miercuri, iulie 8, 2026

Războiul din Ucraina văzut prin lentila poporului american

„Dacă privim schimbarea de retorică, nu doar la Trump, ci și la anturajul său apropiat, inclusiv vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și alți membri ai echipei sale – devine clar că Statele Unite înțeleg perfect ce face Rusia. De fapt, obiectivul Rusiei acum este, prin tragerea de timp, să anuleze influența globală a Statelor Unite în favoarea unei a treia puteri, în acest caz, China.”[1] – Mihail Podoliak[2]

Vineri, 16 octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să fie primit la Casa Albă de Donald J. Trump, președintele Statelor Unite. O delegație ucraineană se află de câteva zile în Statele Unite, unde are întâlniri cu înalți oficiali ai administrației de la Casa Albă și cu influenți congresmeni americani. Scopul principal al acestor întâlniri, recunoscut de altfel de oficialii americani, este acela de a „maximiza succesul întâlnirii de vineri”, dintre președinții Trump și Zelenski.

Kievul îi solicită Washingtonului armament avansat, cu rază lungă de acțiune, sisteme solide de apărare aeriană și instituirea de noi sancțiuni, mai dure, la adresa economiei Rusiei. Ceea ce vrea Volodimir Zelenski de la Donald J. Trump este foarte clar pentru americani: mijloacele pentru a se ajunge la pace prin forță, un concept care-l are ca autor pe regretatul Ronald Regan, fostul președinte american care a îngenuncheat imperiului sovietic în anii 1980.

„Opinia publică americană, în privința sprijinului Statelor Unite pentru Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii rusești, a fost remarcabil de constantă de când Moscova a lansat invazia sa la scară largă în 2022”, remarcă Atlantic Council, prefațând dezbaterea unui sondaj de opinie recent, care a măsurat atitudinea americanilor obișnuiți față de războiul din Ucraina.

Sondajul, derulat de Harvard CAPS[3] în cooperare cu HarrisX[4], a urmărit îndeaproape atitudinea publicului american față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Această ediție a sondajului a măsurat percepțiile americanilor despre președinții Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, eforturile Statelor Unite și globale de a pune capăt războiului Rusiei și sprijinul pentru continuarea asistenței americane.

Ca metodologie, s-au derulat două runde de interviuri: primul între 21 și 22 august ac., pe un eșantion de 2025 respondenți, cu o marjă de eroare de 2,2%; respectiv al doilea între 1 și 2 octombrie ac., pe un eșalon de 2413 respondenți, cu o marjă de eroare de 1,9%. Nivelul de încredere al sondajului este de 95%.

Dritan Nesho, CEO al HarrisX a prezentat punctual, în cadrul dezbaterii organizată de Atlantic Council[5], chestionarul sondajului și rezultatele acestuia. Nesho a ținut să precizeze că, în mod real, doar circa 20% dintre americani sunt cu adevărat informați în privința realităților războiului din Ucraina. Cei mai mulți reacționează cumva instinctiv, luând natural partea victimei agresate de un inamic puternic și judecând situația conform cu propria scară a valorilor.

Când executanții sondajului vorbesc despre o „schimbare a percepției americanilor”, vor în același timp să atragă atenția asupra electoratului republican, în special asupra republicanilor ultraconservatori MAGA, care în campania electorală de anul trecut, contaminându-se de opiniile tranșante ale candidaților D.J. Trump și J.D. Vance, respingeau total continuarea sprijinului pentru Ucraina. Ei bine, acest ultim sondaj măsoară schimbări dramatice ale convingerilor acestui electorat conservator în privința sprijinului pe care Statele Unite ar trebui să-l ofere acum și în viitor Ucrainei.

REZULTATELE SONDAJULUI AUGUST – OCTOMBRIE PRIVIND RĂZBOIUL DIN UCRAINA

Întrebarea 1: Sprijiniți sau vă opuneți demersurilor lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina?

Rezultat: 65% sprijină eforturile președintelui american. Respondenții democrați au răspuns favorabil în procent de 44%, cei republicani în procent de 88%.

Sursa: Atlantic Council / Harvard CAPS – HarrisX

Întrebarea 2: Credeți sau nu că Donald Trump va soluționa războiul din Ucraina?

Rezultat: 37% consideră că da, Donald Trump va reuși în demersul său. Respondenții democrați consideră doar în proporție de 18% că demersul prezidențial va avea succes, în timp ce în tabăra republicană procentul de încredere este de 63%.

Întrebarea 3: Susțineți sau vă opuneți instituirii unor sancțiuni suplimentare Rusiei pentru a o forța să pună capăt războiului?

Rezultat: 77% dintre respondenți sunt de acord cu impunerea de sancțiuni suplimentare. Dintre respondenții democrați 71% susțin ideea, iar dintre republicani 86%.

Întrebarea 4: Considerați că acele guverne care cumpără petrol și gaze din Rusia ar trebui sancționate economic pentru această practică sau nu?

Rezultat: 57% dintre respondenți sunt de acord cu sancționarea statelor care cumpără petrol și gaze rusești. Respondenții democrați susțin ideea în proporție de 55%, republicanii în proporție de 66%.

Întrebarea 5: Credeți că Europa ar trebui să stopeze cumpărarea de petrol din Rusia și, acolo unde este tehnic posibil, să îl înlocuiască cu petrol cumpărat din Statele Unite?

Rezultat: 79% dintre respondenți consideră că da, Europa ar trebui să renunțe la petrolul rusesc. 76% dintre respondenții democrați susțin ideea, 86% dintre republicani susțin același lucru și 74% dintre respondenții declarați independenți.

Sursa: Atlantic Council / Harvard CAPS – HarrisX

Întrebarea 6: Ar trebui ca administrația Trump să continue să furnizeze arme Ucrainei și să impună sancțiuni economice Rusiei dacă refuză să negocieze și prelungește vărsarea de sânge sau nu ar trebui să facă acest lucru pentru a nu antagoniza Rusia și mai mult?

Rezultat: 68% dintre respondenți susțin ideea susținerii în continuare a Ucrainei și sancționarea Rusiei. Democrații se pronunță în procent de 72% în favoarea ideii, republicanii în proporție de 73%, iar independenții în proporție de 60%.

Întrebarea 7: Credeți că întâlnirea cu Putin a fost un succes privind negocierile de pace sau a fost un insucces?

Rezultat: 40% dintre respondenți consideră a fi fost un succes: 23% dintre democrați cred la fel, 64% dintre republicani și 33% dintre independenți.

Întrebarea 8: Credeți că întâlnirea cu Volodimir Zelenski și liderii europeni a fost un succes privind negocierile de pace sau a fost un insucces?

Rezultat: 51% dintre respondenți consideră întâlnirile lui Donald Trump cu Zelenski și liderii europeni prezenți la Washington ca fiind un succes: 37% dintre democrați cred la fel, 70% dintre republicani și 49% dintre independenți.

Întrebarea 9: În acord sau în dezacord: Merită sau nu Trump investit cu aprecieri pentru că a organizat aceste întâlniri?

Rezultat: 57% dintre respondenți sunt în acord: 31% în cazul democraților, 87% în cazul republicanilor și 57% în cazul respondenților independenți.

Întrebarea 10: Ar fi putut fostul președinte Joe Biden să organizeze astfel de întâlniri sau nu ar fi fost capabil?

Rezultat: 40% consideră că Joe Biden nu ar fi fost capabil să organizeze întâlnirile cu Putin, Zelenski și liderii europeni: 73% pentru democrați, 17% pentru republicani și 33% în cazul independenților.

Întrebarea 11: Credeți că Rusia lui Vladimir Putin își dorește sincer să pună capăt războiului din Ucraina sau că joacă un joc de amăgire a Statelor Unite și a Occidentului?

Rezultat: 33% dintre respondenți cred că da, Vladimir Putin este sincer: 26% dintre democrați cred la fel, 46% dintre republicani susțin ideea.

Sursa: Atlantic Council / Harvard CAPS – HarrisX

Întrebarea 12: Credeți că Ucraina lui Volodimir Zelenski își dorește sincer să pună capăt războiului din Ucraina sau că joacă un joc de amăgire a Statelor Unite și a Occidentului?

Rezultat: 67% dintre respondenți cred că da: 73% dintre democrați, 65% dintre republicani și 62% dintre independenți.

Întrebarea 13: Ar trebui ca Ucraina să primească garanții de securitate directe din partea Statelor Unite dacă face concesii pentru a pune capăt războiului cu Rusia?

Rezultat: 69% cred că Statele Unite ar trebui să ofere Ucrainei garanții de securitate: 76% dintre democrați cred la fel, 67% dintre republicani de asemenea și 65% dintre independenți.

Întrebarea 14: Credeți că Donald Trump a fost: foarte dur, deloc dur sau adecvat de dur când a negociat cu Rusia și Vladimir Putin?

Rezultat: 33% dintre respondenți cred că Trump a fost adecvat de dur și 43% că nu a fost deloc dur. Democrații cred în proporție de 74% că Trump nu a fost deloc dur cu Putin și doar 10% că ar fi fost foarte dur. La republicani, 7% cred că Trump a fost foarte dur cu Putin și 43% cred că nu a fost tocmai dur cu Putin.

Întrebarea 15: Credeți că Donald Trump a fost: foarte dur, deloc dur sau adecvat de dur când a negociat cu Volodimir Zelenski și ucrainenii?

Rezultat: 29% dintre respondenți cred că Trump a fost mult prea dur, 33% că nu a fost tocmai dur. La democrați, 47% cred că Trump a mult prea dur cu Zelenski și 30% că nu a fost tocmai dur. La republicani 14% cred că a fost foarte dur și 32% că nu a fost prea dur cu Zelenski.

Întrebarea 16: Ce relație este mai profitabilă pentru Statele Unite: (a) Cu Ucraina, care oferă 50/50 împărțire a profitului pentru extracția mineralelor ucrainene și ține Rusia departe de Europa? (b) Cu Rusia, care este o putere nucleară și poate eventual constitui o contrapondere la China?

Rezultat: 69% dintre respondenți cred că relația cu Ucraina este mai profitabilă: 74% dintre democrați susțin aceeași idee, 68% dintre republicani și 64% dintre respondenții independenți.

PACE PRIN FORȚĂ

Deunăzi, Donald J. Trump a fost din nou provocat să își precizeze poziția față de războiul din Ucraina și față de atitudinea președintelui Vladimir Putin, în conferința de presă organizată după întrevederea cu președintele Argentinei, Javier Milei.

„Sunt foarte dezamăgit, pentru că eu și Vladimir aveam o relație foarte bună. Probabil încă o mai avem. Nu știu de ce el continuă acest război. Putin s-a implicat într-un război care trebuia să se încheie într-o săptămână, dar care se prelungește de aproape patru ani. Numărul celor fără brațe, fără picioare… este un război teribil. Cea mai gravă pierdere de vieți omenești de la Al Doilea Război Mondial încoace. În Rusia, în acest moment, sunt cozi lungi la benzină. Vă puteți imagina? Cine și-ar fi putut imagina că se va întâmpla asta? Economia rusă este aproape de colaps.”[6]

Declarația de mai sus, prin atitudine și prin conținut, scoate la iveală regretul sincer al președintelui Donald J. Trump că nu l-a putut determina pe omologul său rus, pe care stăruie să-l considere prieten, să judece soarta războiului și oportunitatea păcii atât rațional, cât și pozitiv emoțional. Or, ceea ce vede la Putin după Anchorage este un fel de nebunie inexplicabilă, de încăpățânare irațională care-l descumpănește și-l dezamăgește.

Mihail Podoliak, consilier principal al lui Volodimir Zelenski, explică într-un interviu acordat presei din România (vezi aici și aici), cum arată nebunia lui Vladimir Putin și care-i pot fi motivele:

„Putin din perioada primei administrații Trump și Putin de azi – sunt două mari diferențe. Putin acum este complet irațional; pentru el războiul este singura substanță. Războiul servește controlului intern asupra Rusiei și e subiectul central al Rusiei – altceva pentru Putin nu mai există. Și, desigur, el nu-l va schimba pe altele pe baza unor compromisuri economice sau compensații economice.”

Iraționalității lui Putin, Podoliak îi adaugă un asterisc: șantajul Chinei. China și-a intensificat sprijinul pentru Moscova – economic și militar și este principalul cumpărător al materiilor prime rusești, care țin economia Rusiei pe linia de plutire. Iar China nu are absolut niciun interes ca războiul din Ucraina să ia sfârșit în acest moment. „Din punct de vedere economic Rusia este absolut nesuverană”, atenționează Podoliak, așa că „… obiectivul Rusiei acum este, prin tragerea de timp, să anuleze influența globală a Statelor Unite în favoarea unei a treia puteri, în acest caz, China.”

Așa arată situația, de care tot mai mult administrația de la Casa Albă este conștientă. Dacă Vladimir Putin este irațional, ce mai este de făcut, cât timp planul inițial al lui Donald J. Trump a dat greș, așa cum se vede după Anchorage? „Pace prin forță”, aceasta este calea, consideră Kievul. Din câte se poate observa analizând rezultatele sondajului de mai sus, la fel crede și americanul de rând, căruia nu i-a scăpat miza jocului la cacealma pe care-l face Kremlinul.  

Tolerarea războiului din Ucraina de către Washington devine un risc major nu doar pentru Europa, direct amenințată de Rusia, așa cum s-a văzut în ultimele săptămâni, dar și pentru Statele Unite. „Europa este aproape de Ucraina, noi suntem departe”, obișnuia să declare Donald J. Trump până de curând. După Anchorage și demonstrația pe care a făcut-o China la reuniunea SCO de la Tianjin și prin marea paradă militară de la Beijing, se vede tot mai clar că leadership-ul acțiunilor coordonate de confruntare a Occidentului și în special a Washingtonului se află la Beijing.

Tonul Beijingului s-a înăsprit tot mai mult, în replică la insistențele Statelor Unite privind reducerea și în timp renunțarea la achizițiile de petrol și gaze naturale din Rusia. „China desfășoară o cooperare economică, comercială și energetică normală și legitimă cu țări din întreaga lume, inclusiv cu Rusia”, a replicat Beijingul prin vocea lui Lin Jian, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe. „China va riposta ferm și își va apăra cu hotărâre suveranitatea, dezvoltarea și interesele de securitate dacă i se vor încălca drepturile”, a avertizat tăios Li Jian.

Dacă vineri, în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski, Donald J. Trump, având din ce observăm un larg sprijin electoral bipartizan, se va decide în sfârșit să-i calce pe urme lui Ronald Reagan, rămâne de văzut. Este cert, însă, că ezitările vor ajunge la un moment dat să fie decontate cu mult mai multă suferință decât vedem astăzi pe frontul din Ucraina. Este puțin probabil că, fără să sufere o înfrângere usturătoare în Europa, complotul ruso-chinez de subminare totală a actualei ordini globale nu-și va urma neabătut cursul, afectând puternic interesele de securitate ale Americii în regiunea Pacificului.


[1] https://hotnews.ro/mihail-podolyak-consilier-zeleski-strategie-putin-rusia-statele-unite-trump-china-2086671

[2] Consilier al președintelui Volodimir Zelenski; șeful administrației prezidențiale

[3] https://harvardharrispoll.com/

[4] https://www.harrisx.com/posts/newsweek-republicans-have-changed-their-minds-on-ukraine

[5] https://www.atlanticcouncil.org/event/new-insights-on-american-views-of-ukraine-russia-and-the-war/?utm_campaign=24374389-EC-NewinsightsonAmericanviewsofUkraine%2CRussia%2Candthewar-10102025-Hybrid&utm_medium=email&_hsenc=p2ANqtz-91iPYNOpkgIkGU7vRyeKgAhDhyeefETqZEbwMoCJzVZUk6IvBhexmTFrrwLBC8mRo8w1CfY0ydbXX9hlEs8CbZ7ZyFHatfXZi9-GDuN0-8luUEuvE&_hsmi=383532825&utm_content=383532825&utm_source=hs_automation

[6] https://www.euronews.ro/articole/donald-trump-sunt-foarte-dezamagit-de-vladimir-putin-liderul-american-critica-raz

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Poporul american este o adevărată minune în istorie. Continuitatea cu care această națiune a supus forța în fața dreptului constituie o evoluție atipică în istoria umanității. După părerea mea, Președintele Trump este departe de a onora reprezentarea acestui popor. Dar faptul că de la un timp încoace SUA nu mai livrează președinți pe măsura Statelor Unite coincide cu explozia așa numitelor „rețele sociale”, de felul lor foarte capabile antisocial. Exact, coincidențele nu sunt întâmplătoare. E simplu, acest show-man nu ar fi ajuns președinte fără mecanica golită de spirit critic a clicului și a share-lui. Nu cred că Trump e capabil să realizeze cu cine stă de vorbă când se așează cu Putin la discuție. Sau să realizeze că negociază cu o țară care nu și-a respectat niciun angajament, în toată istoria ei.

  2. Intradevar opinia americana pare preponderent pro Ucraina dar sondajele de opinie sunt rareori o unealta de masurare a opiniei publice si mai intotdeauna o unelata de validare a unei pozitii politice. Acest lucru este evident, printre altele, de modul in care sunt formulate intrebarile. Spre exemplu, urmatoarele 2 intrebari, aparent identice: Trebuie Trump sa furnizeze arme Ucrainei si sa impuna sanctiuni Rusiei daca aceasta refuza sa negocieze pacea? si intrebarea: Trebuie Trump sa furnizeze arme Ucrainei si sa impuna sanctiuni Rusiei daca aceasta refuza sa negocieze pacea, sau nu din frica de a nu o antagoniza? …sunt de fapt intrebari radical diferite care pot da rezultat radical diferit sondajului si fac ca precizia sa de 95% sa se dovedeasca a fi poate chiar de 5% in privinta suportului pentru sprijin catre Ucraina. Prima intrebare se refera la disponibilitatea de a sprijini Ucraina …care disponibilitate pare mai nuantata in tabara republicana decat arata rezultatele sondajului, iar a doua intrebare implica curajul american(republican/Trump) de a lua o pozitie (care pozitie este sugestiv corecta daca necesita curajul american). Sa raspunda cu nu la aceasta intrebare un republican trebuie sa accepte implicit ca americanilor/republicanilor/lui Trump/siesi ii este frica si ca frica il controleaza.
    …si probabil ca cei de la Harvard stiu aceste lucruri.
    …in rest, sigur, orice veste buna e binevenita…

    • Ese o falsa problema antagoizarea Rusiei.
      La ora actuala, Rusia este feuda Chinei. Si infeudqarea ei continua „zi de zi si ceas de ceas”.
      Indiferent de pozitia lui Trump fata de Rusia, daca RPC porest erazboiul, Rusia o va sustine.
      E o chestie economica vitala pentru Rusia, dar si ideologica.
      Incercarea de a face Rusia prietena impotriva Choinei, acum, este ca o batalie cu morile de vant

  3. Interesant, foarte interesant, ca de obicei, articolul domnului Felea. La fel sondajul de opinie impecabil făcut în USA. Sunt convins că au răspunsuri mult mai realiste decât cele de pe la noi.
    Sunt convins că ne așteaptă vreme rea, apăsătoare, întunecată, la fel cum sunt convins că „imperialistu’ american” va ști să pună la punct bolșevismul maoist-sovietic și își va impune hegemonia asupra Terrei.
    Vorba e ce ne facem noi românii? Cine ne face curat în „Casa poporului”-alias Parlamentul României? Dar în Justiție? Dar în Servicii? Dar în Armată? Dar în Bisearecă? Dar fiecare în propiul lăcaș al sufletului îmbolnăvit de otrava oferită de cei dintâi menționați. Avem dinozauri, distruși, trădători și mă tem că, singuri, nu-i vom putea dovedi. Nădăjduiesc în sprijinul unei „curățătorii” americane. Ca bunicul meu patern care a murit, în 1957, pe buze cu cuvintele: „N-au venit nici anul acesta americanii, dar la anu’ sigur vor veni”.
    Vă foarte mulțumesc domnule Felea pt tot ceeace faceți pt un public tot mai derutat și deznădăjduit.

  4. Poporul are mentalitatea indusa de mass-media. Mai ales in SUA.
    Sa ne amintim de ww1 si Lusitania, de ww2 si atacul de la Pearl Harbor.
    Americanii sunt -in fapt- adeptii izolationismului. Dar vine un Kaiser, un Hitler sau un Putler sa-i deranjeze. Si atunci cand starnesti roiul…..
    De mentionat ca U nu are nevoie atit de mare de Tomahawk. Au o racheta mai buna (Flamingo). Tom este doar o chestie diplomatica.
    Nevoia Ucrainei merge in directia armamentului antiaerian, pentru a stopa criminala bombardare a zonelor civile. Si SUA nu ar trebui sa aibe nici o rezerva in a proteja zonele civile de criminalii rusi.
    Daca se descurca singuri cu dronele, cu rachetele rusesti e mai greu. Fara radare performante si rachete antirachete… nu fac fata. E vorba de civili: femei, copii, batrini. Oameni nevinovati ce cad prada furiei belicoase a lui Putler. Intentionat!
    Multumiri pentru datele prezentate!

  5. Am o altă părere.
    În primul rând, Putin vrea război nu pace, orice pace va fi considerată o înfrângere a Rusiei, o victorie pentru Occident și un câștig pentru Europa( care „se extinde” în Ucraina și Moldova…).
    SUA vor în primul rând o PACE cu Rusia pentru ca aceasta să fie un aliat al SUA contra Chinei. Pentru PACE cu Rusia, Trump ar sacrifica și Ucraina și Europa…
    Conform ultimei discuții Putin-Trump, Putin „se lasă” greu, vrea ca SUA să cedeze mult în privința Ucrainei, Moldovei și Europei. Ce va face Trump? Eu cred că va sacrifica Ucraina și Europa dar va salva Moldova.
    Din nenorocire, în aceste vremuri tulburi politica externă românească este la pământ, parcă nu înțelege ce se întâmplă. Mizează totul pe UE dar jocurile se fac peste capul Europei. Sper ca România+Moldova să aibă noroc….ca întotdeauna….

  6. Americanii sunt pragmatici. Ai noștri, mulți sau puțini, hăituiți de populiști, autointitulati suveranisti, poartă ochelari de cal și înghit cu nesaț povesti proaste despre Rusia „blajină”. Ei, docilii infectați cu înțelepciune mandarino-muscaleasca, ei, comicii și complicii cu idei primitive, alimentează turma cu frici și cu flegma asta murdară că izolarea României este benefică și că Puțin este porumbacul păcii mondiale. Iată, însă, că această gură lugubră, ce debordează de sânge, este plină de onctuoase cuvinte pro-chineze. Odată mai mult, s-a adeverit vorba că supraponderala gogoașă, Rusia, nu mai este suverană. Fără China-stăpâna, gogoașa e un mare nimic. Sângerosul Puțin este conștient de asta. Slugărnicia lui sare-n ochi. China exultă. Ce ironie tragică : China, cu un aer de superioritate, pune la bătaie toate mijloacele și-l pune pe valetul sau în gardă fața de mânia lui Trump. Va veni timpul când China va pune mâna pe lopată pentru a-i săpa mormantul. Deocamdată, binomul sordid China-rusia își face de cap. Acum însă ambitiosul-turbat Puțin, împins de la spate de Xi, este ținut în prim plan…

  7. Mihail Podoliak „Putin acum este complet irațional; pentru el războiul este singura substanță. Războiul servește controlului intern asupra Rusiei și e subiectul central al Rusiei – altceva pentru Putin nu mai există.” Wow!! Psihanalistul/profileru’/psiho nostru de mare tinuta Podoliak ! Hai sa fim seriosi.
    „Din punct de vedere economic Rusia este absolut nesuverană”. Extraordinar ! Ce concluzie adanca !?! Sa intelegem ca UKR intruchipeaza suveranitatea economica ?!? E rizibil, zau.

    La ora aceasta UE NU detine suveranitatea economica pe care ne-am dori-o deoarece este absolut dependenta de apararea strategica furnizata/asigurata de US. Probabil ca o sa incerce niste pasi spre autonomia strategica, dar o sa mai treaca ceva timp. Deocamdata cheltuieste resurse enorme, ptr.UKR, care vor intarzia suveranitatea ec./autonomia strategica.
    Reamintesc ca aici, pe contributors.ro, inca din 2017 toti analistii&comentatorii (cu f.putine exceptii) radeau la max. si tunau si fulgerau la adresa lui Macron care prezentase o intitiativa&un plan ptr.autononomia strategica europeana…..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro