sâmbătă, mai 8, 2021

Răniţii şi familiile îndoliate din revoluţie protestează faţă de preconizata numire a lui Constantin Dudu Ionescu în funcţia de consilier prezidenţial

Asociaţia „17 Decembrie” din Timişoara a răniţilor şi familiilor îndoliate din revoluţie protestează, printr-o scrisoare adresată preşedintelui Klaus Iohannis, publicată inclusiv pe saitul asociaţiei , faţă de preconizata numire a lui Constantin Dudu Ionescu în funcţia de consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională ( stirea aici )
Constantin Dudu Ionescu a fost succesiv secretar de stat, ministru al apărării naţionale şi ministru de interne în guvernarea CDR, reprezentînd în guvern PNŢCD. După alegerile din 2000 la care PNŢCD a rămas în afara parlamentului, eşec la care Dudu Ionescu a contribuit direct prin funcţiile înalte ocupate pe linie de partid şi de stat, acesta a devenit activist al Partidului Umanist (nume schimbat apoi în Partidul Conservator) condus de Dan Voiculescu. Ulterior a trecut la PDL candidînd fără izbîndă la un loc în parlament la alegerile din 2008.
După cum se arată în scrisoarea asociaţiei „17 Decembrie”, iscălită de preşedinta Corina Untilă (împuşcată în 17 decembrie 1989 la podul Decebal din Timişoara), Dudu Ionescu a avut de-a lungul timpului o serie de atitudini care arată sfidare la adresa martirilor Timişoarei. Astfel, în octombrie 1997 dumnealui a participat, în comuna Spătaru, judeţul Buzău, la inaugurarea unui monument ridicat în cinstea generalului-criminal Ştefan Guşă, una din persoanele vinovate de reprimarea sîngeroasă a revoluţiei de la Timişoara. Totodată, în 1999, din funcţia de ministru, a făcut presiuni asupra justiţiei criticînd sentinţa (la acea vreme nedefinitivă) de condamnare a generalilor Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac pentru crimele din decembrie 1989. Deasemeni, a cerut o amnistie pentru faptele din decembrie 1989, iar precizarea care a făcut-o la acea vreme, că s-ar referi la fapte care sînt „în afara caracterului penal”, denotă fie intenţie de manipulare, fie incompetenţă, căci amnistiile se dau numai pentru fapte cu caracter penal.
Din aceste motive, asociaţia „17 Decembrie” Timişoara a răniţilor şi familiilor îndoliate din revoluţie îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să nu-l numească pe Constantin Dudu Ionescu în nici un fel de funcţie în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Consider poziţia asociaţiei „17 Decembrie” din Timişoara ca fiind total justificată. În anii ’90 am fost printre primii care au sesizat acţiunile lui Constantin Dudu Ionescu în folosul criminalilor din decembrie 1989 şi am cerut destituirea acestuia, în revista „22” din 18 noiembrie 1997. Am protestat împotriva atitudinii demnitarului ţărănist de la acea vreme şi într-o emisiune a TVR Timişoara: http://youtu.be/d7rSQtAYZWY

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. deci ptr locuitori ai Buzaului si ionescu dudu, generalul gusa stefan este erou !
    dvs stiu ca ati aparat un tradator ungur !?
    ceva nu se impaca ? cine este de partea baietilor buni ?
    totul a inceput in 1920 si continua pe noi culmi

    • Dacă ăia care au omorît români în decembrie 1989 sînt băieţii buni, eu sînt şi am fost întotdeauna de partea băieţilor răi.
      Generalul Guşă ar fi trebuit să dea socoteală nu numai pentru Timişoara, ci şi pentru aşa zisa „luptă cu teroriştii”, despre care există dovezi video că a coordonat-o.

      Colonelul Niculescu povesteşte cum primise ordinul să elibereze aeroportul Otopeni de terorişti: “Îmi răsunau în minte spusele generalului Guşă: « Aerogara este ocupată de terorişti care au ostatici ». Mă gîndeam: « Ce fac? Trag în aerogară cu tancurile, cu tunurile de 100 mm… Mor şi teroriştii, mor şi ostaticii, dar în primul rînd este în pericol aerogara ţării » (…) Pentru intimidare am ordonat: « Fooc! » de baraj cu tunurile de pe tanc în mişcare. Prima salvă, la 400 m de aerogară, a doua salvă, la 300 m de aerogară, şi ultima salvă, la 200 m de aerogară, pentru a intimida forţele care ocupau aerogara. Privind cu binoclul din blindat, din mers, către aerogară am observat indivizi îmbrăcaţi în costume negre şi mi-am spus în sinea mea: aceştia sînt teroriştii despre care vorbea generalul Guşă. Am avut surpriza să constatăm că nu era aşa. Tocmai voiam să ordon următoarea salvă de baraj la 100 m în faţa aerogării, cînd din stînga începe un foc puternic dintr-o pădurice. (…) Am ordonat să se tragă cîteva proiectile de 100 mm de pe tanc, în pădure. Au sărit copacii 60 de metri în aer şi în acel moment văd un colonel, un ofiţer de aviaţie alergînd pe cîmp. (…) Ofiţerul de aviaţie striga: « Nu trageţi! Nu trageţi! » (…) S-a prezentat în felul următor: « Tovarăşe căpitan, sînt comandorul Tenie. Nu mai trageţi! ». « Tovarăşe colonel, văd pe aerogară oameni îmbrăcaţi în negru. Sînt terorişti? » « Nu sînt terorişti », răspunde Tenie. « Sînt luptătorii de la unitatea specială de luptă antitero, forţă USLA, care apără împreună cu militarii aerogara! ». Am înlemnit. Şi m-am întrebat: oare de la cine avea domnul general Guşă informaţia că aerogara este ocupată de terorişti? Oare nu cumva prin această informaţie eram dirijat să fac o mare greşeală? Să ucid militari români şi militari din forţele USLA? Sau să produc avarii grave în aerogara ţării?”.

      De multe ori s-a vorbit că, în decembrie 1989, Armata a fost dezinformată de diversionişti neidentificaţi. Datorită declaraţiei colonelului Niculescu cunoaştem şi numele unuia din aceşti diversionişti: generalul Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al Armatei în decembrie 1989. Aşadar, nu CIA, nu KGB, nu forţe obscure au dezinformat Armata în timpul revoluţiei. Dezinformarea venea chiar de la conducerea Armatei.
      http://wp.me/pjejF-H3

      • Ungaria deschise se granita cu Austria ptr RDG isti si nemtii fugeau in valuri prin Ungaria
        era o dimineata de decembrie calda ptr acest anotimp.dupa raportul prin cele doua ateliere ce le aveam in subordine ma intorc in birou.surpriza ! un coleg ce trebuia sa fie inca in delegatie la Timisoara era la birou.Ce s a intimplat Hulpe ?si omul incepe sa mi povesteasca;pete de singe uscat pe trotuare,femei ce si urla deznadejdea:”mi ati omorit copilul!”,tanc ars,masina de pompieri rasturnata in Bega.Pe cind omul imi povestea, unul din colegi iese din birou.la putin timp intra vijelios directoarea centralei,tovarasa cosma;vizita ei la ora opt dimineata era ceva ciudat(cind venea uneori,o facea pe la amiaza):”-Hulpe n ai vazut nimic ! Auzi ? n ai vazut si n ai auzit nimic Hulpe ! m ai inteles ?” dupa care a iesit.pe la 11 parca am pornit televizorul,era unul in birou.Am urmarit oamenii muncii care scandau la capitalaceausescu ,romania!s a intrerupt ! atunci am intuit ca ceva se intimplase.am coborit jos la atelier.oamenii de acolo aveau un radio ce functiona dar nimeni nu era atent.era pe un alt post ,am incercat sa prind un bucuresti si apoi am renuntat si m am intors in birou.transmisiunea se reluase.un coleg m a avertizat sa fiu mai atent.Ptr ora doua s a programat o adunare a oamenilor muncii in toate intreprinderile din oras pe linie de partid; la ora schimbului sa poata aduna muncitorii de la ambele schimburi i au adunat intr o sala sa condamne huliganii din Timisoara.cind au iesit am felicitat o contabila ptr pozitia ferma si patriotica care a avurt o la adunare”-Domnu dusu,stiti ca am copii de crescut !”mi au ordonat nu m am oferit !” stiam ca asa era:comunistii mai mari ii impingeau pe cei mai mici in fata ca la o adica…
        dar astea sint povesti;patria noastra draga trebuie sa fie azi si mai unita

  2. La dezvelirea bustului lui Stefan Gusa/Guse a participat si (la acea vreme) Seful Marelui Stat Major, Constantin Degeratu. (Si) dinsul a fost consilier prezidential al Presedintiei Romaniei.

    • Cunosc acest lucru, domnule Klamm. În revista „22” din 18 noiembrie 1997 (revistă antiromânească şi trădătoare, conform lui Corneliu Vadim Tudor, a cărui păreri am impresia că sînt împărtăşite şi de domnul dusu) am cerut şi demisia lui Constantin Degeratu.
      Am reluat cererea demisiei lui Degeratu şi cu prilejul ordinului 522 pe care acesta îl dăduse, în calitate de şef al Marelui Stat Major, ordin prin care cerea ca prezenţa militarilor la anchetele procuraturii cu privire la decembrie 1989 să se facă doar cu aprobarea M.Ap.N.: http://wp.me/pjejF-TI

  3. Fara a dezgropa mortii, Dudu daca a cazut in Haznaua 3 e ca si cum fara sa se mai curete vrea sa intre in Palatul Cotroceni ,cu papion nou pe post de consilier iar daca KJ nu a ascultat societatea civila sa nu-l puna pe Mihalache in fruntea consilierilor sa speram ca de data aceasta nu va face la fel si n-o sa avem in fruntea tarii un Dudu doi si un „Constantinescu„ tot doi..

  4. Nu va faceti probleme! Dl. Presedinte isi va lua somn angajamentul ca va respecta dorinta Asociatiei 17 Decembrie si victimelor revolutiei, tot asa cum a procedat in cazul lui Manolache.
    Este deja un drum batatorit si merge pe el fara ezitare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Marius Mioc
Marius Mioc
Scriitor. In decembrie 1989 a participat la revoluţie. Prezent în 16 decembrie 1989 în mulţimea de lîngă casa pastorului Laszlo Tokes. Arestat în noaptea de 16/17 decembrie 1989, eliberat în 22 decembrie. Mi s-a întocmit dosar penal ca urmare a participării la revoluţie (sînt 4 asemenea dosare penale aflate în evidenţa Parchetului Militar Timişoara ca urmare a revoluţiei din 1989). În 28 iunie 1990 dosarul penal primeşte rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale ca urmare a faptului că infracţiunea de propagandă împotriva orînduirii socialiste a fost eliminată din codul penal. Rezoluţia parchetului o găsiţi la http://wp.me/pjejF-3CV Volume publicate: - Falsificatorii istoriei, Editura Almanahul Banatului, 1994 - Falsificatorii istoriei (ediţie revăzută şi adăugită), Editura Marineasa, 1995 - Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost, Editura Brumar, 1997 - Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei, Editura Sedona, 1999 - Revoluţia fără mistere: Începutul revoluţiei române. Cazul Laszlo Tokes, Editura Almanahul Banatului, 2002 - The anticommunist Romanian Revolution of 1989, Editura Marineasa, 2002, reeditată 2002, 2004 şi la Editura Artpress 2007 - Libertatea şi politrucii, Editura Mirton, 2003 - Revoluţia din 1989 şi minciunile lui Marius Tucă, ziar – ediţie specială, 10 martie 2004 - Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara (1989), Editura Artpress, 2004 - Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional. Mitul agenturilor străine. Mitul securităţii atotputernice, Editura Marineasa 2005. - Revoluţia din 1989, pe scurt, Editura Artpress, 2006 - La revolution roumaine de 1989, Editura Artpress, 2007 Coautor la următoarele cărţi: - O enigmă care împlineşte 7 ani, Fundaţia Academia Civică, Biblioteca Sighet, 1997 (capitolul “Măsluirea istoriei revoluţiei”). Coordonatorul cărţii – Romulus Rusan - Întrebări cu şi fără răspuns, Editura Mirton 2001 (capitolul “Politicienii şi revoluţia din 1989″). Coordonatorul cărţii – Iosif Costinaş - Revoluţia română din 1989. Istorie şi memorie, Editura Polirom, 2007. Coordonatorul cărţii – Bogdan Murgescu

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro