele respective nu pot fi instantaneu oprite si repornite. Nici măcar parțial iar producția de energie se pierde. Acesta este și motivul pentru care fermele eoliene sau solare nu produc la capacitate maximă în prezent: ele sunt oprite sau deconectate pentru a evita suprasarcinile. Posibile soluții de compromis ar fi producția de hidrogen, supraîncălzirea unor soluții saline, modificarea entalpiei unor izomeri sau, cel mai la îndemână, salvarea energiei într-una potențială de înălțime. Desigur și aceste procese sunt dezavantajate de randamente. Dar comparate cu pierderile totale pe care le presupun sistemele clasice, câștigul este imens. Și, în plus, aceste sisteme de acumulare energetică pot îmbunătăți și coeficientul de utilizare al energiilor produse prin metodele clasice. Iar într-o Europă unită energia mareelor sau a Curentului Golfului poate oferi și componenta securitară, dar cu mult mai puține riscuri decât cea nucleară.
Cea mai mare greutate în implementarea noilor sisteme este durata mare de timp până la a ajunge în punctul critic, când sistemele regenerative vor putea prelua majoritatea necesarului energetic, iar sistemele clasice vor fi necesare doar pentru acoperirea unor worst cases. Până atunci vom vedea mereu astfel de calcule și poziționări ce consideră doar situația din prezent, niciodată modelările pentru viitor.
Toate tehnologiile de stocare au un mare dezavantaj, sunt scumpe si de puteri mici, nu e mai bine sa facem niste linii electrice si transportam energia electrica? Parca e mai putin complicat, in plus tragem niste centrale solare (fotovoltaice si cu cu stocare) in Sahara si am rezolvat problema asa cum se prevedea acum vreo 30 de ani!
A dar stai, ce ne face daca se revolat beduinii, aici e marea problema, ca la gaz, se supara rusu si schimbam paradigme!
Pana la urma comentam sau nu, avansul tehnologic va merge spre zona de beneficiu maxim si poate bateriile fier-aer vor face diferenta sau fuziunea nulcleara, doar discutam de viitor iar asta inseamna ieftin si de incredere (ca panourile fotovoltaice care s-au ieftinit in 20 de ani de foarte mult).
S-a incercat si din pacate nu merge. Au format acum multi ani un concern numit Dii pentru un proiect de energie solara in Africa cu transport spre Europa. Atlathropa i-au zis. N-a mers.
Acum incearca altul in Maroc, Desertec ii zice. Au 3 instalatii foarte mari acolo si una e in constructie. Una cu concentrare intr-un punct este capabila sa atinga temperaturi foarte mari in focala. Soare este berechet, ce n-au e apa si stocare. Au in schimb din plin praf saharian (avem si noi un val zilele astea, e a 6 a oara pe anul asta) care le acopera si le matuieste panourile.
Spectaculoasa Instalatie 3 stocheaza caldura in saruri. Molten salt zice, saruri de metale alcaline. Doar ca sarurile alea trebuie incalzite noaptea cu gaz ca sa nu inghete. Ce sa zic, misto lucrare dar nu merge.
Se pune mai apoi problema transportului energiei obtinute spre Europa, ca ideea ar fi ca nu stiu citi kilometri patrati de Sahara acoperiti cu panouri ar rezolva problema energiei in Europa. O multime de cabluri ar trebui pe linga cel existent intre Maroc si Spania. Din Spania pina in Germania s-ar pierde vreo 10% prin transport?
Mai e o treaba si cu securitatea instalatiilor cu si stabilitatea politica a zonei. Si inca una, ideea ca Europa reinvie colonialismul. Nu ma bag aici, e treaba politicului.
Pe hirtia politicului treaba asta tine, sub turnesolul ingineriei insa nu.
Exact ceea ce scriam: înlocuirea unui tot cu un altul, fie fier-aer, fie fisiune, fie solar cu beduini, fie linii electrice. De ce nu toate simultan?
Da, nu există tehnologie perfecta. Pierderile pentru transportul energiei din rețeaua electrică sunt comparabile cu cele pentru stocare. Azi, căci vorbiți la prezent. Mâine nu se știe.
Și da, fiabile și cu costuri minime trebuie sa fie in viitor. Numai că acele costuri nu înseamnă doar bani, ci și costuri de mediu. Cu cât vor fi azi ignorate mai mult, cu atât mai prohibitive vor deveni in viitor.
Și nici măcar nu ați prezentat și alte costuri suplimentare precum transportul pe conducte speciale (hidrogenul este puternic interactiv chimic, și temperaturile trebuie să fie foarte scăzute). Plus alte hangarale precum senzori (este periculos prin puterea explozivă a amestecului cu aerul la o gamă extrem de variată de concentrații).
Nu stiu cum ati ajuns la „ala” 10%…oricum randamentul agregat se va imbunatati in viitor (prin faptul ca se imbunatesc randamentele care-l compun)
Un articol interesant aici, ca sa vedeti ca lucrurile „se misca”, pe felii.
https://www.nature.com/articles/s41467-022-28953-x
Masuram in KWh/kg, e mai intuitiv.
Sa reduci consumul energetic pe partea de productie pana la 40.4 kWh/kg ( sau3.64 kWh Nm−3 daca vreti sa masurati altfel) de la 47.5 -53 kWh/kg, e ceva. Este peste targetul IRENA (2050 IRENA target of <42 kWh kg−1).
Ajungi la un randament de aproape 98% pe partea de electroliza..daca ne gandim ca 1 kg de H2 "contine" 39.4 KWh
As zice ca in timp "treaba" cu hidrogenul poate ajunge viabila atat ca randament cat si economic… acum nu e, OK…dar nici zborul cu avionul nu era OK, pe vrema cand se zbura cu balonul :P
Oricum, articolul autorului e mai realist ca al altor "specialisti"…gazul nu este solutia decat pe termen scurt. Si cu riscuri mari de tot, daca ne gandim de unde vrem sa-l extragem.
Razboiul si cotopeneala ruseasca ar fi trebuit sa ne aduca la realitate…cam cum zice si @stefan60, avem variante mai bune, noi o tinem langa cu independenta energetica (OK, trebuie sa ajungem aici) crescand consumul de gaz peste cat vom produce, daca vom produce si ce estimam!
Poate ar fi bine să începem de la celălalt capăt: de la cele 3 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu lemne.
Hidrogenul ”verde” e soluția pentru ele? Sau sperăm să mai plece încă vreo 5 milioane de oameni din țară? Că statuia lui Bethlen Gábor a fost deja instalată la Alba-Iulia.
Cine e un adept așa entuziast al hidrogenului ”verde”, n-are decât să-și instaleze acasă eoliene și panouri solare și să-l producă după pofta inimii. La taxat aberant cetățenii se pricepe oricine.
Dacă e să începem cu începutul și sa vorbim despre refugiați și emigranți, nu cele 3 milioane de gospodarii românești sunt relevante:
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2021/698753/EPRS_BRI(2021)698753_EN.pdf
https://www.weforum.org/agenda/2021/06/climate-refugees-the-world-s-forgotten-victims/
La ignorat situația cu adevărat grea a altora se pricep mulți.
Eu am incalzire pe lemne si e foarte OK.
Ieftin, bun, modulez cum vreau si nu depind de nimeni.
In viitorul nu prea indepartat o sa-mi brichetez si ceva resturi pe care acum le arunc (sau le dau pe gratis). Ca mine sunt multi…si nu e nicio problema…nu inteleg de ce vi se pare o tragedie sa ai incalzire pe lemne.
Oricum gaz nu avem in sat si nici nu cred ca o sa-mi bag…e prea scump, in comparatie cu lemnele.
Da, panourile solare sunt in proiectul noului sediu, asteptam sa fie avizate invertoarele hibrid…acum am inteles ca sunt…asa ca o sa vina si fotovoltaicele anul viitor.
Mi se rupe-n paispe de gaz…ca sa fie clar! :P
Cand am facut proiectul termic (incalzire in pardoseala+calorifere la casele vechi) am analizat o groaza de variante…cel mai ieftin a iesit pe lemne.
Pe locul doi pompe de caldura in tandem cu fotovoltaice, doar ca aici investitia initiala e mai mare, dar in 20 de ani tot la banii aia iesi. (daca se pastreaza compensarea 1 la 1 e chiar mai ieftin…avem un risc aici)
Pe gaz investitia initiala e cea mai mica dar in 20 ani iesi de vreo 2 ori mai scump, ca la lemne.
Ca sa intelegeti de ce folosesc oamenii (de la sat, noi avem padurea langa noi si cumparam la prima mana, nu din depozite unde lemnul e foarte scump) lemne…:P
Bun, deci 3-4 milioane de camioane de lemn de foc arse în fiecare iarnă sunt soluția perfectă pentru România. Și-atunci, susținerea pentru hidrogen de unde vine? De la Cancelaria de la Berlin, la fel ca și susținerea pentru Greta, la vremea ei?
Nu exista solutie unica de genul „one size fits all”. Evident ca nu lemnele sunt solutia, Va atragean atentia ca” aia” cu lemne nu sunt la „capatul” problemei.
Fiecare dintre noi isi va alege cea mai buna varianta, in conditiile lui de locuire. Oricum, princpala investitie e in izolara casei, oricum ai incalzi-o
La mine lemnele si pompele de caldura apa-apa (calcule la COP 4…acum gasim si peste chiar la temp sol-apa de 0 cu 35, de ex, gasim cu COP 4,6, ce sa mai vorbim de apa-apa 7 cu 35) fotovoltaice hibrid cu stocare in baterii ptr 4 h consum mediu au iesit cel mai bine. La preturile de acum. si nu cred ca gazul se va ieftini prea mult :P
Acum cand a aparut si compensarea 1 la1 (cu 24 luni posibilitata de compensare, adica dau in retea vara si primesc 1 la 1 iarna) pe primul loc sunt pompele+fotovoltaice fara stocare. Costuri initiale mai mici, timp de amortizare mai scurt.
Cu riscul de care am vorbit, cand vor fi multe fotovoltaice, eoliene fara stocare va fi greu de echilibrat sistemul..aici e discutia principala, interesanta ptr ca da un nivel maxim de suportabilite a acestor energii in SEN, e calculabila, tine de
curba de randament si automatizarea „fosilelor” si nuclearului.. un pic prea tehnica.
Repet, nu este o solutie universala, la mine asa a dat.
La bloc, in marile orase pare ca gazul e soultia cea mai buna cu centrala individuala. La CET ar fi jale fara subventii.
Dar cand gazul va fi rar si scump ( vedeti cat s-a scumpit in ultimul an) est posibil ca H2 sa devina viabil. Sau nu.
Oricum va trebui sa gasim o solutie alternativa, gazul natural este o resursa finita cu o rata de inlocuire practic zero. Se va tremina la un moment dat. Putem sa-l amestecam/inlocui cu „ceva” ca sa prelungim tranzitia spre ceva cu rata de inlocuire cat mai apropiata de 1. (productie vs consum)
Soarele si energia atomica sunt singurele surse cu rata de inlocuire viabila a la longue si aici vom ajunge, mai devreme sau mai tarziu. Asta e ideea… nu ca lemnele sunt solutia unuversala.
@MirceaM – v-ați întrebat vreodată cine plătește în realitate compensarea aceea de 1:1 ?
Sau credeți că sistemul energetic e un fel de perpetuum mobile, în care energia produsă vara se învârte pe-acolo până la iarnă, astfel încât 1 kWh obținut în iulie are exact aceași valoare cu unul consumat în ianuarie?
Știți ce obligații aveau ”fermierii” pe vremea lui Ceaușescu? Creșteau obligatoriu tăurași pe care îi predau la stat pentru niște sume ridicole. Exact în direcția aceea vă îndreptați, iar oamenii primesc întotdeauna ceea ce merită. Aici, pe lumea asta, nu la Judecata de Apoi.
Eu sint exact in situatia opusa: am crescut cu butelie de aragaz (cu incalzire centrala de la oras – sfirsitul anilor ’80 n-a fost deloc confortabil – si cu cazan cu lemne la baie) si cind am mai crescut era sarcina mea sa merg s-o schimb cind venea masina cu butelii. Si sa aduc lemne din magazie. Unde stau azi am gaz din retea si mi-e greu sa-mi inchipui altfel. Incalzirea electrica e mult prea scumpa iar cea pe lemne mi-e incomoda, asa incit terenul pentru noua casa a trebuit sa aiba gaz „la poarta”. La poarta la poarta! Nu in zona, in vecini si asa. Si da, incalzire in pardoseala, parca ar merge si niste solar pentru apa calda dar este treaba proiectantului de instalatii daca voi pune sau nu si ma gindesc serios daca merita ventilatie centralizata. Electrica. La racirea electrica a casei insa, imi ies niste costuri urite, mai mult decit duble fata de incalzire!
Nu am incredere in pompele de caldura pentru temperaturi sub minus 5 grade si nici nu sint dispus sa investesc in foraje si in sapaturi pentru asa ceva. Daca ar fi apa termala in zona as socoti daca merita sa investesc in foraje si sa-mi fac o afacere din asa ceva. Nu este.
Un amic are o casa facuta acum vreo 12 ani, incalzita centralizat (calorifere) si deunazi l-am intrebat cit consuma anual casa lui (vreo 160 mp, parter + etaj, 3 persoane). Mi-a spus: doua camioane de lemne. Nu stiu ce inseamna asta, mult sau putin, banuiesc ca una e cu molid si alta e cu fag.
Altfel am fost si ramin mare amator de foc cu lemne afara, pentru gatit sau prajit ceva, macar o slanina sau o fleica pe o lespede incinsa. Nu pe gratar, pe un bolovan. Lemne trosnind in soba la cabana da, oricind cu placere, nu la mine-acasa.
Depinde de unde cumperi lemnele si cat de mare e camionul (de regula vorbim de 10 steri esenta tare, molid nici vorba!)
Si cat de bine e izoalta casa :P
Una e sa ai un necasar de 7kWt (la-15C) pt 180 mp si sa consumi o remorca de 10-12 steri=2-2500lei/an si alta e sa ai o casa tot de 180 mp naspa cu un necesar de 25 kWt…o sa consumi ca vecinul meu, 8000 lei/an :P
De departe cea mai desteapta investitie e in izolarea casei.
Eu am vreo 3 sisteme de incalzire, lemne, pompa aer-aer, electric…cea mai scumpa e aia pe electric, adevarat.
O folosesc la minim, in bai, va deveni comparabila doar dupa ce instalez fotovoltaicele.
Cat priveste pompele de caldura musai apa-apa, gasiti si pompe cu COP bun sol/apa-apa (COP peste 4 la temp sol 0C si temp tur 35, de ex) fara nu`s ce foraje scumpe. Costa, adevarat!
Aer aer e naspa de tot, COP 1, iarna ingheata- dezgheata, nu face fata bla, bla.
P.S. Lemnele nu le auzi trosnind in camera tehnica :P
Si eu am fost „baiat de asfalt”…dar acum n-as da satul pe oras neam!
@ MirceaM 24/05/2022 At 12:27
Pai nu vreau sa ascult lemne trosnind ca ma ia Morfeu in brate si mi-e si lene sa curat pe-acolo. In plus, ar bruia boxele Bang&Olufsen si nu se face asa ceva :)).
Pentru un balmos facut afara cu niste ciuperci la jar in care topesti niste brinza de burduf zau ca n-am ce face cu centrala pe lemne :)))
Eu insa vreau sa fie automata toata climatizarea, tehnologia e aici, sa-si vada casa singura de ascultatul comenzilor pe care i le dam. Si da, vata bazaltica, pare ca scap cu „doar” 20 cm. Calculul da ca merge o pompa de caldura mai de neam insa nu am incredere in ea daca vine vreo iarna mai grea. Asa ca ramin la gaz si nu resping ideea unui back-up cu cazan pe lemn cu gazeificare. Mai bine sa fie decit sa n-ajunga. Ca niste lemne de foc voi avea oricum in magazie.
Despre energia din valuri ce pare aveti ? Hai sa facem, 60% din timp nu este putin. Motive:
1) ESTE LA NIVELUL MARII.
2) Nu polueaza. Deloc.
3) Este cea mai ieftina.
4) si altele.
La italieni exista multe centrale electrice ( sau in ciclu combinat , apa calda-curent electric ) .
Consumul celor mai moderne din ele se ridică la 1 miliard metri cubi / an / 800 MW putere instalata.
Din articol remarc sumedenia de viitoare centrale pe gaz românești ( peste 3.000 MW ) care vor funcționa cândva. Nu știm când. 😀
Un simplu calcul matematic da un rezultat de 4 miliarde metri cubi gaz anual necesari DOAR acestor centrale. ( pe baza datelor consumului italian la 800 MW putere instalata ).
Daca din Marea Neagră vin 1 miliard metri cubi in plus anual ( hai sa zicem 2 miliarde metri cubi / an datorita hărniciei investitorilor ) , rezultă tot un minus de 3- 2 miliarde metri cubi / an.
Care se adaugă lipsei actuale DEJA suplinită prin import de gaz rusesc.
Deci , din moment ce necesarul și doar pentru viitoarele centrale va fi tot import rusesc , UNDE E INDEPENDENTA ENERGETICA URLATA DE POLITICIENI ?
Basca că deja costa „puțin”gazul rusesc. 😁😁😁
Nici nu mă mai mir de ce slugi devotate are Rusia în clasa politică din Romania.
E evident in domenile cheie.
N-am inteles mare lucru, extragem gaz de la anu sau nu, ce a fost nu mai interseaza pe nimeni iar Turcia nu este UE, poate face dupa cum doreste.
Harta expusa nu mai aeste valabila in urma conflictului ruso-ucraenian, cum putem deveni independenti de importul rusesc de gaze, asta conteaza.
Eoleniele din Dobrogea, produc curent ? sau nu produc curent ? este livrat sistemului national ?
Este nevoie de raspunsuri simple, textul ne le da.
Dupa cate am inteles dispunem de resurse indestulatoare pt implinirea acestui fapt iar legea off shore acum adoptata ar trebui sa netezeasca acest drum, ca nu este convenabila la toata lumea, alte poveste, in primul rand trebuie sa fie convenabila Romaniei.
Prea mulți „specialiști populiști” în Parlamentul și Guvernul României. „Experți” prea mulți pe cap de locuitor în țărișoara asta.
„Așa a apărut legea offshore, din orgoliu personal și lipsă de viziune strategică, în ciuda faptului că în anul 2018 se întrevedea destul de clar că Federația Rusă va folosi tot mai apăsat șantajul energetic împotriva Europei.” . Sigur ca o intreaga Europa a intrevazut clar ce urmeaza inca din 2018….si si-a luat masuri, mai putin Dragnea cu orgoliul personal de a taxa mai corect hotii abonati la exploatarea resurselor Ro.
cat s-a taxat pe legea dragnea din 2018 pana acum si cat se va taxa cinci ani de acum inainte? ca papusarul lui dragnea stim exact cat ne taxeaza pentru gaze.
Ro nu va fi nici cand independenta energetic, in 32 de ani nu am facut nimic. Aveam nevoie de inca 1-2 centrale nucleare, 2-3 hidro noi, campuri cu eoliene si panouri solare, centrale biomasa. Dar am facut miliarde imprumuturi pentru a avea 490 de parlamentari, sistem bugetar extins, ineficient, cu suprapuneri de institutii, cu 41 de judete, si sate cu 100 de loc., un PNRR pentru piste de biciclete si trasee turistice, cand baza era energetica si agricultura.
Ro nu va fi nici cand independenta energetic, in 32 de ani nu am facut nimic. Aveam nevoie de inca 1-2 centrale nucleare, 2-3 hidro noi, campuri cu eoliene si panouri solare, centrale biomasa. Dar am facut miliarde imprumuturi pentru a avea 490 de parlamentari, sistem bugetar extins, ineficient, cu suprapuneri de institutii, cu 41 de judete, si sate cu 100 de loc., un PNRR pentru piste de biciclete si trasee turistice, cand baza era energetica si agricultura.
Ro nu va fi nici cand independenta energetic, in 32 de ani nu am facut nimic. Aveam nevoie de inca 1-2 centrale nucleare, 2-3 hidro noi, campuri cu eoliene si panouri solare, centrale biomasa. Dar am facut miliarde imprumuturi pentru a avea 490 de parlamentari, sistem bugetar extins, ineficient, cu suprapuneri de institutii, cu 41 de judete, si sate cu 100 de loc., un PNRR pentru piste de biciclete si trasee turistice, cand baza era energetica si agricultura.
Aveam nevoie de inca 1-2 centrale nucleare
UNde mamam lui PV este investiutirul strain atunci cand ai cu adevarat nevoie de el ?
Nu dom’le noi provatizam distobutie de buleftrica ca diversi sa vanda buleftrica produsa la Cernavoda in reactoare construite fara investitori din astia … da in ce stadiu sunt reactoarele 3 si 4 ? Adicva unde chiar ne doare …
Totul e bun și frumos in analiza de mai sus dar nu pot sa nu remarc o mare fisura de logica de care dacă începem să tragem, nu știu dacă nu se descoase toată frumusețea de analiză. Pe scurt: ni se dau ca exemple de buna practica Bulgaria și Turcia, care ce sa vezi, încearcă să extragă pe cont propriu sau in combinație cu OMV, cazul Bulgariei, și nu cu americanii pe care i-am alungat noi ca tâmpiții că am vrut sa împartă cu noi profitul!! Mai sa fie!!! Se poate așa ceva!!! Domnule autor va simt că nu sunteți onest! Și chiar nu cred că scrieți doar de dragul de a scrie! V-ați pierdut conștiința undeva pe drumul vieții! E trist că vă lăsați folosit împotriva interesului celorlalți! Înainte de a mai scrie astfel de texte despre „taxarea extrem de împovărătoare” a investitorilor, coborâți din turnul de fildeș platit și de cei mulți și prosti (am luat nota de calitatea dvs. de pensionar militar) și uitati-va in ochii concetatenilor dvs.! Lasati-va inspirat de gândurile și temerile lor, nu de arginți!
Olalalala !
pe pcte :
1) Adică nici măcar să finanțăm rețele inteligente de distribuție gaze. Pur și simplu construim rețele de gaze ca cele din anul 1914 (…), construim niște conducte. Asa intre noi – cim poti sa transporti gazele altflke decat pe conducte ? Cumva sa le trimitem prin email ?! Sau cu furniozorii de la Glovo?
2) Bun .. Noi nu avem expertiză și capacitatea tehnică de a exploata gaze naturale offshore de la mare adâncime. Da ia sa vedem ce era cu platforma utilizata de Exxon Mobil ? Se numeste Ocean Endeavou si a fots inchuruata de la Diamond Offshore Drilling!
Adica experenta este in gnl a lui Diamond Offshore Drilling din Katy, Texas, United States. Si nu este uinica companie care detine platforme de foraj la adancime .. mai sunt si altele … Deci marafeti sa fie ca tehnica si epsertiza se gasesc ….
3) Cestia cu Insula Serpilor …. e ca nu este „insula” ci „stanca” (obstacol de navigatie) cf Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării c….
Ca sa fie „insula” ar trebui sa fie „locuibila” adica, printre latele sa iaba si o sursa de apa dulce (alta decat ploaia). Ucraonienii s-ua dat peste cap sa „ininateze in grad” stanca.. au pus oe insula un ofiricu postal, o filiala de banca dar … tot „pbstacol de navigatie” a ramas adica fara a naste drepturi de zona economica !!!
Si cum Convenția de la Montego Bay privind Dreptul Mării nu diferentiaza intre malorusi si muscali tiot fara zona economica ramane !!!!
@Adi
Îmi pare rău, dar chiar nu am înțeles mesajul dumneavoastră, mai puțin, desigur, sugestia că scriu la comandă.
Mie mi se pare destul de clar, totuși, conform cu realitatea, să trag concluzia – pe care a sugerat-o elegant și doamna Verhere, CEO Petrom – că puteam fi primii sau măcar în pas cu Turcia la adus gaze din Marea Neagră la țărm.
Din 2022 nu numai că este certă întârzierea noastră, dar se mai adaugă și întrebarea- la care eu în articol mă raliez – dacă fără Exxon, care deține tehnologia, asocierea OMV + Romgaz va mai fi capabilă să țină pasul cu TPAO și Total.
E simplu. Nu era musai ca cineva să mă plătească să scriu despre asta. Nu plouă cu fraieri pe piața de gaze, cred.
Dacă, pe de altă parte, articolul meu vă dă impresia că este prolix și autorul interesat, nu văd cum vă pot convinge de contrariu, nu?
Așa, că, Andi, nu pot spune decât mulțumesc de intervenție și să auzim de bine!
Articolul de față nu este unicat, el face parte dintr-o serie mai largă. Fraza ”Schimbările climatice (o realitate, nici nu mai contează ce a inițiat-o, important este că ne impune adaptarea) denotă abordare ideologică, iar abordarea ideologică denotă activism.
Deci nu încercăm să evaluăm situația reală, să reflectăm asupra soluțiilor rezonabile și să să le discutăm cu bună credință. Încercăm să învățăm oamenii cum să gândească, despre asta e de fapt toată povestea. Avându-și originile pe vremea lui Lenin.
E adevărat că nu ploua cu fraieri in industria exploatării gazelor. Tocmai de aceea nu cred in bocetul reprezentanților firmelor din domeniul și nici în sfaturile lor „dezinteresate” oferite proprietarului acestor resurse: statul român. Din acest motiv mă aștept ca cei avizați, cei care cunosc fenomenul și datele, să-i ajute și pe cei mulți să vadă realitatea așa cum e. Și dacă pot, sa ajute statul român să încheie contracte avantajoase. Sa ai aibă puterea de a spune public: împăratul e gol! Împăratul nu vrea sa împartă! Nu era de fapt asta marea problema a celor care au concesionat? Că nu e suficient de avantajoasa legislația! Deci nu că-i baga în faliment! Ci nu câștigă cât vor ei! Îmi pare că totuși exista un fraier in piața asta, statul român cu cetățenii lui, și dvs. nu aveti de gând să-l ajutați, chiar daca odată ați depus un jurământ sacru. Nu va intristeaza deloc faptul că suntem tratați ca niste înapoiați care-și cedează proprietatea pe niște mărgele de sticlă! Nu vreți să fiți de partea binelui? O preferați pe cea a banului?!
oare de unde rezulta ca utilizarea hidrogenului va deveni viabila tehnologic ? doar din ipoteza ca producerea lui cu ajutorul regenerabilelor va deveni viabila economic ? sa nu mearga regenerabilele in gol ?
pai daca nu mai e relevanta energia consumata pentru producerea gazului, gazul metan va ramane in continuare viabil economic si tehnologic: daca poti produce hidrogen, poti produce si gaz metan sintetic;