luni, noiembrie 28, 2022

Proiectele nucleare autohtone dau semne că, în sfârșit, se urnesc

„Investițiile nucleare reprezintă o diversiune de la prioritățile actuale. Am văzut acest fenomen mai ales acum, în timpul crizei energetice cauzate de invazia rusă în Ucraina, observând cum energia este folosită ca armă în acest război de către Rusia față de restul Europei. În loc să ajute cetățenii să facă față prețurilor ridicate, sprijinindu-i activ prin măsuri de eficiență energetică, în loc să se concentreze pe reducerea risipei de energie în industrie, pe adaptarea cererii la disponibilitate și să facă investiții în surse de energie regenerabilă exploatabile rapid, politicienii vorbesc despre energia nucleară.”[1]

Jan Haverkamp, expert Greenpeace

Primul lucru pe care l-am făcut când m-am pornit să redactez articolul – și m-am pornit să-l scriu, după mai multe amânări, pentru că m-a contrariat titlul unui articol pe care Google mi l-a aruncat pe ecranul telefonului, o să intru în amănunte mai încolo – a fost să deschid pagina cu starea sistemului energetic de pe site-ul Transelectrica. Și am găsit următoarele date privind sursele de producție din ziua respectivă:

  • energie din surse fosile – 44,04%; (ii) energie verde – 36,86% și (iii) energie nucleară – 19,1%. Cu alte cuvinte, energie produsă non-fosilă ar fi în total 55,96%. Cu toată criza, să remarcăm, circa 21% din energie era produsă pe bază de gaze naturale.

Am revenit după câteva zile la starea sistemului și am regăsit următoarele cifre: energie din surse fosile – 45,64%; (ii) energie verde – 33,68% și (iii) energie nucleară – 20,68%. Energie produsă din gaze naturale: 22,77%. Energie produsă non-fosilă: 54,36%.

Este evident că nu în fiecare zi găsim exact aceleași proporții pe surse de producere a energiei electrice în România, dar în medie avem producție fosilă undeva peste 43% (cu excepția zilelor în care bate vântul foarte mult și puternic), cu nuclearul fluctuând între 19% și 20%, după care urmează sursele de energie verde, cu hidroenergia purtând steagul, deși rezerva de apă este îngrijorător de redusă în acest an.

Revin la ideea cu articolul care m-a contrariat. Primesc pe telefon de la amicul Google titlul unui articol extras de pe site-ul ortodoxinfo.ro, ce titra așa: „După închiderea minelor de cărbune, România împrumută peste 3 miliarde de dolari de la americani pentru reactoarele 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă”. Păi, cum să nu mă contrariez?

Deschid să văd și remarc că, de fapt, tema era rostogolită de pe un alt site, la fel de drept creștin (ce-o avea a face energia cu ortodoxia?), pe numele său rostonline.ro, autointitulat și „platformă de analize, opinii și dezbateri în spiritul dreptei creștine”. Am început să mă dumiresc, cum ar veni, citind: „Claudiu Târziu: AUR a fost singurul grup care a votat împotriva închiderii minelor și distrugerii sistemului energetic românesc”. Ca să vezi…

Cu tot respectul pentru domnul jurnalist și senator Claudiu Târziu, zic că este târziu să ne prefacem că plângem de mila producției de energie pe bază de cărbune în patria noastră. Dacă domnia sa se întreabă de ce este târziu, îl sfătuiesc să facă o vizită la minele care încă mai funcționează din Valea Jiului, să intre în subteran, să vadă un abataj eventual (dacă rezistă pe galerii până acolo) sau să încerce să facă același lucru la vreo două, trei cariere de lignit din Oltenia, și mai vorbim după despre salvarea mineritului românesc. Una la mână.

Doi la mână, ce are a face închiderea minelor de cărbune (pe care le-am închis de fapt cu mânuța noastră de români, într-o insuportabilă revărsare de corupție și amatorism managerial, nu ni le închide cu forța Uniunea Europeană!) cu investițiile în dezvoltarea energeticii nucleare? Căci nu pricep de fel! Zic și eu, retoric…

ÎNCEP SĂ SE GĂSEASCĂ BANII! ȘANSA INVESTIȚIILOR ÎN ENERGETICA NUCLEARĂ

Într-un editorial recent[2], Sabina Fati opina că: România singură ar fi continuat, poate, să amâne investiția în centrala nucleară, dar nu din motive de securitate sau de preferințe pentru energii mai verzi, ci din inerție, pretextând că nu sunt destui bani în pușculița publică. Au existat până acum și alte interese, fiindcă România cumpăra gazul rusesc la cel mai mare preț din Europa printr-un intermediar, care își adăuga propriul comision.

Observația este corectă. Guvernele care s-au succedat după anul 2009 au pus lipsa de progrese pe seama dificultății de a identifica fondurile de finanțare a proiectului de construcție a două noi unități de producție (3 și 4) pe platforma centralei de la Cernavodă; să ne aducem aminte: în 2009 se înființase compania de proiect EnergoNuclear SA, având un acționariat compus din Nuclearelectrica (acționar majoritar), alături de GDF SUEZ, CEZ, RWE, Iberdrola, ENEL și ArcelorMittal.

În perioada anilor 2011 – 2013, pe fondul crizei economice din 2009 precum și a schimbărilor intervenite în politicile economice și de investiții din țările de origine, ceilalți acționarii s-au retras rând pe rând din proiectul unităților 3 și 4, așa că, din ianuarie 2014, Nuclearelectrica a rămas singurul acționar al EnergoNuclear.[3]

Mai departe, așa cum explică și Sabina Fati, între anii 2014- 2020, Comisia Română pentru Evaluare și Negociere a avut mai multe runde de negocieri intense cu China General Nuclear Power Corporation, fără să se ajungă la un rezultat.

În Iuna iulie 2020, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a solicitat Nuclearelectrica să inițieze procedurile necesare pentru încetarea negocierilor cu consorțiul chinez (oarecum momentul coincide cu pregătirea vizitei președintelui Iohannis la Casa Albă, de care amintește Sabina Fati) și să treacă la analiza și cristalizarea de noi opțiuni strategice de dezvoltare.

După declarația comună Trump – Iohannis din 20 august 2020 (România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. (…) România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile.[4]), cooperarea cu americanii în sectorul nuclearo-energetic a început să dobândească coerență și consistență.

În 9 octombrie 2020, România a semnat cu Statele Unite un Acord interguvernamental în domeniul energiei nucleare, care a fost ratificat în Parlament cu o largă susținere. Tot în octombrie 2020, US Exim Bank și-a exprimat, printr-un memorandum de înțelegere încheiat cu Ministerul Energiei din România, interesul de a finanța proiecte importante de investiții energetice în România, inclusiv cele nucleare, în valoare totală de 7 miliarde de dolari.

Anterior, în martie 2019, Nuclearelectrica și compania americană NuScale semnaseră un memorandum de înțelegere privind perspectiva de a colabora în dezvoltarea, autorizarea și construcția unui reactor modular mic în România. Apoi, la începutul lunii noiembrie 2021, la COP 26, NuScale și Nuclearelectrica au semnat un acord de colaborare pentru a accelera implementarea proiectului primului reactor modular de mici dimensiuni în Europa.

La 25 noiembrie 2021, EnergoNuclear a semnat primul contract cu Candu Energy, membră a Grupului SNC-Lavalin și Autoritatea de proiectare și OEM Candu (producătorul original al tehnologiei Candu). În cadrul contractului, Candu Energy va furniza servicii de inginerie pentru elaborarea și actualizarea documentației necesare pentru inițierea Proiectului unităților Candu 3 și 4, în cadrul etapei 1 de implementare a proiectului de construcție a unităților 3 și 4 la Cernavodă.

La 24 mai 2022, Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra (prin Nova Power & Gas) au semnat un memorandum de înțelegere privind analiza posibilităților de a dezvolta primului reactor modular mic din România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița. Mai apoi, la finele lunii septembrie 2022, Nuclearelectrica și Nova Power & Gas au lansat compania de proiect RoPower Nuclear, pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești.

Așadar, la acest moment, avem două companii de proiect care au propriul lor drum: EnergoNuclear, cu acționar unic Nuclearelectrica[5], să urnească și să ducă la bun sfârșit construcția a două noi unități (3 și 4) la Cernavodă; respectiv RoPower Nuclear, deținută în părți egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas (la rândul său deținută 100% de E-Infra[6]), pentru a construi o baterie de 6 reactoare modulare mici NuScale (460 MW) la Doicești. Dar cu ce bani?

Proiectele de investiții listate[7] de Nuclearelectrica pe pagina sa de internet sunt în număr de șase, după cum se observă în tabelul alăturat, și avem deja evaluat oficial un necesar de finanțare de peste 9 miliarde de dolari SUA, fără ca aici să fie incluse estimările de costuri pentru trei dintre proiecte, care odată adăugate pot ridica, bănuiesc, totalul estimat cu încă 30 – 40%, probabil spre 12 miliarde de dolari SUA.

Polonia, care intenționează să construiască și să pună în funcțiune până în anul 2040 șase reactoare, estimează investițiile sale la 20 miliarde de dolari SUA[8]. Prin urmare 12 miliarde pentru patru capacități de producție și alte proiecte adiacente în România nu reprezintă un cost exagerat. În ce privește sursele de finanțare, fotografia momentul cred că este următoarea:

(i) Nuclearelectrica are un disponibil de 736,7 milioane de lei la CEC  Bank și de 767,91 milioane de lei la Banca Românească (deci în jur de 315 milioane dolari SUA)[9]. Compania a încheiat primele nouă luni din 2022 cu un rezultat net de 1,94 miliarde lei, în creștere cu 202% față de perioada similară a anului anterior[10], rezultate superioare ratei inflației, care vor permite alocarea unui procent important pentru a fi reinvestit;

(ii) Pentru proiectul de detritiere, Nuclearelectrica are contractat un împrumut BERD de 150 de milioane de Euro, care acoperă 77% din costul total estimat;

(iii) US Exim Bank a anunțat emiterea a două scrisori de interes pentru finanțarea serviciilor tehnice de pre-proiect furnizate de SUA în legătură cu proiectul pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă; va fi luată în considerare finanțarea până la 50 milioane de dolari SUA din contractul de export al SUA pentru servicii tehnice de pre-proiect ca parte a programului Engineering Multiplier Program, respectiv până la 3 miliarde dolari SUA din contractul de export al SUA pentru servicii de inginerie și de management de proiect[11];

(iv) La începutul anului 2021, Nuclearelectrica a primit fonduri USTDA în valoare de 1,2 milioane de dolari pentru a identifica și evalua potențialele amplasamente pentru reactoare modulare mici, iar în 27 octombrie 2022, aceeași USTDA a acordat un grant de 14 milioane de dolari către RoPower Nuclear, compania de proiect, ce va fi folosit pentru studiul preliminar de inginerie și proiectare[12].

În ce privește proiectul de retehnologizare al Unității 1, structura de finanțare este în curs de definitivare, în timp ce pentru proiectele legate de depozitul intermediar și ciclul integrat, nu există detalii publice legate de finanțare. Nu am găsit public detalii privind disponibilitatea grupului E-Infra de a investi și proiectul de la Doicești, aducând astfel și bani în proiect, nu doar amplasamentul pe care îl deține.

La un calcul simplu, din ce se știe oficial, finanțarea pe care se poate conta la acest moment se ridică la circa 3,5 miliarde de dolari SUA, adică undeva în jur de o treime din cât ar fi necesar. Deci calea este încă lungă, chiar dacă probabil există negocieri avansate și pentru alte soluții de finanțare, încă neanunțate public.

GREENPEACE VREA SĂ SE ȘTIE CĂ SE OPUNE „PROIECTULUI DE LA DOICEȘTI”!

Joi, 3 noiembrie ac., activiștii Greenpeace au decis că a venit momentul unei interacțiuni active cu locuitorii Doiceștiului, localitatea dâmbovițeană care poate deveni din deceniul următor noua Cernavodă, al doilea pol (în succesiune temporală și ca importanță) al producției de energie din surse nucleare.

Cei de la Greenpeace au considerat, din spusele lor, că deși „au trecut luni de zile de la anunțarea alegerii localității Doicești ca amplasament pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni, localnicii nu au avut șansa să-și clarifice nelămuririle și să își exprime atitudinea față de acest proiect”; în speță este vorba de proiectul SMR al americanilor de la NuScale, demarat de asocierea sus menționată, RoPower Nuclear.

Prin urmare, activiștii îmbrăcați în verde s-au postat în fața Casei de Cultură din Doicești pentru a „veni în sprijinul locuitorilor” cu informațiile necesare pentru a-și forma o părere, și anume una similară cu a celor de la Greepeace: „Stop Nuclear!”

Și care au fost informațiile puse de activiști la îndemâna locuitorilor din Doicești? În primul rând un interviu cu Jan Haverkamp[13], prezentat ca „expert senior în energie nucleară și politici energetice la Greenpeace”, respectiv un al doilea interviu cu Edwin Lyman[14], „expert în energie nucleară la Union of Concerned Scientist”.

În urma acțiunii, Greenpeace Romania a publicat o declarație[15], în care a adus și o serie de acuzații, pe care le redau aici pe scurt:

(i) „… această tehnologie este încă în curs de dezvoltare și implementarea ei este anevoioasă. Practic, nu există niciun reactor de tip SMR nicăieri în lume; proiectul de centrală nucleară propus de compania NuScale, compania care comercializează reactoarele, nu a ajuns nici măcar la stadiul de prototip funcțional;

(ii) Într-o conferință de presă din 15 iunie 2022 de la Doicești, la care nu au fost invitați și cetățenii localității, directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a omis să ofere un răspuns clar în legătură cu zona de excludere pentru reactoarele care urmează să fie amplasate. Nici până astăzi, Nuclearelectrica nu a făcut publică această informație;

(iii) Pe lângă riscurile pe care le presupune amplasarea discutabilă a reactoarelor, acest proiect necesită costuri imense de implementare și mentenanță, costuri care nu sunt justificate atunci când le raportăm la capacitatea de producție a acestor instalații.

Cât privește informațiile cuprinse în expunerile făcute de cei doi experți, cine este interesat le poate găsi urmărind link-urile pe care le-am postat în subsolul textului. Redau totuși, în cele ce urmează, două scurte pasaje extrase din interviul acordat de Jan Haverkamp, mai mult pentru a stârni curiozitatea:

„Greenpeace Romania: Ce crezi despre alegerea Doiceștiului pentru amplasarea SMR-urilor în România?

Jan Haverkamp: Observând uriașele turnuri de răcire de care avea nevoie vechea centrală pe cărbune, se vede deja că râul Ialomița nu este sursa optimă de apă de răcire pentru 462 MW de capacitate de energie electrică nucleară. De asemenea, distanța de 10 km față de un oraș populat precum Târgoviște nu este prea potrivită. Motivul acestei alegeri este politic, nu o alegere logică bazată pe argumente inginerești. Este clar că lobby-ul nuclear din România este disperat să arate un progres, în loc să urmărească în mod inteligent evoluțiile din jurul tehnologiei SMR. Vor să meargă prea repede într-un domeniu prea incert. (…)

Greenpeace Romania: Alegerea Doiceștiului a fost făcută fără consultarea oamenilor din comunitate. Ce crezi despre această situație?

Jan Haverkamp: Ei bine, atunci nu poate fi o alegere finală. Atunci când vor trebui efectuate procedurile obligatorii stipulate în Convenția de la Aarhus, Convenția Espoo și Directiva europeană de evaluare a impactului asupra mediului (EIA), trebuie să existe o comparație serioasă cu alte amplasamente potențiale, lăsând <toate opțiunile deschise> – acest lucru înseamnă, de asemenea, că ar trebui să fie posibil să fie localizate planurile și în altă parte. Dacă România nu face acest lucru, ne vom întâlni cu autoritățile în procedurile de apel și în instanțele de judecată de la Geneva și planurile vor fi amânate cu mult. Practic, alegerea unui amplasament înainte de a avea o consultare largă cu comunitățile din toate amplasamentele potențiale arată că autoritățile nu sunt serioase în privința acestui proiect. Dacă aceasta este situația, ar trebui să întrebăm autoritățile de ce irosesc banii și distrag atenția pentru asta. Avem de rezolvat o problemă climatică și o criză energetică.”

Din ce am observat, echipa de activiști ai Greepeace Romania care s-a deplasat la Doicești era formată din mulți foarte tineri membri ai organizației, așa numita generație „Z”; aspect important cred eu, pentru că ei sunt cei pentru care dorim să construim lumea de mâine.

Proiectele nucleare la care se lucrează acum vor prinde contur și vor fi date în folosință (sperăm), undeva după anul 2030, când generația „Z” va fi principala forță motrice a țării. Se cheamă, deci, că părerea acestei generații despre proiectele nucleare de mâine ar trebui luată foarte în serios, așa cum se cuvine într-o societate matură.

Eu unul mi-am dorit să aflu mai multe despre obiecțiile pe care Greenpeace Romania le aduce vis-a-vis de proiectul de la Doicești și am intrat într-un dialog pentru „RepublikaNEWS” cu Mihnea Matache (PR & Comunicare), care a venit cu următoarele precizări:

„Tot demersul este înconjurat de mister, autoritățile nu reușesc să răspundă la întrebări concrete[16]. Singura consultare publică a comunității locale a fost făcută fără prezența cuiva din partea Nuclearelectrica sau din partea Ministerului Energiei. Este o lipsă totală de transparență și asta ne face să fim foarte sceptici în legătură cu acest proiect.

Ce au făcut entitățile implicate nu prea se pot numi demersuri. Cum am mai spus, nu este niciun plan publicat, sunt doar promisiuni nefondate prin presă că tehnologia este sigură și că populația locală nu va fi expusă niciunui risc. Nu a existat nicio discuție reală între Ministerul Energiei, Nuclearelectrica, Nova Power & Gas și comunitatea locală. Greenpeace a participat la singura consultare publică din Doicești pe acest subiect și am discutat cu zeci de localnici deznădăjduiți. Ne-au spus că nimeni nu le-a prezentat riscurile pe care le implică acest proiect și nu le-a cerut în niciun fel părerea.

Greenpeace are o poziție fermă împotriva energiei nucleare. Riscurile pe care le implică această energie sunt prea mari, așa cum am văzut în nenumărate cazuri. Ce se întâmplă la Zaporizhzhia, în Ucraina, este doar cel mai recent exemplu. În ceea ce privește proiectul de la Doicești, ne este greu să credem că autoritățile care nu au fost în stare să organizeze o consultare publică vor reuși să se asigure că proiectul nu este prea riscant pentru un amplasament aflat într-o localitate cu mii de oameni, la doar 10 km de Târgoviște și la 90 de km de București.”

Lipsa de dialog, distanța față de comunități… așa nu ajungem nicăieri. Sigur că nu este ușor să intri într-un dialog cu oamenii simpli sau cu activiștii care militează pentru un „mediu sănătos”, dar autoritățile și companiile noastre trebuie să o facă, și încă inteligent și cu răbdare.

Miza principală o reprezintă, până la urmă, contactul permanent și activ cu comunitățile din zonă, dat fiind că este firesc ca oamenii să fie îngrijorați, mai ales dacă dialogul este formal ori, mai rău, este evitat.

CONTROVERSE ȘI SOLUȚII EGAL PROGRES, ALTMINTERI NU SE POATE

În principiu avem trei-patru chestiuni controversate în privința proiectelor nucleare românești, și anume: (i) este energia nucleară una curată, sau nu?; (ii) este tehnologia SMR sigură, sau nu?; (iii) dezvoltarea de noi capacități nuclearo-energetice nu va ridica dependența României de importul de combustibil nuclear din Rusia sau alte țări din fostul bloc sovietic? și, în fine (iv) dacă nu avem asigurată finanțarea, putem considera realiste termenele anunțate privind punerea în funcțiune a investițiilor planificate?

Comisia Europeană a decis să propună listarea producției de electricitate bazată pe energie nucleară în cadrul taxonomiei tehnologiilor verzi ca fiind prietenoasă cu mediul, propunere care a fost aprobată și de Parlamentul European; de fapt, eurodeputații au respins o moțiune care se împotrivea poziției pe care o adoptase Comisia Europeană, cu 328 de voturi împotriva adoptării, față de 278 de voturi favorabile și 33 de abțineri[17].

Este de remarcat că, dacă 51% din eurodeputați au votat pentru „energia nucleară = energie verde”, 43,5% au respins formula, lăsând lupta deschisă. Nu este, prin urmare, o surpriză că Austria a atacat la Curtea Europeană de Justiție calificarea ca energii verzi a producției pe bază de gaze naturale sau în centrale nucleare[18].

Calificarea energeticii nucleare ca fiind verde poate încuraja investițiile europene în materie, implicit finanțarea unor părți a acestor proiecte din fonduri europene și ușura angajarea altor tipuri de finanțare (împrumut bancar, credit furnizor ș.a.m.d.). Doar că lucrurile nu sunt încă lămurite, din ce putem observa.

Tehnologia SMR nu este tocmai o noutate tehnologică, reactoarele mici sunt folosite de decenii în propulsia de nave, de exemplu. NuScale, furnizorul de tehnologie pentru compania noastră de proiect, RoPower Nuclear, dă asigurări că tehnologia este sigură și o dovedește cu aprobările obținute de la reglementatorul național american NRC. Despre tehnologia reactoarelor modulare mici, Dumitru Chisăliță, de la asociația „Energia Inteligentă”, afirmă că[19]

„În comparație cu reactoarele existente, proiectele SMR propuse sunt în general mai simple, iar conceptul de siguranță pentru SMR se bazează adesea mai mult pe sisteme pasive și pe caracteristicile de siguranță inerente ale reactorului, cum ar fi puterea redusă și presiunea de funcționare. Aceasta înseamnă că în astfel de cazuri nu este necesară nicio intervenție umană sau forță externă pentru a opri sistemele, deoarece sistemele pasive se bazează pe fenomene fizice, cum ar fi circulația naturală, convecția, gravitația și auto-presurizarea. Aceste tehnologii reduc semnificativ potențialul de emisii radioactive în mediu, în cazul unui accident.

SMR-urile au un consum redus de combustibil. SMR poate necesita realimentări la intervale de 3 până la 7 ani, în comparație cu alimentarea între 1 și 2 ani pentru centralele convenționale. Unele SMR sunt proiectate să funcționeze până la 30 de ani fără realimentare.”

Reuters a publicat un articol în care acredita că „firmele care dezvoltă noua generație de reactoare nucleare modulare au o mare problemă: doar o singură companie vinde combustibilul de care au nevoie, iar compania este din Rusia”. Subiectul a fost reluat într-un articol publicat de bursa.ro[20], în care autorul supralicita oarecum:

„Conducătorii prea-înțelepți ai țării noastre trebuie să-și ‘lustruiască’ limba rusă pentru a negocia, cum altfel decât din genunchi, aprovizionarea cu uraniu pentru renumitele reactoare modulare promise de americani. Aceste minuni ale tehnologiei nucleare, care nici măcar nu există în stadiu de proiect pilot, au fost prezentate, cu surle și trâmbițe, ca soluție pentru reducerea dependenței energetice de… Rusia.”

Totuși, cu ceva zile înainte Nuclearelectrica dăduse publicității un comunicat[21] prin care explica faptul că aspectele din articolul Reuters nu corespund cu realitatea:

„Reactoarele modulare de mici dimensiuni, tehnologia NuScale, cea pe care România intenționează să o dezvolte și să o implementeze până la sfârșitul acestui deceniu, nu utilizează HALEU, ci uraniu ușor îmbogățit. Tehnologia NuScale are la bază tehnologia reactoarelor cu apă ușoară (LWR) care nu necesită utilizarea HALEU în operare. Așadar, proiectul SMR dezvoltat în România nu necesită importarea de combustibil nuclear tip HALEU, indiferent de proveniența acestuia.”

Nu este treaba mea să lămuresc astfel de aspecte și se pare de altfel că ele ar fi fost lămurite dacă era luat în calcul comunicatul Nuclearelectrica. Dar mai este ceva de adăugat aici: proiectul ciclului nuclear integrat. Care are, din ce înțeleg, rostul de a pune în valoare rezervele autohtone de uraniu, tocmai pentru a nu depinde de importuri. Deci și a treia controversă a fost anticipată de autorități și de cei de la Nuclearelectrica și are o rezolvare.

Mai rămâne de lămurit spinoasa problemă a banilor, ca întotdeauna de altfel. Ce avem? Avem împrumuturi confirmate, avem rezervele Nuclearelectrica și mai avem ceva: criza prețurilor din energie, care a adus profituri greu de anticipat în urmă cu doi trei ani pentru producătorii din energie.

Taxonomia, dacă va fi să confirme că în anumite limite energetica nucleară este verde, califică la finanțare europeană și o parte din proiectele nucleare civile românești. Dar, în general, finanțarea se face prin creditare. Iar creditarea înseamnă pentru companiile de proiect că pot prezenta garanții celor care furnizează împrumutul. Garanțiile nu pot veni decât de la companiile mamă (Nucleaerectrica și E-Infra) sau de la statul român, dacă va exista o aprobare de la Bruxelles pentru un astfel de ajutor de stat.

Mă tem că la acest moment detaliile de finanțare pentru marile proiecte – retehnologizarea Unității 1, finalizarea proiectelor pentru Unitățile 3 și 4 și proiectul de la Doicești – nu sunt tocmai clare și certe. Adică cerințele la care făceam referire mai sus nu au soluții definite la acest moment. În lipsa acestor soluții, însă, proiectele nu vor putea fi puse în operă.

Din păcate, așa cum observa Sabina Fati, banii au fost o problemă, iar eu completez că, în ciuda brânciului american de ultim moment, banii continuă să rămână o problemă, din motive de București, 80 – 85%, dar și de Bruxelles (să zicem așa), pentru diferență. Cu o precizare: guvernul nostru trebuie să fie mai activ și anticipativ. Exemplul Varșoviei nu ne-ar strica.


NOTE

[1] https://www.greenpeace.org/romania/articol/7928/smr-la-doicesti-prea-riscant-prea-scump-prea-tarziu/

[2] https://www.dw.com/ro/sua-oblig%C4%83-rom%C3%A2nia-s%C4%83-termine-centrala-nuclear%C4%83-de-la-cernavod%C4%83/a-63706513

[3] https://romatom.org.ro/membri/energonuclear

[4] https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump

[5] https://www.energonuclear.ro/shareholders

[6] https://www.zf.ro/companii/pretendent-clubul-miliardarilor-e-infra-grup-controlat-omul-afaceri-20911676

[7] https://www.nuclearelectrica.ro/activitati-pentru-dezvoltarea-proiectelor

[8] https://www.politico.eu/article/poland-20-billion-nuclear-power-us-westinghouse/

[9] https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/nuclearelectrica-a-constituit-doua-depozite-fiecare-de-cate-100-21165499

[10] https://www.antena3.ro/economic/nuclearelectrica-profit-record-2022-crestere-657106.html

[11] https://www.nuclearelectrica.ro/2022/11/09/in-cadrul-conferintei-natiunilor-unite-privind-schimbarile-climatice-cop27-presedintele-us-exim-bank-doamna-reta-jo-lewis-a-anuntat-emiterea-a-doua-scrisori-de-interes-pentru-finantarea-serviciil/

[12] https://www.nuclearelectrica.ro/activitati-pentru-dezvoltarea-proiectelor/proiectul-reactoarelor-modulare-mici/

[13] https://www.greenpeace.org/romania/articol/7918/va-deveni-doicestiul-fara-o-consultare-publica-reala-noul-pol-nuclear-al-romaniei/

[14] https://www.youtube.com/watch?v=n6uNLUAD_sE

[15] https://www.greenpeace.org/romania/articol/7928/smr-la-doicesti-prea-riscant-prea-scump-prea-tarziu/

[16] vezi https://www.youtube.com/watch?v=tldJFE_v5og

[17] https://romania.europalibera.org/a/energia-nuclear%C4%83-%C8%99i-gazul-considerate-energie-verde-de-parlamentul-european/31931818.html

[18] https://www.hotnews.ro/stiri-international-25838395-austria-atacat-justitie-decizia-clasifica-drept-verde-energia-nucleara.htm

[19] https://asociatiaenergiainteligenta.ro/pro-sau-contra-reactoare-modulare-mici-smr-2/

[20] https://www.bursa.ro/reactoarele-modulare-din-america-nu-merg-fara-uraniu-din-rusia-29361841

[21] https://www.digi24.ro/stiri/economie/companii/nuclearelectrica-reactoarele-modulare-de-mici-dimensiuni-pe-care-le-va-folosi-romania-utilizeaza-uraniu-usor-imbogatit-2125501

Distribuie acest articol

55 COMENTARII

  1. Exim Bank US au acordat 3 miliarde pentru PM si inginerie! Sigur ca fara ele nu se poate, dar asta este ceea ce se vede, cam ca fondurile pentru consultanta prin care niste unii ,,face” bani fara numar, fara numar. Proprietarul tehnologiei Candu trebuie sa faca partea de inginerie pentru reactor si altii fac ingineria pentru partea clasica. Ceea ce nu inteleg este ce se vor face cu cele 3 miliarde, care sunt enorm de multi bani, se plateste proiectarea, se dezvolta in house proiectarea pentru partea clasica, este PM pentru proiectare sau pentru tot EPC-ul? Proiectarea pe nuclear este cam 15%, deci centrala va costa peste 20 miliarde USD.
    Cat despre Doicesti e simplu, niste unii, conectati politic E-Infra, au cumparat Doicestiul pentru ca stiau ca se vor amplasa acolo aceste reactoare si vor avea cozonac de mancat. Dpmdv nu este un amplasament bun pentru ca apa de racire este putina, ar trebui sa fie mutata pe un rau cu debit mult mai mare Olt sau Mures – aici sunt de acord cu GreenPeace.
    Cand am fost acolo ultima data inca erau in rezerva tertiara lenta cu grupul 8 si centrala arata vai mama ei, inclusiv statia electrica. Nu cred ca cei de la E-Infra au bani sa faca ceva acolo, probabil spera ca vor profita incepand cu 2030 de productia de energie nucleara, daca vor mai exista pana atunci.
    CEO-ul NuScale zicea ca nu vede mai devreme de 2027 ceva in functiune si cel mai oprimist este ca vor avea prima centrala in exploatare cel tarziu in 2030.
    Cat despre SMR am cititi ca in China, nu sunt sigur daca se va produce/s-a produs primul MWh folosind aceasta tehnologie in 2022.
    Dpmdv energia nuclara este verde, deseurile insa trebuie tratate corespunzator!

    • Dpmvd avem un nou Bechtel ”pă nucleară”. Nu știu dacă Patraulea de la Cotroceni a mai primit o șapcă ca pe vremea lui Trump (ăla era cam zgîrcit), sau de data asta a mers pe ceva mai concret care se simte la pușculiță. Tot ce avem de făcut este să așteptăm 20 de ani ca să vedem cine, conform schemei de lucru, ”rătăcește contractul” în afacerea asta. Miroase a dezvoltator imobiliar care vinde desene, machete și prezentări în 3D, după care pleacă cu banii.

  2. Două turnuri de răcire ale fostei termocentrale de la Doiceşti sunt detonate, astăzi, la ora 14.00. Terenul aferent pozitionarii noilor capacitati energetice apartine conform informatiilor din presa Nova Power & Gas, E-Infra Holding.Romania actioneaza , in acest domeniu , in baza unui concept economic ce nu pune toate oualele in acelasi cos asa cum s-a intimplat cu enegia bazata pe consumul de gaz rusesc . .Graficele aratate, noua, in textul supus dezbaterii ,sunt edificatoare .Pe masura ce tehnologia „ verde ” creste ca si miscorare a costurilor in perspectiva anilor 2030 vom avea o crestere semnificativa a consumului de energie verde .Tot atunci vor fi finalizate si proiectele atasate ponderii energiei nucleare in sistemul energetic din Romania .Primii pasi au fost facuti .Dealtfel Romania nu are alte variante ea neavind un exces de zacaminte de gaze naturale sau petrol .Pina in 2030 vom avea si un sistem energetic unificat in intreaga Uniune Europeana fiecare natiune dezvoltind sistemele nationale energetice urmare a unor pasi deja stiuti ce fac referire la posibilitatile de dezvoltare a fiecarei natiuni .Pe masura ce Rusia este decuplata de Europa aparitia unui melanj energetic la nivel european este obligatorie .Independenta energetica costa si costurile vor fi platite de toate natiunile europene .

  3. O centrala nucleara e minunata ca sursa de energie securitara, e fiabila. Dar nu e foarte profitabila.
    Daca luam un an „normal” de exploatare (2021) cu profit 1 miliard de ron (mult mai bun decat cifrele anilor precedenti, probabil datorita liberalizarii pietei), vedem ca „dobanda” oferita de investitie e destul de mica. Daca costul a doua reactoare e 12 miliarde dolari, la durata de functionare de 30 ani, obtii sub 3% profit anual pentru investitie. Putin peste rata inflatiei. De inteles de ce nicio firma privata nu va investi in asa ceva in Romania. Putem sa speram doar la credite oferite de state partenere (cu dobanda probabil peste rata profitului) sau poate subventii de la UE (daca se reuseste mentinerea statutului „verde” a energiei nucleare). Sau ne bazam pe fonduri de la buget (aproape imposibil pentru noi).
    Sa nu ne punem sperante ca reactoarele modulare mici sunt mai bune. Energia produsa de astfel de reactoare e (sensibil) mai scumpa decat cea produsa in reactoare mari. Deci, profitul e probabil mai mic, poate inexistent. Depinde de raportul investitie/productie. Raport pe care nu il stim cu certitudine, din moment ce proiectele de genul asta sunt la nivel de concept. Din nou conditii „excelente” ca sa primim finantare privata. Singurul avantaj ar fi ca investitia ar fi suportabila de la buget. Dar putin profitabila, probabil. Ar avea rol de echilibrare, mai mult.

    • Nu s-ar zice ca nuclearistica stă in loc de profit. Mai degrabă lipsa de predictibilitate in orizontul a minim 30 de ani face dificila planificarea. In urma cu ceva timp, pe când cochetam cu varianta chinezească a proiectului, partenerii propuneau un preț de cca 80 de euro pe mw/h cam dublu fata de prețul de antărt, pentru a avea o afacere rezonabila. Acum nimeni nu mai știe pe unde ar fi prețul pieței pentru curentul electric și asta nu numai pentru nuclear. Cine știe când se vor mai cupla tehnologia din vest (scumpă?) cu resursa (derizorie!) din est.
      In plus, poate ca și nuclearul așteaptă un Elon Musk care sa reducă de zece ori prețul punerii in opera a centralelor. Oare cum o fi reușit el, prin comparatie cu NASA, sa reducă mai mult decât semnificativ costurile lansărilor de misiuni spațiile? O fi renunțat la profit?

    • @tiberius
      „Daca costul a doua reactoare e 12 miliarde dolari, la durata de functionare de 30 ani, obtii sub 3% profit anual pentru investitie”
      ____
      Sunt curios ce pret de vanzare (al energiei) ati luat in calcul pentru a ajunge la acest randament, i.e. €100 sau 150€ /MWh la turbina – la care se mai adauga cheltuieli de transport si distributie, pierderi tehnologice (circa 25%) accize, taxe TVA etc? Cat va ajunge oare pretul final la consumator?

      De asemenea, sunt foarte curios si cum arata planul finantarii in calculul dvs, raportul capital propriu /capital strain, rata dobanzilor pe termen de 30 ani (i.e. 3%, 5% sau 7%?) si evident sursa finantarii. Pana in prezent am citit ceva prin presa despre scrisori de intentie in scopul unui imprumut in valoare de 3 miliarde pe o durata de 10 ani sau asa ceva. Care va fi oare rata dobanzii peste 10 ani? Credeti ca este o idee buna a guvernului sa mai puna vreo €10 miliarde datorii guveramentale aditionale (pe langa cele 50-60 miliarde sau cate or fi) in carca generatiei viitoare in scopul fauririi unui sistem rigid si centralizat „de stat”, bazat pe cea mai scumpa forma de energie? Generatia viitoare isi va permite oare sa plateasca pretul si datoriile (vor strange cureaua sau vor intra in incapacitate de plata?) https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

      P.S. in cazul Romaniei (cu potentialul ei hidro, eolian on- si offshore, fotovoltaic, biomasa, gaz metan, etc) tranzitia energetica bazata pe un mix anual compus din 75%-80% regenerabile ieftine + 20%-25% centrale flexibile pe gaz mi se pare a fi cea mai avantajoasa solutie (opinea mea). In fine, normal ar fi ca deciziile guvernatilor sa urmeze cursul logicii si al beneficiilor socio-economice, i.e. obtinerea unui pret competitiv al mixului anual, atragerea investitiilor private pe plan local (de ordinul zecilor de miliarde), creare de locuri de munca directe si indirecte pe plan local (productie componente, proiectare, montaj, mentenanta), sporirea securitatii energetice, samd.

      • @Florix: „…asa tata, zi-i inainte ca-i zici bine…”

        PS. ati uitat inflatia anuala (dupa Reg. UE trebe 10%)…deci, miliardele alea nici dracu nu mai stie cite-or fi…cine le mai controleaza !?

  4. Din 1990 nu au existat bani pentru nici o investiție.
    Tot ce era strâns la buget de cheltuia imediat.
    Începând cu guvernul Tăriceanu și următoarele , acest fenomen a luat amploare. Apogeul atins cu guvernul Cîțu – Wow care a reușit să pape 102 miliarde lei de noi împrumuturi in un singur an.
    Și actualul guvern Ciuca se va îndatora suplimentar pe anul in curs cu vreo 80 miliarde lei.
    Chiar daca a încasat fiscal mai multe miliarde decât a fost programat.

    Deci ” nu sunt bani” e o minciună.

    Au fost mereu.
    Problema a fost de priorități.
    Adică salarii bugetare, pensi , clientela.
    Dovada și actuala coaliție USL II care declara constant mărirea pensilor cu 10 – 15 %.
    Adică la pălmași vreo 100- 150 lei lunar in plus.
    La cea mare pensie la plata ( 41.000 lei lunar conform casei de pensii) se vor adăuga între 4.100 și 6.150 lei lunar.
    Democrație originala în toată ” splendoarea” ei.

    Iar dacă priviți un pic și conturile firmelor de stat care an după an au fost obligate sa doneze profiturile către bugetul de stat ( că altfel nu dădea bine deficitul ) aveți dovada suplimentara că NU problema banilor a fost cauza.
    Proasta lor redistribuire , clientelară , a fost problema românească post 1990. Constant, an după an.

    Cât privește reactoarele minune:
    – Sunt copie modificată după cele militare de pe submarine și portavioane.
    – firma care va urma să le producă a avut groase probleme in USA cu aprobările necesare . Deoarece una e reactor in ocean, alta reactor pe uscat. Cerințele de securitate sunt colosal diverse.
    Și mai e ceva.
    La reactoarele CANDU , noi producem combustibilul nuclear.
    La reactoarele NuScale, combustibilul va fi din import. Deoarece e uraniu înalt imbogatit.

    Cum credeți că altfel poate funcționa 30 ani fara realimentare ?

    Iar tehnologia îmbogățirii uraniului nu o vom accesa veci.
    Nici măcar rușii nu vor accepta așa ceva. Că atunci când ai aceasta tehnologie, poți ajunge și la uraniu îmbogățit 95%.
    Adică minimul necesar bombei atomice.

    Deci va fi garantat import. Pe dolari sau euro.

    Actualmente, in schimbul miliardelor împrumutate pentru reactoarele 3 și 4 CANDU noi, conducerea țării a acceptat ca România sa devină cobaiul planetar a tehnologiei NuScale.
    Nu e nici un secret aici. E realitatea cu o exprimare mai
    ” la firul ierbii”.

    Și 6 grupuri NuScale vor costa mai mult decât un reactor CANDU.

    Adică 460 MW vor fi mai scumpi decât 700 MW.
    Nu e nici aici nimic secret. E matematica elementara.

    • “ La reactoarele NuScale, combustibilul va fi din import. Deoarece e uraniu înalt imbogatit.”
      Nu. Combustibilul NuScale e 5%.

    • ”Din 1990 nu au existat bani pentru nici o investiție”

      Primul reactor de la Cernavodă a intrat în exploatare comercială în 1996, iar al doilea în 2007.

      Pe lângă asta, România s-a umplut de moriști și de fotovoltaice. Funcționarii nu sunt complet rupți de realitate, înțeleg și ei falsitatea unor asemenea ”investiții”. Așa că direcționarea fondurilor de la buget către salarii și pensii este perfect explicabilă: dacă tot e să aruncăm niște bani aiurea, mai bine să-i dăm la oamenii din sistem.

      Cât timp idiosincraziile Germaniei cu energiile verzi vor continua să aibă prioritate maximă, este de preferat absența oricăror investiții. Cât despre reactoarele NuScale, acelea tot la promisiuni cu ”viitorul luminos al socialismului” se încadrează. Oamenii sunt păcăliți să accepte reducerea nivelului de trai astăzi, în baza unor promisiuni fanteziste, care să-i lase cu impresia că ”se face ceva” pentru mâine.

    • Hm .. si totusi reactorul 1 a fost pus in functiune la 11.07.1996 02.12.1996
      Reactorul 2 la 07.08.2007
      Intrebare .. daca „Din 1990 nu au existat bani pentru nici o investiție.” ATUNCI din ce bani au fost finalizate reactoarele 1 si 2 ?

      Cat despre banii care au fost o problema … da.. Stiu cum s-au retras cu coada intre picioare GDF SUEZ, CEZ, RWE, Iberdrola, ENEL ….. DAR, DAR cum scrie si Sabina Fati „Au existat până acum și alte interese, fiindcă România cumpăra gazul rusesc la cel mai mare preț din Europa printr-un intermediar, care își adăuga propriul comision.„” UITAND , insa micul amaunt ca intermediarul era german, mai precis Wintershall.

      Dar nu stiu cum toate proiectele care privesc Romania au probleme. Va mai aduceti aminte de .. Nabucco ? Gazoductul …. Azi este uitat. De AGRI ce sa mai zic ?

      Asa ca bâzdâcii unui „expert” cu viziuni tehnologice solutreene simt ., in cel maibiuncaz suspecte cui bono ?
      Sa mmu mai zic ca primcipalul castig al exploatarii gazelor din MArea Neagra ar fri .. liberalizarea exportului catre Europa Centrala .. si sa nu uitam acel arogant , dar adevarat, „Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?„ si ca, principala miza a gazelor „noastre” este securizarea aprovizionarii Ucrainei!!!

  5. Doamne, ce vise. Absolut, dar absolut exclus ca noi sa reusim sa mai construim vreun reactor nuclear pentru producerea curentului electric. De 20 de ani ne chinuim sa facem un rahat de austrada prin niste muntisori, pe banii altora (UE), cu proiectarea si executia altora, dar nu suntem in stare si nu vom fi niciodata. Acum pe bune, voi chiar ii vedeti pe imbuibatii, eternii doctori plagiatori si invariabil incultii si neispravitii de la conducerea celor doua partide romanesti (PSD si PNL, ca USR nu place romanilor) manageriind o astfel de investitie serioasa cum este un nou reactor nuclear pentru producere curent electric???? Astia nici macar nu stiu ce e aia centrala nucleara, la nivel de cultura generala, daramite sa reuseasca si sa construiasca una! Jesus, never!!!
    Oricand ne-ar forta americanii sau altii, nu suntem si nici nu vom fi vreodata in stare!

  6. In lipsa unui PROIECT DE TARA care sa realizeze re-industrializarea Romaniei, incit sa asigure banii necesari si sa garanteze restituirea creditelor, Cernavoda 3 si 4 ramine un vis politic, la fel ca cel al lui Ponta din 2012 care urma sa le faca tot cu americanii!Intr-o tara esuata econmic si financiar, cu deficit de zeci de miliarde la balanta de plati externe, care traieste econmic-social cu 1 miliard de Euro imprumutati lunar, tema are doar valoare teoretica, in lipsa abordarii temei principale pentru Romania : proiectul de tara!De la un deceniu la altul, se reiau discutiile asupra a ceeace nu intereseaza pe nimeni in acest interval…

    • Romania este mult mai industrializata ca pe vremea lui Ceasca.
      Luati statistica si o sa vedeti ca industria din Romania a exportat de 67 miliarde de euro in 2021 (un an prost) comparativ cu cele 8 miliarde de dolari pe care a reusit RSR-ul sa ii produca exportand mancare si materii prime.
      Mai lasati marota asta cu reindustrializarea ca este o minciuna nesprijinita de date statistice, faptul ca erau fabrici cu zeci de mii de angajati nu insemna ca si producea ceva util, doar raportau productii record de ,,gunoi” finit pe care nu-l putea folosi nimeni!

      • @Pifu: usurel, usurel cu pianu’pe scari !…
        1. 1 USD (1980) nu e nici pe departe, dar, nici pe departe = cu 1 USD (2021)
        2. statistica ce o cititi, se interpreteaza astfel:
        – exporturile Romaniei sunt „pe hirtie”: ~80% din exporturi sunt facute de multinationale, care, intimplator sunt pe teritoriul Romaniei, si doar ~20% sunt firme romanesti. Deci, PV (plusvaloarea) nu ramine in tara decit numai din impozitele pe profit platite de mltinationale (ala declarat !) si ceva salarii,,,resursele sunt sunt de la noi (nu ale noastre !…e o mare diferenta)
        – uitati-va la „structura” exporturilor…si mai vorbim ! (nu degeaba se vaita BNR si Cosea si altii ca economia noastra nu produce marfa cu valoare adaugata mare)

        Per total, avem ceva exporturi, mai mari ca in anii ’80, dar balanta externa d eplati e puternic negativa (importam cu mult mai mult), iar de datoria externa ce sa mai vorbim !? (cred ca azi sare de 120 miliarde EUR !)

        Ca structura stam mult mai prost…mai vorbim…

        • Domnule, mă scuzați că intervin, dar am mai tot auzit discuția asta și mi se pare deranjantă: indicatorii economici nu au rostul de a analiza unde merge profitul (plusvaloarea, se vede că și dvs ați făcut economie politică în vechiul regim :) ) ci de a măsura activitatea economică. Profitul net ( cine are legătură cu o firmă oarecare știe bine) e, să zicem, 2.5-3% din cifra de afaceri, dacă nu vindeți droguri sau sunteți baron local, nu are importanță unde merge, credeți că investitorul local nu îl duce tot în Elveția? Asta e treabă de „coate-goale, mațe fripte” să saliveze la profitul „străinilor”; pe noi ne interesează să avem local o industrie sănătoasă. Industria noastră are unele hibe, anumite activități au fost transferate în China urmând trendul global, dar în principal structura e foarte bună, facem mașini și vapoare – chiar și locomotive și vagoane – care de data asta se și cumpără, nu ca alea făcute de industria socialistă. Lui frate-meu, care locuiește în USA, i-a zis cineva „nu-i spune lui X – din America de Sud- că ești din România, a cumpărat o „Dacie” prin anii ’80 și de atunci îi urăște pe toți românii” . Hai să o lăsăm baltă cu propaganda comunistă, au trecut 30 de ani, e timpul să ne maturizăm…

          • @Mihai Badici:
            1. va recomand sa cititi
            https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/resources/docs/qe-01-15-435-ro-n.pdf ca sa vedeti cam pe unde suntem si mai discutam. Credeam ca discutam pe baze tehnico-economice nu politice !?
            2. „…capital always has a nationality !…” (macroeconomist Cambridge…daca vreti sa-l cititi, va dau datele / sursa)
            3. sa va insir lunga lista a firmelor romanest „privatizate” cu capital strain pentru a fi inchise, asigurindu-se accesul la resursele (locale) si piata (locala) ?
            In aceste conditii, (free market economy) nu ma pot abtine sa nu-mi pun intrebarea: de ce sa nu am si eu somon afumat la breakfast ? (asta e valabil si in propaganda comunista si in cea capitalista)
            Mai cititi, din toate astea nu se moare… si, mai vorbim…

            • @ Mihai Badici: am uitat niste „mici detalii”:
              https://www.businessmagazin.ro/cover-story/cum-se-imparte-economia-romaniei-intre-romani-si-straini-17047439
              „…Potrivit studiului „Capitalul privat românesc”, realizat de ZF împreună cu PIAROM, Patronatul Investitorilor Autohtoni din România, firmele străine deţin peste 80% din fabricarea produselor de tutun, prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de autovehicule şi echipamente electrice, telecomunicaţii, industria metalurgică, fabricarea băuturilor şi fabricarea de maşini şi echipa­mente…”

            • pe asta am citit-o. Se prea poate ca autoarea să aibă dreptate, în buna tradiție a învățământului umanist românesc pare să aibă un oarecare bias de stânga dar nu contează. Însă, vorba lui Maiorescu, nu e în cestiune. Eu am reacționat la povestea cu investitorii străini. Dacia nu își poate lua fabrica să plece cu ea, nici Damen șantierele navale, decât în zeci de ani. Până atunci, vorbim de producție efectuată pe teritoriul României, conform legislației românești. Restul e poveste. După anii ’80 și ’90 când bruma de progres tehnologic a dispărut complet nu prea avem altă șansă decât investițiile externe. Va dura poate 50 de ani până când o să apară firme locale de anvergură comparabilă ( momentan avem Bitdefender, pentru că la software investițiile în echipamente sunt mai mici, avem câteva firme mari în retail – Altex, Dedeman, e-mag, din același motiv) celelalte o să mai dureze. Cu ce investitori români vreți dvs să dezvoltați ACUM România? Cu Gigi Becali sau Ghiță? Iar structura exporturilor e bună, articolul se referă la productivitate, care e slabă, însă nu exportăm petrol și cărbune sau grâu, ci în principal mașini. Nu apare structura exporturilor în articol, în plus am impresia că e și un pic vechi, 2014, imediat după criză .

          • dl. Badici, desi am vaga impresie ca nu sunteti implicat direct „in business”, concret, va scapa citeva elemente esentiale si, voi incerca sa explic, foarte simplist, cum e cu ïnvestitorii straini si dezvoltarea locala, bazat pe experienta personala, concreta.
            Personal, am o livada (cu care ma si mindresc) si produc fructe de buna calitate si legume (intr-un solar mic), arhi-suficient pentru 3 familii (eu si copii) si ceva exces pentru rude apropiate si prieteni.
            Deci, in termeni economici dispun de:
            – assets (pamint/livada)+ apa de munte
            – piata „locala”(familii/prieteni)
            – forta de munca (ma ajuta si vecinul).
            Hopa, vine un „investitor” si-mi zice, foarte „generos” ca:
            – imi cumpara livada cu 100.000 EUR, si, eu, foarte fericit i-o vind
            – dar, voi cumpara fructele ulterior de la el (sau aduse de el, in caz ca in livada aia, nu-si face vreo 4-5 case pe care sa le vinda);
            – copii, rudele si prietenii, vor trebui sa se desurce singuri.

            Tot asa, in RO, au existat (poate nu stiti) 80 de fabrici de bere…stiti cite mai exista azi, „romanesti”? …DOAR 4…celelalte au fost „cumparate”de „investitori straini” ca sa le inchida si sa faca loc produselor lor.

            Ca tot vorbiti , mai sus, de griu: stiti ce s-a „privatizat” mai intii si mai intii din agricultura romaneasca ? Marii „investitori” sunt Ameropa, CArgill, etc., etc., care mai inti au cumparat („privatizat” depozitele de cereale de pe toata lungimea Dunarii si on-shore). Stocarea e strategica !…ca si in energie !!!…apropos !!!,….si-ti permite sa „faci jocurile in piata, celui care le detine, nu celui care produce !
            Sa mai continui cum e „cu investitorii”?!…
            NU VREAU SA BLAMEZ IN INTEGRALITATE CONCEPTUL ! (si eu lucreeaz in piata, ca privat) DAR:
            1. investitiile straine/investitorii, trebuie admisi unde e nevoie NU ORIUNDE SI PESTE TOT !
            2. GRESITI cind afirtmati ca Investitiile straine ajuta la dezvoltarea unei tari…este doar partial adevarat !…investitiile straine, ii ajuta pe cai care au capital (NATIONAL !) sa-si-l mareasca, prin maximizarea profitului si NICIECUM NU-I INTERESEAZA DEZVOLTAREA LOCALA (NU E TREABA LUI !)
            Ar trebui sa cititi ceva mai mult despre macroeconomie si interesele capitalului, care, nu sunt in concordanta, de cele mai multe ori, cu interesele locale. „Free market”este o ideologie !…promovata subtil de capitalul unde este acumulat !….Free market NU EXISTA…este o definitie POLITICA, si piata este libera in masura in care reglementarile (de piata) permit…ce, piata de capital reglementata de Isarescu, nu este libera ?!..este…sau piata electricitatii nu este libera..conform Directivelor UE ?!…este foarte „libera”, DAR
            numai noi, ciuciunghezii, neintelegind despre ce e vorba, chiar am „lasat-o libera” (adica de capul ei, vraiste)…si, vedem ce se intimpla
            QED !

            PS1. daca ma gindesc bine, l-as prefera pe Becali, nu pe Ghita
            PS2. macar Becali „a facut bani”(capital), a facut si puscarie, si,…rezista !…as zice ca e de admirat in lumea „capitalista” de azi si nu de criticat

            • corect, eu nu sunt implicat direct în business, clienții mei sunt din Meta :) Am fost pe rând salariat la stat ( anii ’90) salariat la câteva firme private, acum lucrez pe cont propriu și am clienți în cea mai mare parte din domeniul privat, deci sunt la curent cu ce e pe piața românească. Nu îmi e clar dacă ați folosit exemplul cu livada în sens propriu sau ca o metaforă (țara mea, familia mea) . Dacă vă referiți la sensul propriu, livada o vindeți ca să vă dedicați unei alte surse de existență. Deci e ok să cumpărați mere câtă vreme produceți tractoare. E o decizie rațională și nu contează cui vindeți livada; există o piață a merelor și cineva o să vândă totdeauna mere. Dacă puneți problema în varianta național-comunistă, să știți că nu prea ați avut grijă de livadă :) Livada dvs e năpădită de buruieni, merii sunt bătrâni și uscați, abia de mai produc. Nu o vindeți și pierdeți un profit, o vindeți pentru că nu aveți nici un profit, sunteți un afacerist execrabil :) Vedeți câte pierderi aveau Petrom sau Combinatul din Galați înainte de privatizare și cât ne costau pe noi toți. A, da, pentru unii – majoritatea necunoscuți publicului – aduceau profit, dacă sunteți printre ei nu am ce comenta :) . La al doilea punct. da, și eu l-aș prefera pe Becali, dacă doar astea sunt alternativele, dar vedeți la fotbal unde l-au dus abilitățile lui antreprenoriale. Vi se pare că va bate FCSB Real Madrid în viitorul previzibil? Dacă nu, probabil că exemplul meu e corect :) „Investitorul român” e ăla care crăcuiește Autocad de pe torenți și după aia vine la mine să îi recuperez fișierele criptate, așa am ajuns un maestru al backup-ului. Cât despre citit, eu zic să nu vă hazardați provocându-mă. Vă zic doar că nu e treaba agenților economici să apere interesele locale, pentru asta avem politicieni, organisme de stat, consiliul concurenței etc…. Rostul firmelor e să facă profit, rostul autorităților e să le împiedice să prejudicieze interesele locale. Și, apropo, berea e mai bună acum decât când stăteam în Regie și beam bere Basarabi ( ” numită după gardul gării cu același nume” vorba unui banc studențesc din epocă)

          • @Mihai Badici – există un mic detaliu care vă scapă: în cele mai multe situații vă aflați în postura de consumator. Dacă investitorii vin din vest, tot ce cumpărați în România dintre produsele lor va fi la prețuri mai mari ca în vest, pentru că ei își fac calculele pentru realitățile și cifrele de la ei.

            Din comentarii mai vechi rezultă ca v-ați construit o casă. De asta v-ați construit-o, ca să nu fiți în postura de consumator pe piața închirierii de locuințe. Exemplul cu livada folosit de dl.Dragostin este foarte sugestiv, îi permite să nu ajungă în postura de consumator pe piața fructelor autohtone.

            Ideile dvs sunt formate în anii ’80 – ’90, când producătorii români erau extrem de ineficienți, astfel încât postura de consumator în relația cu producătorii străini era de departe preferabilă relației cu producătorii români. Însă odată construite supermarket-urile care lipseau atunci, acum nu vă rămâne decât să plătiți niște prețuri majorate. Produsele lor sunt mai bune decât în anii ’80 – ’90, dar tot inferioare celor din Vest, chiar dacă acum au aceeași etichetă.

            N-o să vă construiți singur mașina, nu s-ar justifica investiția. Dar casa v-ați construit-o, s-a justificat investiția. Renault n-o să plece cu fabrica de la Pitești, Renault o să construiască mașini de calitate modestă, destinate în special românilor. Logan se fabrică și în Maroc, Iran, Columbia și Turcia. Iar dacă rămâne după cum vrea Renault, România n-o să iasă niciodată din liga asta. Știați că Mahindra Verito e tot Logan?

            Investitorii străini sunt buni când un domeniu economic e subdezvoltat. Dar în clipa când au acaparat acel domeniu, vor avea chiar ei grijă ca respectivul domeniu să rămână în continuare subdezvoltat. Asta e problema reală în România, acapararea economiei și lipsa concurenței în aproape orice domeniu. Un exemplu cu bănci: în România ar trebui să existe măcar vreo 300-500 de bănci. Mai demult existau vreo 40, acum probabil nu mai sunt nici atâtea.

        • Multinationalele sunt firme inregistrate in Romania se supun aceluiasi regim fiscal ca si firma lui Gigi de la colt care vinde acadele si paine. Nu inteleg de unde vine aceasta departajare peiorativa intre multinationale si firme locale, atata timp cat asigura taxe, impozite si angajeaza salariti in aceasta tara?
          Sunt exporturi de produse industriale, adica produse finite rezultate din activitati de productie!
          Si da, avem industrie mult mai avansata ca cea din vremea comunismului, caci ce produce multinationala cu 500 de angajati industria comunista nu producea cu 50.000 de sclavi care lucrau 6 zile/saptamana!

          • @dl.Pifu: cu mare placere ma lansez in dezbaterea economica si, voi incerca, sa explic, pe baza unor date concrete specifice (ind.prel. lemnului, dar, aplicabil si la petrol, s.a. domenii), dar, mai inainte sa enumaram citeva „axiome” cunoscute, dar, despre care nu se prea vorbeste:
            1. capitalul proiecteaza forta si influenta (adica, Becali, asa cum e el, are mult mai multa forta si putere de influenta, decit marea majoritate a politicienilor, ne place sau nu ne place – care n-au altceva decit influenta data „scaunul” ocupat…la fel, de ex. Tiriac, puternic si influent – dar si multi, multi altii.
            2. axioma de mai sus, transpusa la nivel macroeconomic international, inseamna ca un stat, cu cit are mai mult capital, este mai influent si puternic (azi, Romania, nu inseamna nimic, cu o datorie externa de >130 miliarde EUR si, face ce i se spune si nu ce vrea, daca ar si sti ce vrea)
            3. axioma „competition in free market” duce la bunastare este adevarata, DAR – in contextul de mai sus trebuie tradusa si in contextul in care, capitalul instalat intr-o piata, ultimul lucru pe care si-l doreste este…whooops-competitia !…si va face orice sa-si elimine competitia si sa-si securizeze profiturie…cit mai mari posibil !…asta v-o pot confirma pe propria piele….capitalul vrea acapararea pietei si nu dezvoltarea pietei (sau chiar a statului local)…asta este in ADN-ul capitalului.
            Suna foarte urit ce spun, in urechile unora, dar, fara companii romanesti puternice, fara capital romanesc, intr-un mediu competitiv international, raminem un mare „NIMENI”, bun de exploatat resursele (materiale si umane, care mai sunt si n-au plecat)…resursele materiale si umane SUNT CAPITAL LOCAL ! (nefolosit de noi ci, …din nou suna urit…de straini)
            Deci, ca sa fim mai concreti: sa luam, de exemplu Schweighoffer (nu mai zic de OMV, si asta „la indemina), care, „ne abureste”pe toti, ca ce de investitii a facut, citi oameni a angajat si, mai ales, ce de taxe a platit, saracu de el, statului roman.. Deci, sa analizam ïnvestitia straina”:
            – exploateaza resursa locala (lemn), nu aia din Austria;
            – 90% din productie este export, 10% in piata locala;
            – face profit, sa zicem 100 mill./an, si plateste 16 mill.Impozit si, ceva salarii (pina in max. 10 mill.EUR/an);
            – nu aduc aici in discutie problema „preturilor de transfer” practicate de multinationale (ca tot , probabil, voi fi catalogat drept „antinationale”)
            – la „multinationale” se indreapta, statistic (rog verificati !…nu la firme romanesti !), majoritatea „ajutorului de stat”, pentru ” ïncurajarea” investitiilor straine…nu mai vorbesc de facilitati fiscale
            – peste toate astea, lui Schweighofer i se garanteaza accesul la resurse (lemn), subventia la certificate verzi la energia care si-o produce din resursele proprii…certificatele verzi sunt platite de toti consumatorii de energie din Romania !…iar, pentru ca aceste resurse energetice, i se aloca lui Schweighoffer (si altii ca el), Romania, utilizeaza gaze si carbune (cu emisii platite si astea !)
            Dupa tot acest bilant, mai conteaza taxele si salariile platite ?!
            Ar fi interesanta si o analiza „grosiera” a ce-am avut , ce-am pierdut si cu ce ne-am ales, in cazul OMV,…sau, Arcelor Mittal…de am ajuns sa cumparam tabla din Turcia si China…sau fabricile de zahar, sau de ulei, sau de bere…
            uitati-va la Enel…ce-i intereseaza pe ei piata !?…nu fac profit, vind, pleaca !
            Astept cu mare placere si interes comentariile, chiar si acide ale colegilor Contributors, dar, sper sa fie cu argumente.
            Ce vreau sa spun: am avut o industrie ! (printre cele mai industrializate tari din EEuropei, dar, trebuia pastrat ce se putea , modernizat si,abia apoi vindute cu, conditionalitati), NU INCHISE SAU VINDUTA LA FIER VECHI ! (vorba unui ilustru politician)
            Imi amntesc cazul Shell din Olanda…au vrut sa inchida o mare rafinarie „ca nu era eficienta”…Guv. Olandei pur si simplu le-a interzis, amenintindu-i legal, cu compensatii distrugatoare, incl. pt. Shell.
            Noi, suntem „cu bratele deschise”catre investitori…veniti de luati…sau luati-ne…

        • @PIFu – ”Multinationalele sunt firme inregistrate in Romania se supun aceluiasi regim fiscal ca si firma lui Gigi de la colt care vinde acadele si paine”

          Așa credeți dvs, pentru că nu cunoașteți personal niciun astfel de Gigi. În lumea reală, Gigi are mereu plicurile pregătite pentru organele de control, că altfel încasează amenzi cât nu face el vânzări într-un an, pe cele mai aberante pretexte.

          Mai știți ce s-a mai întâmplat cu Industria Sârmei Câmpia Turzii sau cu COS Târgoviște? Au fost cumpărate exact de astfel de ”investitori”. Știți câte fabrici de ulei erau în România, înainte să înceapă Cargill să le cumpere și să le închidă? Ce credeți, la fiscalitatea și la corupția din România, Gigi o să găsească vreodată investitori ca să-și deschidă o fabrică de ulei, în locul celor închise de Cargill?

    • @ Dl.Caliman, aveti mare dreptate…asa au facut toate statele, prin valorificarea resurselor proprii, adica: umane (educatie), resursele proprii (dezvoltarea industriilor potrivite conform resurselor), tehnologiile viitorului (productia de CIP-uri si elemente high-tech) si, mai ales – asigurarea hranei si apei !
      Toata ideea este „sa dai ceva omenirii” nu sa „iei de la omenire” (sau, mai pe sleau – sa traiesti din ce produci si nu sa traiesti pe datorie de la altii, sau, mai pe economiceste: balanta de plati excedentara, exces bugetar, datorie publica mica, PIB in crestere, inflatie mica, alfabetizare 100%, numar mare de studenti, populatie in crestere, rata mortalitatii infantile mica, „0” WC-uri in curte, speranta de viata in crestere, samd.)
      E atit de simplu !

  7. Trebuie spus – nu banii au lipsit ci o minimă capacitate cerebrală a decidenților români.

    Decidenții politici români sunt niște ageamii de notorietate mondială. Catastrofali pentru societate, adevărate calamități în acțiune continuă de subminare și jefuire a contribuabililor.
    Nu văd cum ar putea fi evacuate de lângă bugetul public clanurile de dăunători și de sabotori români pentru a putea să ne dezvoltăm accelerat.

    • Dezvoltarea este posibilă doar cu energie ieftină, nu cu energie scumpă. Iar dezvoltarea accelerată este posibilă doar cu investiții private, nu cu investiții de stat. Atât timp cât vreți investiții de stat, rezultatele sunt cele care se văd.

      • Aici sunt deacord cu tine ;) Iar scopul fondurilor europene si in special PNRR, este tocmai stimularea investitiilor private (de ordinul zecilor de miliarde) in modernizarea si in transformarea sectorului energetic. Desigur, impaduririle si perdele verzi sunt o chestie faina, infrastructura energetica a Romaniei insa este depasita, pierderi tehnologice mari (in jur de 25-30%?) unitati de productie vechi, samd. Miliardul alocat impaduririlor si perdelelor verzi de ex. putea stimula investitii aditionale (capital privat vreo 7 mlrd) in modernizarea retelelor de transport, etc. Din cate am inteles Enel (o multinationala cu capital majoriar privat) planifica sa isi vanda activele din Romania. Poate le cumpara Elecrica, cica ei (politicienii si administratorii companiiilor de stat;) sunt foarte priceputi si vor sa faca „treaba” pe datorii guvernamentale (stafiile nostalgice ale „iepocii de aur” nu dispar asa de usor;) https://www.youtube.com/watch?v=uP7WKRLkYMg

        P.S. Referitor la tranzitia energetica, oricum te.ai rasuci, sistemul flexibil, descentralizat (bazat pe regenerabile ieftine peste 75%-80% + 20-25% centrale inteligente pe gaz) este net superior vechiului sistem, rigid si centralizat bazat pe nuke+carbune. In special in cazul Romaniei, caci dispune de un potential hidro de invidiat, dar si de un potential eolian si fotovoltaic imens (precum si de gaze naturale proprii – cireasa de pe tort). https://cursdeguvernare.ro/romania-ar-putea-produce-de-4-ori-mai-multa-energie-electrica-prin-parcurile-eoliene-offshore-harta-locatiilor-potentiale-raport-epg.html

    • Mda, cred ca asta e principala cauza a raminerii noastre in urma: calitatea deplorabila a decidentilor si mania de a face afaceri nelegale sau ciar ilegale, in profit propriu, cu orice. Uneori, ajutatii si de sefii lor, de la rasarit…..(Vezi ARO…etc)
      Va aprob ideea si incerc sa o dezvolt.

    • Decidentii, mai ales pe domeniul energiei, au fost si sunt niste cozi de topor rusesti, ca si madam Merkel! Atata timp cat serviciile nu vor fi din aceeasi categorie si nu se vor „interesa” de drumurile acestor indivizi, Romania nu va fi independenta energetic!

  8. Activiștii Greenpeace trebuie întrebați cum ecologiștii germani au îngropat tehnologia nucleară germană încurajând gazul rusesc care era ieftin, dar și polua!
    Energiile verzi eoliană și fotovoltaică sunt complementare, ele nu pot asigura securitatea energetică a unei țări. Soluția nucleară este curată și nepoluantă. Depozitele de deșeuri radioactive nu au produs accidente, doar exploatarea neghioabă și și neglijentă au condus la accidente, precum Cernobîl.
    Răcirea reactoarelor se face rar cu debitul fluviilor, doar Dunărea este în stare, pentru alte râuri românești se folosesc turnurile de răcire și apa râului compensează pierderile prin evaporare la turnurile de răcire.
    Felicitări autorului!

  9. Din inerție se amâna investiția in Grupurile 3 și 4 de la Cernavodă de peste un sfert de veac?!

    Nu știu cât de corecta este observația doamnei S Fati, dar știu cu siguranța ca exista unii, remarcati, de altfel, de autorul articolului, care sunt extrem de interesați ca România sa importe hidrocarburi. Adică, sa devină cât mai dependentă de sursele externe de energie.

  10. Romania inca mai este supusa influentei filosovieticilor, din interior si din exterior. Cu voia dvs., ultimul pe lista, Ion Ilici Iliescu a facut treaba buna, pentru patronii sai de la rasarit. „Lucrarea” lui, inceputa in ’90, dainuie si astazi, iar corifeii sai sunt activi, in politica si-n afaceri.
    Poate, decuplarea Occidentului de rusia ne va da ocazia sa mai epuram diverse cartite din politica, afaceri si servicii.
    Independenta energetica si democratizarea productiei de energie electrica (prosumeri la nivel de gospodarie, comunitate sau zona) nu pot fi decat benefice, pentru siguranta nationala a oricarei tari.
    Sunt 100% de acord ca Pamantul este casa noastra, a tuturor si ca mediul trebuie protejat, dar cred ca ecologistii cei mai extremisti si vocali sunt finantati cu petro-ruble.
    Locuitorii din Doicesti ar putea fi dusi, in excursie, la Cernavoda, sa vada cum a trait, fara probleme, o comunitate mai mare, langa niste reactoare mai mari, zeci de ani de zile.

  11. Pina la urma, solutia la criza energetica este energia nucleara; carbunele nostru e inferior si minele erau copios subventionate; s-a dus subventionarea (CDR), s-a dus mineritul.
    Salut proiectul microcentralelor nucleare!
    Dar, cred ca trebuia sa punem in functiune toate reactoarele de la Cernavoda. Daca nu gasim investitori strategici in afara, de ce nu transformam capitalul reactoarelor in constructie in actiuni si sa le vindem la burse? In tara si afara. Sunt suficienti investitori mici, care isi pot proteja mai bine economiile cumparind actiuni de la bursa (in domeniu) decat tinind banii in banci. Banuiesc faptul ca si in exteriorul tarii, sunt destui care vor sa investeasca in centrala de la Cernavoda. Totul e la ce pret se evalueaza.

  12. Activistii Greenpeace ar trebui sa mearga la Moscova si sa-l intrebe pe Putin de unde au rusii atata energie nucleara,pe care o exporta sau ameninta lumea civilizata cu distrugerea! Dupa anul 1950 liniile electrice care duceau uraniu de la Baiut si Baita( muntiiApuseni) in „patria eliberatoare URSS” se „ridicau” de catre rusi pe truchiurile copacilor curatati de ramuri . Atat de mare era graba la furat! Nu cred ca au disparut toti specialistii din domeniul energetic din Romania si de a caror parere ar trebui sa se tina cont in dezvoltarea ,constructia si expoatarea
    sistemului energetic.

    • @Elena: cam asa este, aveti dreptate (personal nu stiu/nu am informatii de legatura Greenpeace cu URSS), dar, mai stiu ca „talibanii” GreenPeace, miss Greta & Co. fac mult rau, neintelegind de fapt despre ce e vorba.
      Am avut mai multe discutii oficiale/informale/off the records cu diversi „talibani”de pe la noi si, m-am convins ca, aproape tot din gindirea/ideologia lor, este „importata” de la altii (nu stiu de unde), dar, la discutii obiective stiintifice si economice, sunt necunoscatori (mai angajeaza consultanti specializati sa le fundamenteze convingerile, dar, asta e o alta problema….chiar si trebuie sa intelegi „ce face si scrie consultantul” caruia ii ceri sa-ti justifice ce vrei tu).
      Romania sufera ENERGETIC foarte mult SI DIN CAUZA ACESTEI IDEOLOGII GREEN: in domeniul hidro, in domeniul padurilor, in domeniul agriculturii, in domeniul deseurilor.
      Nu le este foarte clar termenul SUSTENABILITATE si, mai ales, nu inteleg cum functioneaa in acest context, nevoia de mediu curat, protectia acestuia, cu nevoia de energie si, balansul resurselor de energie si GES pe termen lung (= cit absoarbe natura pe care o protejez vs cit emitem GES pe trend descrescator).
      In conceptia lor limitata, a nu face nimic = protectia naturii, ceea ce, stiintific si fundamental este gresit

  13. Trebuie sa privim si sa intelegem cerintele viitorului. Este clar ca tehnologia actuala de producere a energiei electrice din fisiune nucleara este scumpa, este periculoasa, produce reziduri radioctive care sunt dificil de depozitat si cel mai important , depinde de conditii politice internationale.
    In alternativa deja sunt in constructie centrale pe toriu, unele mai avansate ca altele. India, China si chiar Elvetia au proiecte in derulare , unele foarte avansate altele mai putin. De ce este avantajos reactorul pe baza de toriu?
    Toriul este fisionat în interiorul unui reactor menținut într-o stare subcritică și alimentat cu neutroni printr-un accelerator de particule. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de reactoarele convenționale, instalația este incapabilă să susțină o reacție în lanț. Odată ce fluxul de neutroni este întrerupt, reactorul se oprește imediat. Această funcție ar fi prevenit accidentul mortal de la Cernobîl în 1986. Timpul de descompunere radioactivă a subprodușilor de toriu este mult mai scurt decât cel al uraniului – 300 de ani în loc de 300.000. Cantitatea de deșeuri periculoase ar fi, de asemenea, redusă semnificativ. „Vorbim de câteva kilograme în loc de tone. Ciclul toriului ar avea, de asemenea, avantajul de a preveni proliferarea nucleară. Produsele secundare ale fisiunii toriului nu pot fi folosite pentru a face o bombă atomică. Deci ar cadea si conditiile politice care ingradesc asemenea proiecte.
    Dar asta nu este tot. Un reactor cu toriu ar putea fi alimentat și cu deșeurile nucleare de la centralele nucleare existente. Fluxul de particule ultrarapide face posibilă arderea deșeurilor și producerea de energie.
    Proiectul de la Doicesti este un proiect mort, fara finantare chiar in america . SUA are deja centrale
    nucleare cu randamente mari pe submarine si portavioane. Dar asta este tehnologie militara care nu va iesi la comercial prea curind.

  14. Decidentii, mai ales pe domeniul energiei, au fost si sunt niste cozi de topor rusesti, ca si madam Merkel! Atata timp cat serviciile nu vor fi din aceeasi categorie si nu se vor „interesa” de drumurile acestor indivizi, Romania nu va fi independenta energetic!

  15. „Alo, Alo, Tovarasi, stati linistiti la locurile voastre!” Nu se va face nimic, se va fura tot, iar la final se va da vina pe americani, rusi, chinezi, martieni, bubuli, klingonieni, dar niciodata nu vor fii vinovati conducatorii Romaniei, politicienii ei. Asta se va intampla

  16. @ maxe: CORECT !
    Logica dezvoltarii (subliniez: DEZVOLTARII) energiei nucleare in Romania (valabil si nu numai in Romania) a fost urmatoarea, din vremurile imemoriale, pentru cei ce nu stiu:
    1. necesar de energie prin valorificarea resurselor naturale indigene/existente (uraniu natural si apa)….drept care:
    2. s-a ales tehnologia CANDU (care foloseste uraniu natural/deci, neimbogatit) si apa grea (la Halinga, din care o puteam si am si fabricat-o chiar, cu tehnologie si echipamente romanesti; cam la fel si combustibilul nuclear la PItesti, cu ceva tehnologii achizionate
    3. s-au planificat 5 grupuri nucleare la Cernavoda si inca 5 la Fagaras; (deci, trebuiau 10)
    4. U-1 de la Cernavoda a fost gindita 100% canadiana, iar pina la U-5, trebuie facuta integral 100% de industria Romaneasca, cu ceva mici exceptii
    5. drept care s-au construit IMGB (pt. licente turbine 700 MW) Elecrroputere (generatoare 700 MW) Vulcan si alte fabrici componente grele nucleare; s-a planificat productia Zirconiului (tuburi in care se introduc peletii d euraniu, element critic al combustibilului nuclear), adica fabrica de productie materiale neferoare (la Neferal era cercetarea si fabrica urma) iar combustibilul la ITN ;
    6. peste toate astea erau Nuclearmontaj , Energomontai, etc….nu mai zic d eproiectanti si ingineri specializati
    7. la baza, erau fizicienii si politehnistii care invatatu si se pregateau pentru toate astea…pe termen lung

    ASTAZI, APROAPE NIMIC DIN TOATE ASTEA NU MAI EXISTA !…desfiintate, furate, distruse, si valorificate pentru cartiere residentiale si mall-uri

    iar, a cumpara TOT TIMPUL SI IN VECII VECILOR (amin !) uraniu imbogatit, echipamente si tehnologii, FARA A FI INSTARE SA PRODUCI CEVA LA TINE IN TARA, este drumul sigur catre disparitie (nu e vorba numai de energie nucleara !)

    • De acord cu 1-7!
      Pentru ultimul paragraf:
      In tara pentru echipamente energetice/electrice nu producem mai nimic, aproape tot ce punem in statii este din import, chiar si tablourile/dulapurile sunt facute in Turcia sau cu tabla de acolo, nu vorbim de relee sau intrerupatoare!

  17. PS. din acest motiv, si nu din altul, personal, ca inginer specializat in „power engineering”- exact tehnologia CANDU-, personal, cred ca tehnologa nucleara, astazi, nu mai corespunde situatiei si structurii economice a romaniei de azi !, din urmatoarele motive:
    1. nu mai avem cu ce (tehnic si financiar) si cu cine
    2. a cumpara totul si a ramine asa tot timpul este foarte costisitor si amanetam viitorul copiilor, adica, 8-9 miliarde de USD pt. U-3-4 disponibile, in cel mai bun caz dupa 2031 este enorm !…cu banii astia s epot face mult mai mult energetic si mult mai repede

    Cu parere de rau, asta e…personal, „no regrets”

    • și nu va încearcă nici un regret pentru miliardele de euro împrumutate și cheltuite pe miriște și fotovoltaice de import ? de fapt noi nu producem nici cazanele cu biomasa, ci doar sobe de teracota

        • Miliardele de euro pentru moristi, fotovoltaice si centrale turbo pe gaz vin in mare cea mai mare parte (peste 75%) din partea investitorilor privati – a caror investitii sunt stimulate cu ajutorul fondurilor europene, PNRR, etc. De asemenea, in cazul unui mediu prielnic (cadru legal, strategie energetica) nu se vor lasa mult asteptati nici investitorii in productia componentelor, panouri solare, moristi, invertoare, baterii si toate alea. Fara a avea o piata de desfacere insa (si fara stimulenti) poti astepta mult si bine….

            • Doar un exemplu, citisem recent ca Mercedes isi majoreaza investitiile in Sebes construind o noua fabrica (componente pentru vehicule electrice). Si da, investitorii privati din jurul lumii finanteaza si aceasta investitie, cumparand „cu bani de acasa” actiuni si obligatiuni in aceasta companie.

      • @Prototipescu:
        – intrebarea dvs. sprijina afirmatiile subsemnatului de mai sus: vezi punctul 2, si, evident, considerindu-ma un tip (cred rational si logic) ma refeream la orice tehnologie, (incl. moristi si PV…as introduce si PT !!) nu numai nucleara !?
        – avem citiva producatori de cazane pe biomasa (mici,medii), dar, acestia se zbat pentru supravietuire, nu-i sprijina nimeni, nici macar statul…nu avem politici de sprijin a producatorilor/industriei locale

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro