Infrastructura locală este sectorul în care guvernanții se ambiționează să nu schimbe nimic, în ciuda problemelor avute de programele precedente.
Cu excepția denumirii.
10 MILIARDE DE EURO, ÎNCOTRO?
Ideea unui nou program guvernamental de finanțare a infrastructurii și lucrărilor publice de interes local și județean a fost lansată public de către reprezentanții Guvernului, încă din anul 2020.
Însoțită de promisiunea că acest nou program nu va fi un nou PNDL și că nu va prelua numeroasele deficiențe ale Programului Național de Dezvoltare Locală.
Prezentat public de Guvern, Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cu o alocare propusă de aproximativ 10 miliarde de euro, preia toate problemele programelor de finanțare anterioare.
Procedura consultării publice este la fel de netransparentă ca în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind practic doar un exercițiu de imagine, nu o componentă deschisă a unui proces complex de modelare a acestui program.
La fel ca PNDL, Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” urmează a fi aprobat tot prin ordonanță de urgență și propune (asemenea PNDL) finanțarea sistemelor de alimentare cu apă, a celor de canalizare și epurare, a drumurilor de interes local, a podurilor și podețelor, precum și a sistemelor de alimentare cu gaze.
Începând cu anul 2020, drumurile de interes local și județean, precum și sistemele de alimentare cu apă și canalizare sunt finanțate și prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social (PNCIPS), gestionat tot de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și derulat prin Compania Națională de Investiții (CNI).
Nota de fundamentare supusă dezbaterii publice de către MDLPA, împreună cu proiectul ordonanței de urgență, prin care se va implementa Programul „Anghel Saligny”, evidențiază superficialitatea programului propus, neprezentând date concrete despre stadiul de implementare al proiectelor din PNDL și PNCIPS, cel puțin pe componentele propuse și în noul program.
DEFICIENȚELE STRUCTURALE ALE PROGRAMULUI „ANGHEL SALIGNY”
IGNORAREA FONDURILOR EUROPENE
- În logica majorității programelor guvernamentale de finanțare a lucrărilor publice și Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” ignoră fondurile europene, deși domeniile finanțate se suprapun cu mai multe potențiale finanțări nerambursabile (în special în sectorul infrastructurii rutiere și sistemelor de apă – apă uzată).
- Principala problema a noului program este ca va fi lansat înainte de lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor finanțate din fonduri europene, venind practic în competiție cu acestea.
- PNDL 2 ne-a dovedit o deschidere mai mare a unor unități administrativ teritoriale către acest program, față de fondurile europene, deoarece regulile au fost mult mai relaxate.
- Lipsa de coordonare a Programului „Anghel Saligny” cu programele operaționale și celelalte instrumente finanțate din fonduri europene, evidențiază o lipsă de strategie în abordarea investițiilor publice, cu impact asupra calității proiectelor.
AMBIGUITATEA FINANȚĂRII INFRASTRUCTURII DE APĂ – APĂ UZATĂ
- Dotarea cu sisteme de alimentare cu apă, de canalizare și epurare reprezintă una dintre deficiențele importante ale infrastructurii tehnico-edilitare.
- Iar diferențele dintre urban și rural, în privința accesului la sistemele de alimentare cu apă și canalizare este semnificativă (în cazul accesului la canalizare, în mediul rural aproximativ 10% din populație având acces la aceste servicii).
- Infrastructura de apă – apă uzată evidențiază cel mai clar nevoia corelării Programului „Anghel Saligny” cu programele finanțate din fonduri europene.
- Nu se precizează tipul de investiții din acest sector, finanțate prin acest program guvernamental și nici cum se va corela cu investițiile realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu cele realizate prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) sau cu cele din fondurile pentru dezvoltare rurală, dacă va mai fi cazul.
- Lipsa informațiilor referitoare la tipurile de acțiuni sprijinite (în aglomerări de peste 10.000 l.e., peste 2.000 l.e. și/sau sub 2.000 l.e.), corelarea și liniile de demarcare față de investițiile finanțate din fondurile europene, pe fiecare dintre aceste paliere evidențiază o pregătire netemeinică a programului, ceea ce va avea implicații asupra implementării sale, generând riscuri chiar asupra investițiilor finanțate din fondurile europene.
TRANSPARENȚA APARENȚĂ ȘI CAPCANA NORMELOR METODOLOGICE
- Documentele supuse dezbaterii publice de către MDLPA, cuprind numai proiectul ordonanței de urgență prin care se va implementa programul și nota de fundamentare pentru aceasta.
- Proiectul OUG pentru aprobarea Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cuprinde asemenea OUG nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), informații generale referitoare la beneficiari, tipuri de investiții, dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se vor realiza investițiile, durata contractelor, etc.
- Însă informația esențială, exclusă din procesul dezbaterii publice, este cea referitoare la criteriile de prioritizare.
- Potrivit art. 11 din proiectul OUG supus dezbaterii publice, „criteriile de prioritizare și implementarea programului vor fi detaliate în normele metodologice de aplicare a programului”.
- Practic, sunt supuse dezbaterii publice aspectele generale, în timp ce elementele determinante ale Programului „Anghel Saligny” vor fi decise, din pix, pe cale administrativă, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
- În aceste condiții sunt întemeiate îngrijorările publice legate de transformarea programului într-un nou PNDL sau PNCIPS, cu alocări discreționare, politizate ale fondurilor publice.
- Iar termenul de aprobare a normelor metodologice prin ordin de ministru este, conform art. 14, de 10 zile de la data intrării în vigoare a OUG prin care se aprobă implementarea Programului „Anghel Saligny”.
- Așadar, pe elementele esențiale ale programului, cele care pot determina imparțialitatea alocării fondurilor, dezbaterile vor lipsi sau vor fi pur formale.
- Nu sunt prezentate nici documentele care vor fi solicitate la depunerea proiectelor în cadrul Programului „Anghel Saligny”, ceea ce ridică un nou semn de întrebare, referitor la posibilitatea selecției pe baze netransparente, lipsite de documentații tehnico-economice, la fel ca în PNDL 2, unde selecția s-a realizat pe baza unor fișe.
EFICIENȚA ADMINISTRATIVĂ ÎN PROGRAMUL „ANGHEL SALIGNY”
- Asemenea programelor guvernamentale anterioare, nici noul Program Național de Investiții „Anghel Saligny” nu cuprinde, cel puțin în varianta supusă dezbaterii publice, criterii privind eficiența administrativă.
- Nu sunt prezentate elemente prin care să fie încurajate autoritățile locale care reușesc să-și eficientizeze activitatea, să crească gradul de colectare a veniturilor la bugetul local sau să scadă dependența de alocările de la guvern sau consiliile județene.
REFORMA ADMINISTRATIVĂ ȘI COMASAREA VOLUNTARĂ
- La nivelul unităților administrativ teritoriale o problemă importantă este reprezentată și gradul mare de dependență al multor localități față de alocările de la consiliile județene și guvern.
- Sunt unități administrativ teritoriale care nu pot asigura din veniturile proprii, nici măcar cheltuielile de funcționare ale propriului aparat administrativ.
- Practic, inclusiv pentru plata salariilor funcționarilor din aparatul propriu sunt necesare alocări financiare în fiecare an.
- Despre investiții nici nu poate fi vorba, astfel încât calitatea vieții oamenilor și reducerea decalajelor de dezvoltare rămân niște dorințe îndepărtate.
- Iar consecința imediată este migrația (internă sau externă), care va accentua depopularea, cu precădere a localităților rurale și a celor izolate.
- În aceste condiții, programele guvernamentale de finanțare a lucrărilor publice, mai ales cele gestionate de Ministerul Lucrărilor Publice, care înglobează și administrația publică, trebuie să aibă și o componentă care să încurajeze comasarea voluntară.
- Reforma administrativă este o necesitate a României, a cărei organizare administrativ-teritorială este structurată conform realităților din urmă cu 50-60 de ani.
- Și primul element, care poate fi luat în considerare este comasarea voluntară, comunele putând fi parte a unui proiect pilot, derulat cu sprijinul Program Național de Investiții „Anghel Saligny”.
- Acest program ar trebui să beneficieze de o componentă prin care să se asigure o finanțare suplimentară unităților administrativ teritoriale cu resurse financiare din care nu își pot asigura un minimum de cheltuieli de funcționare (și care au o infrastructură și dotări tehnico-edilitare precare), în cazul în care autoritățile și locuitorii, prin referendum, decid unificarea voluntară cu alte localități învecinate, constituind unități teritoriale mai mari, cu resurse suplimentare.
- În caz de succes al programului pilot el poate fi îmbunătățit și extins, inclusiv la nivelul județelor.
PRIORITIZAREA INVESTIȚIILOR
- Un program realist de lucrări publice propune o abordare integrată și o prioritizare a tipurilor de investiții.
- Deși cererea pentru infrastructură rutieră de interes local și județean este foarte mare și răspunde unei necesități imediate, alocarea finanțărilor din Programul „Anghel Saligny” trebuie să țină cont de eficiență și de un plan de dezvoltare real al localităților.
- Finanțarea infrastructurii rutiere și pietonale trebuie realizată cu prioritate acolo unde există realizate investițiile în rețele edilitare (sau unde lucrările prevăzute pentru modernizarea acestora, inclusiv transferul în subteran al rețelelor aeriene, unde este cazul) sunt finalizate.
- S-ar pune capăt astfel unei practici deficitare, de finanțare a infrastructurii rutiere și pietonale iar în scurt timp asupra acesteia să se intervină major pentru amplasarea / modernizarea rețelelor tehnico-edilitare subterane.
Necesitatea unui program guvernamental de finanțare a lucrărilor publice este de a completa finanțările nerambursabile atrase de România, nu de a se substitui acestora, chiar și parțial.
Creșterea eficienței și calității investițiilor finanțate prin Programului „Anghel Saligny” putea fi realizată dacă programul era lansat după finalizarea sesiunilor de depunere a proiectelor în cadrul apelurilor finanțate din fonduri europene, cu o prioritizare a proiectelor care au fost depuse în cadrul acestor apeluri, au fost declarate eligibile, dar au rămas fără finanțare din cauza epuizării fondurilor sau unui punctaj redus.
Aceste proiecte fie erau proiecte mature, fie aveau deja o documentație tehnico-economică elaborată, dispuneau de o serie de avize favorabile și trecuseră printr-un proces de evaluare cu criterii clare.
Demararea în grabă unui program de investiții creează premisele unor blocaje funcționale, a unui număr limitat de proiecte mature și a riscului ca proiecte calitative, care nu au obținut fonduri europene să rămână nefinanțate, deși au documentații complexe.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
A spus cineva ca e altceva decat PNDL – ne-a cerut UE sa elaboram un PNDL?
Cum sa se armonizeze, concerteze, coordoneze macar cu celelalte PROGRAME de dezv; CE, Citzu e specialist in administratie, manager macar?
Reforma administrativă este o necesitate a României, a cărei organizare administrativ-teritorială este structurată conform realităților din urmă cu 50-60 de ani.” Mai exact de 53 de ani si e inca o aberatie inventata dei Ceausescu, care i-a supravietuit (cealalta e CEOltenia…), pentru a-si subordona Total adm. intreg teritoriul. Nepotii celor pusi de ceaush in structurile judetelor inventate pe alte criterii decat eficienta adm a teritoriului statului intr-o forma civilizata de or a statului, lucreaza azi in structurile judetene si nimeni nu vrea REFORMA adm in acord cu realitatile, eficienta adm si mileniul 3!
/
Pe lângă planurile elaborate pentru gestionarea și accesarea fondurilor europene, fiecare stat membru al Uniunii Europene are libertatea de a-si structura programe guvernamentale de dezvoltare. N-ar fi România prima sau singura tara care ar lansa un astfel de program (Polonia, cu al sau Fond de Dezvoltare, este doar un exemplu relevant). Pe un alt palier, sunt o serie de domenii in care cererea interna și competiția de proiecte sunt mai mari decât alocările din fonduri europene (infrastructura rutiera rurala si cea județeană, fiind doua exemple în acest registru). Si in asemenea situații, de regula statele membre intervin prin programe guvernamentale pentru a nu irosi banii cheltuiți de autorități locale pentru întocmirea proiectelor, care sa rămână închise în sertare. De aceea, ideea unui asemenea program nu este rea, cu condiția sa nu se suprapună programelor finantate din fonduri europene, ci sa le completeze, finantand cu prioritate proiectele depuse în cadrul acestor programe, trecute printr-un proces de evaluare, declarate eligibile dar ramase fără finantare (din diverse cauze: epuizarea fondurilor, punctaj insuficient, etc). Si cu îndeplinirea altor criterii de transparenta, de prioritizare clare, de crearea unui mecanism de verificare și control pe tot parcursul implementării, etc.
se poate incepe cu regionalizarea de sus in jos, supra-locala, la nivel guvernamental:
– in loc de 40 prefecti sa fie numiti doar 8 prefecti regionali, integrati in Secretariatul General al Guvernului si CSAT
– cei 8 prefecti regionali coordoneaza direct activitatea structurilor finantate de la bugetul de stat, fara obligativitatea acordului sefilor locali (armata – unitati militare; politie – inclusiv rutiera, evidenta populatiei, pompieri, SMURD/ambulanta, cel putin 1 spital de urgenta, inspectoratul scolar, cel putin o scoala I-XII, administrarea autostrazilor si drumurilor judetene, infrastructurii electrice, gaze, de comunicatii)
– primariile si consiliile locale pot sa administreze politia locala, unitati locale de pompieri, ambulante, spitale, scoli, universitati etc cu fonduri proprii
Regionalizarea de sus în jos este de preferat, dar în România nu s-a reușit acest lucru în 30 de ani și puțin probabil ca se va reuși în curând. Aceea este o problema politică și are implicații constituționale. Definirea regiunii ca unitate administrativ-teritoriala, implica modificarea Constituției, la fel ca înlocuirea consiliilor judetene sau nominalizarea prefecților în alte uat-uri decât judetele (iar un asemenea proces este anevoios, pe când o reorganizare voluntară sprijinita cu finanțarea Investițiilor publice, în localități care oricum nu au resurse financiare, se poate realiza simplu). Sigur ca o asemenea reorganuzare nu trebuie limitata la acest model, dar aici exista un mecanism mai simplu, fără implicații a nivel constituțional.
UAT-ul nu se schimba, ramane tot judetul (remarcabila precizie a Constitutiei….)
Se schimba doar organizarea si ierarhizarea structurilor guvernamentale (de care apartin prefectii), care se poate face printr-un simplu OUG (asa cum a fost modificarile in administrarea spitalelor, politiei locale, SMURD, etc)
Cred ca daca exista vointa politica se putea face si schimbarea unor articole din Constitutie si realizata aceasta reforma terit.administrativa. Nu s-a dorit din cauza mentinerii unor judete, comune si sate neviabile care sa dea la numaratoare voturi. Polonia si Bulgaria au facut acest lucru acum doua decenii. Se reducea birocratia, banii dati degeaba unor structuri invechite, se micsorau institutiile publice centrale si locale. Cu acestea mai scadea si nivelul de saracie, gradul de impozitare excesiva, etc.
…spre deosebire de carol1, ferdinand si reginele lor.
Asadar, NOMENCLATURA locala care si-a privatizat statul dupa rev, si-a lasat mostenire in neam posturile si functiile = ca un soi de casta nobila creata in plan Local de catre marele barbat in 1968 (azi complet corupta).
Iata si de ca traim in Postceausia, condusi pe ultimul drum de catre cei care au distrus pe veci Romania – adica, de oltenii ca Citzu si toata haita lor – care impreuna cu retelele mafiotilor cu care colaboreaza nu doar pe plan local detzin statul ca pe un Detzinut, in totalitatea lui = un stat captiv, deci, corupt, antiromanesc, asemeni tuturor celorlalte state care l-au precedat.
Iata si de ce nu e nevoie de niciun PNDL pana la distrugerea statului = impuscarea tuturor a celor care-l detin, asemeni marelui barbat oltean care i-a facut oameni; …ca NU va fi nicio REFORMA ADM!
Vreti sa va spun copii povestea unui Umbrarescu?
A lui Casuneanu, poate?
Ambii nu au nicio legatura cu domeniul din care si-au tras atatia bani, nu au facut in viata lor un drum, tunel sau pod, amandoi nici macar nu au studii superioare in vreun domeniu – nici macar din postura de muncitor calificat sau maistru (cel putin, nu le aveau la debutul AFACERII, la fel ca si Domnul Zeghelariu si atatia altii).
Si cu toate acestea brusc s-au imbogatit primind bani cu nemiluita de la MT pentru nimic, avand in vedere starea dezastruoasa a infrastructurii dupa ce timp de decenii s-au pompat zeci de MILIARDE in ceea ce se vede.
(bine, dupa ce initial – nu se stie cum – au primit credite – pe ochi frumosi, albastri – pentru un parc de utilaje bine dotat)
Să nu ne mai amăgim și să vedem realitatea. Programul acesta se numește ”Bani de furat pentru guvernul meu” și a fost botezat Anghel Saligny ca să difere de fondul ăla de dezvoltare pe care voia să-l facă ciuma roșie + penalii ca să poată fura nestingheriți. Ciumele și penalii ceilalți n-au apucat să fure cu el, să vedem cum se descurcă ciumele și penalii lui Iohannis la furat pe stil nou, european, progresist, ecologic, tolerant, cu amprentă mică de carbon, think tanks și incubatoare antreprenoriale de furat cloșca de pe oua. Am încredere în ei și sînt sigur că piața se va reglementa singură atunci cînd se va fura totul și toți românii vor fi plecați în bejenie.
suna bine
Cei care, avand zile, induram de peste trei decenii demonstratii de incompetenta organica in gospodarirea economica a tarii pe toate palierele, in comitet restrans propunem demararea in urgenta a Programului CORNELIU E. GIURGEA de optimizare a functiilor cognitive ale guvernantilor romani.
Pentru cine nu stie, Corneliu E Giurgea a fost medicul roman care a salvat o parte a omenirii de pericolul stupidizarii, amortirii intelectuale, gratie descoperirii actiunii piracetamului de oxigenare a encefalului si ameliorarea neurotransmiterii cholinergice.
Inainte de a vorbi de accesarea fondurilor europene incercati sa aflati si daca nu reusiti va spun unii care au trecut prin asta, despre practica Autoritatii de Audit de a aplica ABUZIV corectii maxime doar pentru a impresiona CE.
Fiecare program de finantare, indiferent de finantare, are un grad de eroare și elemente de frauda sau abuz. Insa, în Romania gradul de eroare frauda și abuz al programelor finantate din fonduri guvernamentale este semnificativ mai mare decât al programelor finantate din fonduri europene sau altor finanțări nerambursabile din surse externe.