duminică, iulie 21, 2024

Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor

Situația geopolitică non-lineară din Europa este sub o continuă influență a agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Totodată, perspectivele restaurării stabilității regionale în beneficiul UE rămân negative cât timp durează intervenția militară a Israelului în Fâșia Gaza, cu o probabilitate ridicată de a escalada într-un război regional, dacă moartea civililor în rândul palestinienilor nu este stopată (deja peste 25,000 au decedat). Turbulențele geopolitice din Orientul Mijlociu generează reacții în lanț pentru securitatea economică a UE, care agravează starea lucrurilor din sectorul agricol la nivel european, aducând atingere percepțiilor de securitate alimentară în rândul europenilor.

În perioada 2022-2023, agresiunea militară rusă a reușit deja să distorsioneze în mod considerabil operațiunile de livrare a cerealelor ucrainene prin distrugerea infrastructurii și a rutelor tradiționale de export. Mai recent, efecte negative adiționale sunt produse de criza transportului maritim pe Marea Roșie, provocată de rebelii Houthi din Yemen, care, cu sprijinul Iranului, atacă vasele care circulă prin strâmtoarea Bab el-Mandeb în direcția Canalului Suez și în sens opus. Suplimentar la costurile provocate pentru importul de hidrocarburi sau de producție industrială (asigurarea, prelungirea duratei de transportare, etc.) este afectat și sectorul agro-alimentar european, în special cel al statelor UE din Marea Mediterană – Grecia, Cipru și Italia (Politico, Ianuarie 2024). Ca urmare, se multiplică spiritul protestatar în interiorul UE. Fermierii și transportatorii din unele state UE blochează drumurile sau punctele de trecere la frontieră (cu Ucraina), iar forțele civic-politice se pronunță în stradă împotriva elanului forțelor de dreapta – protestele anti-AfD din Germania.

În timp ce UE trebuie să absoarbă consecințele crizelor geopolitice și a repercusiunilor lor social-economice și politice, Europa de Est pășește într-o fază politic-electorală complexă. În timp ce autocrațiile din Rusia și Belarus desfășoară alegeri pentru a reînnoi controlul asupra puterii, Ucraina trebuie să se înfrunte cu agresiunea rusă, oboseala geopolitică occidentală și extenuarea autorității lui Volodymyr Zelensky. Concomitent, Moldova și Georgia urmează să parcurgă alegeri cruciale pentru continuarea tranziției democratice. Pe fundalul alegerilor pentru reînnoirea legitimității regimului autocratic în Azerbaidjan, Armenia va trebui să investească continuu în strategia de diversificare a surselor de securitate, păstrând echilibrul între deschiderea geostrategică fără precedent a UE și accesul vital la piața și resursele energetice rusești. Atât evenimentele politic-electorale din interiorul UE, la nivel național sau european, cât și procesele electorale din SUA, vor lăsa amprente asupra comportamentului decidenților din Europa de Est.



Scena din interiorul UE

Adaptarea economică la decuplarea strategică în raport cu Rusia, care implică reorientarea infrastructurii de transport și energie, precum și a fluxurilor comerciale, constituie un domeniu de preocupare pentru UE. În paralel, Bruxelles-ul este nevoit să caute soluții pentru noile crize geopolitice regionale, când „motoarele economice” europene se răcesc. Astfel, după o reducere a PIB-ului cu 0.3% în 2023, potrivit unor scenarii moderat-optimiste, economia Germaniei ar putea înregistra o creștere de 0.7% în 2024, pe timp când economia globală dă semne mai sănătoase de creștere – de circa 2.4% (Reuters, Ianuarie 2024). Procesele economice din Germania deja au impact politic, deoarece fermierii și alte categorii social-economice ale acestui stat, aflate la intersecția producției și transportării bunurilor sensibile, devin susceptibili la proteste anti-guvernamentale și la apelurile politice emanate de forțele euro-sceptice. În consecință, statul german exemplifică un caz concludent când crizele geopolitice regionale produc atât costuri materiale pentru populație (inflație energetică etc.) cât și politice. Acest lucru poate fi dedus din ascensiunea formațiunii de extrema dreaptă – „Alternativa pentru Germania” (Afd) – care exploatează declinul standardelor de viață pentru a atrage electoratul afectat și/sau dezamăgit. Pe fundalul protestelor anti-AfD, sprijinul public pentru această formațiune a coborât la 20%. Cu toate acestea, AfD continuă să ocupe locul doi în opțiunile electorale ale nemților, aflându-se după creștinii-democrați, aflați și ei în opoziție (CDU – 31%), dar în fața partidelor de la guvernare, care doar împreună acumulează 32% (Reuters, Ianuarie 2024). Protestele anti-guvernamentale din Slovacia împotriva încercărilor de a dezmembra politicile anti-corupție se încadrează în aceeași categorie de proteste împotriva populiștilor eurosceptici în Germania (AP, Ianuarie 2024).

Protestele anti-populiste din Germania și Slovacia denotă că formularea unei prezumții generaliste despre izbucnirea succesului euroscepticilor la alegerile europene din iunie 2024 este prematură. Totuși, persistă dispoziții de protest în rândul agricultorilor și/sau a transportatorilor din FranțaPolonia și România. Ignorarea acestor tendințe pot servi intereselor eurosceptice. Motivațiile din spatele protestelor sunt diverse, pot fi legitime și pot căpăta un efect combinat. Astfel, efectele liberalizării rapide a pieței, în semn de solidaritate, pentru producția agro-alimentară ucraineană (în special cereale) constituie o bază agravantă (BBC, Ianuarie 2024). Altul este de ordin structural, constând din politicile europene, care implică costuri sau pierderi de avantaje ce reies din racordările la „tranziția verde”. Aceste proteste sunt folosite de către populiștii eurosceptici pentru a-și justifica obiectivele politice. Totuși, victoria opoziției liberale, condusă de Donald Tusk, în fața Partidului Legii și Justiției în Polonia, a demonstrat că exploatarea protestelor inițiate de către fermieri se poate solda de asemenea cu eșec. Chiar dacă forțelor eurosceptice le este greu să intre în posesia puterii politice, acestea pot utiliza protestele din sectorul agricol pentru a induce în societate o predispoziție pentru mesaje anti-guvernamentale (anti-establishment). Spre exemplu, în cazul României, unde în acest an se suprapun alegerile europene, locale, parlamentare și cele prezidențiale, poziția partidelor de dreapta se conturează necontenit. Sondajele arată că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și SOS România și-ar putea cimenta prezența politică cu 19% și respectiv 8% la alegerile europene, fiind al treilea și al cincilea partid ca opțiune de vot. Totodată, liderii acestor partide politice – George Simion și Diana Șoșoacă – sunt pe locul 2, cu 23% ambii, la capitolul încrederii publice. Cu alte cuvinte, efectele politice ale crizelor geopolitice de la frontiera terestră (Europa de Est) sau maritimă (Marea Mediterană) a UE nu trebuie nicidecum subestimate, ci anticipate și prevenite de o manieră eficace.

În fine, oboseala geopolitică vizavi de Ucraina reprezintă un risc real, a cărui materializare se conturează din cauza unei serii de factori, precum perpetuarea războiului, reducerea resurselor financiare disponibile pentru apărarea și recuperarea ucraineană și apariția unor noi urgențe în statele occidentale (conflicte militare, migrație, crize politice interne etc.). Competiția de priorități naționale și regionale în procesul decizional al UE, precum și obstacolele non-liberale din statele membre (IPN, Ianuarie 2024), deja distrag atenția de la efortul occidental de a stopa agresiunea militară rusă în Ucraina. Decizii individuale, precum intenția lui Charles Michel, ulterior abandonată, de a părăsi șefia Consiliului European pentru a candida pentru un fotoliu în Parlamentul European, au demonstrat cât de ușor poate fi deturneze atenția politică a UE, generând premise pentru crize neprevăzute. Apariția unor evenimente de acest tip are o probabilitate sporită, fie în interiorul UE sau în exteriorul acesteia. În conformitate cu această linie de gândire, efecte cu adevărat serioase pentru UE vor naște, dacă alegerile din SUA sunt câștigate de Donald Trump. Pe lângă eventuala pierdere a unui aliat în exercitarea presiunii asupra Rusiei, Bruxelles-ul ar putea să se înfrunte cu un SUA necooperant. Acesta ar putea fi dispus la războaie comerciale, lovind în securitatea economică a UE, precum și la o nealiniere strategică pe tărâmul securității. Prin urmare, situația geopolitică actuală și ulterioară, pe durata lui 2024, este dificilă și se poate complica adițional, iar acest lucru înseamnă că influența benefică a UE asupra vecinătății estice va trece un test de stres.



Scena din Europa de Est



Intrarea războiului rus împotriva Ucrainei în al treilea an de derulare, pe de o parte, și integrarea unilaterală forțată a Karabahului în 2023, pe de alta, vor condiționa parametrii evoluțiilor din Europa de Est la nivel de (micro-)regiune. În patru din cele șapte state est-europene urmează să aibă loc alegeri parlamentare și/sau prezidențiale, cu turnuri eventuale ale situației în anumite cazuri. Securitatea va influența procesele politice naționale intra-regionale. Tendințele din statele cu regimuri considerate autoritare – Rusia, Belarus și Azerbaidjan – sunt dominate de raționamentul supraviețuirii duble, în raport cu presiunea externă (sancțiuni sau amenințare cu aplicarea sancțiunilor) și cu disidența internă. În paralel, acolo unde se desfășoară tranziția democratică și în pofida presiunii războiului (Ucraina) sau a riscurilor de securitate (Moldova și Armenia), atenția va fi captată de necesitatea evitării crizei de credibilitate în ochii UE. De asemenea, se prognozează o rezistență acerbă împotriva depășirii status-quo-ului oligarhic în Georgia. Alegerile în condițiile regimurilor autoritare vor avea rezultate previzibile, exercițiul electoral fiind mimat sau puternic distorsionat pentru a regenera legitimitatea liderilor actuali în circumstanțe regionale sau naționale nefavorabile.

Azerbaidjan va desfășura alegeri prezidențiale anticipate pe 7 februarie, la care Ilham Aliev nu are niciun contracandidat capabil să-l împiedice să fie reales. În 2018, el a primit cel de-al patrulea mandat, cu votul a 86% din cei 74.2% de alegători, care s-au prezentat la secțiile de vot. Disidența în rândul opoziției, care în 2018 a boicotat scrutinul, dar și represiunile recente împotriva jurnaliștilor critici, catalogați drept „spioni străini”, denotă că scopul alegerilor anticipate pare a fi cel de capitalizare rapidă a simpatiilor publice privind reintegrarea teritorială a țării. Realegerea lui Aliev poate constitui o tactică politică menită să descurajeze presiunile internaționale legate de exodul populației armene din Karabah (120,000 de persoane), provocat de acțiunile azere, și care încă pot avea costuri de reputație pentru regim. Tot în 2024, pe 25 februarie, alegeri parlamentare urmează să se desfășoare în Belarus. Scrutinul este compromis, având în vedere ultimul val de represiuni împotriva opoziției, inițiate după protestele post-electorale din 2020. În prezent, opoziția este fie în detenție în Belarus. fie în exil (Lituania, Polonia, etc.). Totodată, după înregistrarea repetată a partidelor politice din țară la începutul lui 2024, doar patru formațiuni pro-regim au fost admise pentru scrutinul din februarie, din totalul de 15 entități active în 2023. Adițional, pe lângă asigurarea unui regim legal de imunitate pe viață în raport cu justiția pentru Alexandr Lukașenko, decretul semnat de acesta, la începutul lui 2024, introduce interdicții de participare la viitoarele alegeri prezidențiale pentru liderii opoziției din exil (Guardian, Ianuarie 2024).

Următoarea prelungire de mandat a regimului autoritar va avea loc în Rusia, unde vor fi organizate alegeri prezidențiale în perioada 15-17 martie (3 zile). Probabilitatea ca Vladimir Putin să nu fie reales, obținând cel de-al cincilea mandat, este aproape de zero. Acesta s-a auto-propus deja în calitate de candidat pentru scrutinul prezidențial. Potrivit surselor oficiale, au fost acumulate peste 2.5 milioane de semnături în sprijinul candidaturii lui Putin, din 89 de regiuni ale țării. Organul electoral rus a invitat până la 1,000 de observatori din peste 95 de țări și 14 organizații internaționale, printre care nu se regăsesc cele occidentale, care deja semnalizează că nu vor recunoaște legitimitatea rezultatelor electorale. În esență, regimul are nevoie de o resuscitare a autorității președintelui, subminată de rebeliunea lui Evgheni Prigojin din iunie 2023 și ramificațiile războiului de agresiune împotriva Ucrainei.

Procesele electorale vor avea impact în statele est-europene care fie sunt în tranziție democratică, fie stagnează din cauza guvernării informale. Când Moldova prelungea repetat starea de urgență în 2023, circulau speculații potrivit căror partidul de la guvernare ar fi capabil să suspende alegerile prezidențiale din 2024 din motive de securitate. Acest tip de raționament stă la baza deciziei Ucrainei de a amâna alegerile prezidențiale, care din cauza războiului nu poate desfășura scrutinul, care trebuia să aibă loc în martie. Reieșind din încetarea stării de urgență și inexistența unei amenințări rusești iminente, în particular de ordin militar, autoritățile moldovene urmează să organizeze alegerile prezidențiale la toamnă. Actuala președintă Maia Sandu este deocamdată unicul politician care nu-și ascunde intenția de a candida. Principalii săi contra-candidați sunt actori politici care nu au renunțat la simpatiile pro-ruse (Igor Dodon) sau sunt suspectați că ar mai păstra legături cu Rusia – primarul capitalei, Ion Ceban și ex-guvernatoarea autonomiei găgăuze, Irina Vlah. Alegerile prezidențiale moldovenești vor avea un caracter geopolitic pronunțat. La solicitarea președintelui Maia Sandu, partidul de la guvernare (Partidul Acțiune și Solidaritate) a schimbat legislația electorală pentru a legaliza desfășurarea unui referendum geopolitic în ziua scrutinului prezidențial. Mobilizarea votului anti-Maia Sandu, planificat de către opoziție, poate afecta rezultatul referendumului privind integrarea europeană. Totodată, sprijinul pentru Uniunea Euroasiatică, de până la 37%, poate să aibă efect negativ asupra referendumului, destinat să confirme simpatiile pro-UE ale populației, care oscilează la limita de 50-60%. În timp ce guvernarea PAS-Sandu vrea să utilizeze referendumul pentru a asigura o victorie din primul tur, iar dacă nu – atunci din al doilea, scenariile negative par să fie scoase din calcul.

Alegerile parlamentare georgiene din toamnă vor testa capacitatea opoziției de a se mobiliza eficient, dar și voința populației de a pedepsi guvernarea pentru nedeschiderea negocierilor de aderare, planificate în cazul Ucrainei și Moldovei deja în primăvară. Scrutinul din Georgia ar fi avut impact democratic la nivel micro-regional, dacă nu exista o convingere puternică că partidul de la guvernare (Visul Georgian) poate câștiga alegerile. Loialitatea față de oligarhul Bidzina Ivanishvili, a cărui imagine este protejată vehement de guvernarea georgiană, cu riscul compromiterii relațiilor cu anumiți actori europeni, denotă un nivel sporit de întrepătrundere a instituțiilor statului cu exponenții guvernării informale (influență oligarhică). Concomitent, reprezentanții puterii direcționează acuzații privind subminarea securității naționale împotriva organizațiilor non-guvernamentale georgiene (Civic IDEA) care evaluează critic prezența economică a Chinei în Georgia. În acest sens, reînnoirea mandatului Visului Georgian va eroda pozițiile UE atât în Georgia, cât și, probabil, în regiune. Or, prioritatea acordată factorului oligarhic și chinez în Georgia nu încurcă deloc intereselor regimului autocratic de la Baku, iar degradarea standardelor democratice georgiene în procesul de integrare europeană poate inhiba tentativele de preluare a bunelor practici de către Armenia.



În loc de concluzii…

Pe de o parte, capacitatea forțelor eurosceptice de a exploata spiritul protestatar din societate pentru a obține capital politic va pune la încercare potențialul UE de a influența situația geopolitică din vecinătatea sa estică. Totodată, ciclurile electorale din Europa de Est denotă o tendință clară în favoarea consolidării și perpetuării autocrațiilor deja existente. Pe de altă parte, alegerile preconizate în statele est-europene, ancorate în procesul de aderare la UE, riscă să genereze (noi) crize de credibilitate în raport cu UE pentru că guvernările aplică stratageme electorale, cu referendumuri geopolitice, sau creează percepții că servesc interesele oligarhice într-un an electoral. (articol aparut pe IPN.md)

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. „Altul este de ordin structural, constând din politicile europene, care implică costuri sau pierderi de avantaje ce reies din racordările la „tranziția verde”. Aceste proteste sunt folosite de către populiștii eurosceptici pentru a-și justifica obiectivele politice.” Serios? Ideologia verde europeana a distrus economiile din UE si agricultura europeana. Este un motiv foarte serios pentru a scapa de actuala eurocratie imorala si de infernalul aparat eurocratic stufos. Asta pe langa coruptia masiva din institutiile europene, ancheta privind achizitia de vaccinuri anti Covid, politicile europene care ingradesc libertatea de exprimare si comportamentul de monarhie atotputernica cu sediul in sinistra cladire Berleymont. Asadar exista foarte multe motive pentru a vota impotriva stangismului marxist european.

  2. Europa de Vest trebuie să se trezească. 80 de ani a dormit sub pulpana americană și acum constată că este singură contra întregii Lumi. Dacă nu se trezește și nu iasă la luptă, moare.
    Moldova încă mai crede că se va strecura printre elefanți, ciugulind din toate părțile. Mai bine s-ar alia cu Ucraina să ceară împreună abolirea formatului 5+2 referitor la Transnistria. Apoi, după rezolvarea situației din Transnistria, să ceară intrarea în NATO. În vremurile de azi cine este „neutru”, moare. Căci de aceea Suedia și Finlanda cele „neutre” au cerut să intre în NATO.
    România este și ea cam singurică pe Frontul de Est, poate doar Turcia să sară în ajutor la o adică.
    Ca părere, o alianță strategică România-Ucraina-Moldova este cea mai bună soluție pe Frontul de Est…. că Vestul este cam departe….

    • Ucraina oligarhilor confirmati de americani trebuie sa ramana autonoma si sub supravegherea CE pana intelege ce este Europa si ce reguli trebuie sa respecte pentru a fi ajutata si respectata.
      Faptul ca Yury Kosyuk a ingenunchiat zeci de milioane de agricultori si ca europenii sunt obligati sa se hraneasca cu galinaceele, zaharul ,ouale , laptele, cerealele modificate genetic si burdusite cu pesticide este cel mai clar argument impotriva aderarii acestei tari traumatizate si luate in posesie de entitati incontrolabile.
      Va mai amintiti operatiunile” Victoria Nuland ” de incurajare masiva a adoptarii copiilor din Romania si Ucraina in perioada glorioasa a miscarii „Maidan”??
      Solicitati deschidera unor anchete oficiale pe acest subiect si propuneti un Referendum in legatura cu intrarea Ucrainei in organizatiile la care faceti referire..
      Doar cei care vor musai razboi cu rusii si devastarea Romaniei pot sustine intrarea Ucrainei in NATO.
      acumhttps://www.bfmtv.com/economie/entreprises/qui-est-yuriy-kosyuk-le-roi-du-poulet-ukrainien-qu-emmanuel-macron-ne-veut-plus-enrichir_AV-202402020598.html

      • Război cu rușii nu vrea nimeni, dar rușii vor război cu ceilalți. Trebuie analizat nu economic ci din pdv al forței (militar). Poate Europa de Vest ne va ajuta economic, dar militar nu-i văd vărsându-si sângele pentru România, etc.

        • Bielorusia este cheia multor mistere si compromisuri iar Europa „noastra” nu are habar de capul ei in legatura cu optiunile strategice ale fostelor republici sovietice caucaziene. Erdogan, cu tot santajul israelienilor taie si spanzura in materie de control al emigratiei si al diasporei europeene.
          Incordarea muschilor militaurilor bine retribuiti face deliciul negustorilor de arme si al gringotzilor.
          Nu avem prieteni si cifoza politicienilor a facut sa nu putem conta in cazul in care ar lua-o complet razna Putin, nici pe unguri, nici pe sarbi, nici pe bulgari.
          Era absurd sa ne declaram neutralitatea si sa ii lasam pe scandinavi sa se incontreze cu rusii in Marea Cara si nu in Marea Neagra?! Nu cu mult timp in urma suedezii ajunsesera sa isi rezolve problemele multiculturale scotand militarii in strada . Se pare ca au hotarat sa calmeze lucrurile declarand ” stare exceptionala” si inroland zecile de mii de drogati . Cam asa vad romanii din Gotebörgh lucrurile.

      • Hmm, acum inteleg de ce fermierii francezi aveau ceva cu produse alimentare din europa de est(si din spania mai recent). Au aceeasi filozofie ca si dvs. , curat republican/imperiala, specifica frantei si aplicata cu placere fata de est-europeni (vezi Chirac si momentul bun pt. a tacea).

  3. „…capacitatea forțelor eurosceptice de a exploata spiritul protestatar din societate pentru a obține capital politic va pune la încercare potențialul UE”.
    Cred ca in mod eronat se asociaza „spiritul protestatar” cu „fortele eurosceptice” . Protestatarii-in marea lor majoritate- nu se arata a fi eurosceptici ci anti bUErocrati. Si, in loc sa caute solutii pentru a-si remedia marile derapaje din propriile saloane, nobilimea UE prefera se arata cu degetu’ la slujbasii suparati din curte.

  4. Mă tem ca autorul face o confuzie gravă între ideologiile de dreapta și cele extremiste, considerând partide extremiste ca fiind de dreapta.

    Apoi, extremele tind să se atingă la capetele spectrului politic și să se identifice. Prin urmare, extremist este extremist (dreapta sau stânga fiind mai degrabă chestiuni de nuanță), iar dreapta este dreapta.

  5. UE a fost constituită că o uniune economică a liberului schimb care sa stimuleze competiția economică. O uniune liberală care să crească bunăstarea propriilor cetățeni.
    Astăzi această uniune nu mai are de-a face nimic cu ideea inițială, fiind bazată pe interzicere și subvenții pentru niște lucruri necompetitive dpdv economic (Pactul verde, fit for 55, regenerabile, mașini electrice, hidrogen, studiul reproducerii gândacului de Colorado) orice aberație care nu îmbunătățește viața cetățenilor, dimpotrivă o sărăcește.
    Nu e normal ca cei care sunt afectați să riposteze in singurul mod democratic (vot și manifestații)?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro