vineri, mai 20, 2022

Profesorul Mircea Dumitru, așa cum il cunosc eu

Nu cunosc nimic mai odios, mai repugnant, mai insalubru și mai abject decat insinuările la adresa cuiva, fără absolut nicio bază, că ar fi fost securist. Imi exprim aici solidaritatea deplină cu prietenul meu, profesorul Mircea Dumitru. Am trăit eu insumi momentul cumplit când, chiar de Mother’s Day, m-am trezit, in mai 2006, cu un infect articol de primă pagină in sinistra „Ziua” a informatorului SRS, intitulat „Agentul Volodea”. Era semnat de un personaj ulterior demascat ca informator. Am fost șocat, consternat, rănit. M-a ajutat enorm articolul lui Mircea Cărtărescu intitulat „Volodea, așa cum il cunosc eu”. Deci, Mircea Dumitru, așa cum il cunosc eu: onest, transparent, cultivat, erudit, profund, curajos, deopotrivă intelectual si moral.

Calibanii nu trebuie ignorați. Trebuie să li se riposteze ferm, fără menajamente si fără urma de echivoc. Calitățile pe care le-am amintit mai sus sunt cele care il fac pe intelectualul critic Mircea Dumitru un adversar ireconciliabil al impostorilor, al plagiatorilor, al escrocilor și borfașilor, al celor care poluează spațiul academic și pe acela public in general. Tocmai pentru că le este adversar, Mircea Dumitru devine o țintă a acestor nemernici. Să fim, prin urmare, solidari cu el!

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Aceiasi tactica bolsevica i s-a aplicat si dlui Mircea Dumitru: murdareste, ca tot ramine ceva.
    Plagiatorii si impostorii de cum l-au simtit ca potential periculos pentru ei, au dat drumul aerului infect.
    NB,
    dar nu va amagiti cu prea marea solidaritate, mai ales din partea unor intelectuali. Care chiar se bucura de necazul caprei vecinului.
    Ministrul M. Dumitru nu este doar un potential pericol pentru plagiatori, ci si pentru dinozaurii din invatamint si minister. Va fi „ajutat” la fel ca ministrul Daniel Funeriu. Unii chiar „inocenti versatili”.

  2. De acord cu cele scrise pana la cuvantul “nemernici” din final, care mi-a amintit de dezbaterea potentialilor vicepresedinti, Kaine si Pence, in care ultimul a afirmat despre campania democratilor ca a fost “o avalansa de insulte”. Romania este si ea in campanie electorala, in care se incearca sa se puncteze, evident in ochii lumpenilor si mediocritatilor, prin “performante” de imagine si replici memorabile, nu prin idei politice. Parca ar fi un dat, din pacate. Nu il cunosc pe profesorul Mircea Dumitru, nu pot spune nici da nici nu in legatura cu insinuarile care circula despre domnia sa, sper sa fi fost un om onest si inainte de 1989. Ce pot spune sunt cuvintele lui Iosif Sava, auzite la una din emisiunile sale, prin care il cita pe un mare filosof, nu-i mai retin numele, ca toti oamenii ar purta o masca, pe care si-o scot arareori si pret de cateva clipe, pentru a lasa sa li se vada adevarata fata. Cred ca acel filosof nu a facut o generalizare, ci s-a referit la unii politicieni, la cei care au fata groasa ca o scoarta de calibanus.

    • Doar că așa-numitele „insulte” ale lui Kaine despre Trump sunt adevărate și documentate video într-o proporție de peste 90%. Așa că hai să nu comparăm mere cu caramele. Dacă cineva îmi aduce aminte de politica și demagogia mioritică e echipa lui Trump și Pence, nu adversarii.

  3. fiind o persoana cu functie publica si interese publice, trebuie actionat in judecata pentru calomnie, si nu doar pentru sume simbolice cum a facut fostul presedinte

  4. De data asta galeata cu excremente se va revarsa, trebuie sa vem grija de asta in capul lor, dar trebuie numiti imediat si fara intrerupere cu nume si prenume cei carora aceasta manipulare odioasa trebuie sa le serveasca si fiecaruia in ce fel, atat in sens mai restrans ca pentru un puscariabil abject sau largit, in viitor ca pe un viitor politician veros si vampiric fata de aceasta tara in serviciul gastii sale psdist securist mafiote sau/si (de regula si ) ca o conserva mai demult plantata sau mai recent recrutata(fiecaruia dupa varsta i se da sansa tradarii) .
    Asadar nu intoarceti obrazul ci scuipati in cel rotund si gras al imbuibatului la colhoz sau la alba neagra.

  5. Este foarte trist ca in tara noastra nu mai exista intelectuali remarcabili care sa ia pozitie in fata unor astfel de situatii. Toti prefera subiectele care nu le creaza probleme si eventual mai catiga cate ceva.
    Salut pozitia singulara a domnului V Tismaneanu.

  6. Am citit un interviu cu dumnealui si mi s-a parut ok. Singurul aspect oarecum indoielnic privind reforma in educatie era introducerea scolilor profesionale fata de care am oarece retineri in contextul unei economii globale in care lanturile de productie se automatizeaza accelerat.

    E drept ca initiativele artizanale ar putea reprezenta alternative viabile dar imi pun intrebarea in ce masura se poate vorbi si realiza acest obiectiv ca raspuns al unui fenomen provocat de lipsa de promovabilitate scolara.

    • Daca se poate imagina „automatizarea” chelnerilor lui Basescu, prin inlocuirea lor cu roboti sunt curios cum vedeti automatizarea reparatiei unui autovehicul, realizarea lucrarilor de finisaje si electrice in constructii, croitoria, srviciile cosmetice, etc.? Probabil ca o vor realiza cei 50% dintre absolventii de liceu care nu-s in stare sa promoveze bac-ul. Dar pentru asta este imperios necesara revenirea prietenei dvs. Abramburica in fruntea ministerului invatamantului.

  7. Totalmente de acord cu fiecare cuvant din interventia de mai sus a domnului Tismaneanu. Atacurile mizerabile asupra ministrului Mircea Dumitru arata ca ministrul se afla pe drumul cel bun si ca masurile pe care le ia merg la tinta. Totul e sa-si pastreze sangele rece si sa nu se lase intimidat. Vasile Popovici

  8. Din pacate este efectul legii ciuntite de parlamentari, nereusindu-se darea catre CNSAS a asa-numitei cartoteci a fostei securitati, care ar fi scutit multe eforturi si ar fi eliminat din start practici de manipulare.

  9. Plagiatorii nu sunt inaintea celor care le au vizat nonlucrarile de falsi doctoranzi facuti dr.nu numai de alti dr,tip Oprea ci chiar de dr.adevarati care pentru o masa la la estaurant si mici spagi au acordat doctorate ca ciupercile dupa ploaie.Pericolul sunt acestia din urma nu cei care le au cerut doctoratul la simplu plescait din degete.

  10. Cred ca societatea civila trebuie sa isi afirme sustinerea fata de domnul Mircea Dumitru. Proiectele bune trebuie duse pana la capat cu ajutorul nostru exprimandu-ne opiniile si fiind solidari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro