Situația din sectorul gazelor din Uniunea Europeană (UE) se deteriorează odată cu apropierea sezonului de iarnă și creșterea deficitului de gaz din cauza disrupțiilor în procesul de livrări. Prețul pentru gazele naturale oscilează în jurul sumei de 2,800 – 3,500 de euro (circa 340 euro per MWh) per mia de metri cubi și ar putea depăși 4,000 de euro, dacă Rusia decide să stopeze toate livrările, inclusiv cele care tranzitează Ucraina (cu excepția celor realizate prin Turkish Stream). Vladimir Putin deja a anunțat că livrările prin Nord Stream 1 vor fi suspendate pe termen nedeterminat până când nu vor fi eliminate sancțiunile, care vizează sectorul gazelor. Decidenții politici europeni realizează că Rusia folosește gazele naturale în calitate de armă de război economic. Concentrată pe oprirea agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei, UE a intrat pe pista sancțiunilor și a uitat să prioritizeze într-o măsură egală pregătirea de un război gazier iminent, având în vedere că Rusia are atât pârghiile tehnice necesare cât și o motivație politică militaristă.
Potrivit pozițiilor oficiale ale UE, alături de restul Occidentului, aceasta apelează la sancțiuni pentru a lovi în economia rusă, a provoca colapsul acesteia și a prejudicia capabilitățile militare. Manipularea livrărilor de gaze naturale constituie însă unica modalitatea prin care Moscova crede că poate genera fragmentare și disociere în jurul sancțiunilor anti-rusești la nivel european, cu scopul de a sparge unitatea europeană în favoarea Ucrainei. Aceasta are nevoie în continuare de asistență militară sub formă de arme performante și instruire, ajutor financiar (preferabil sub formă de granturi), precum și grijă față de milioanele de refugiații ucraineni împrăștiați prin toată Europa. Iar deschiderea Occidentului de a aloca ajutor Ucrainei este influențată în mare parte de capacitatea acesteia de a recupera teritoriile ocupate de forțele ruse. Din acest considerent, Rusia este interesată să acutizeze criza energetică în UE pentru a muta forțat atenția politică a elitelor din statele membre de la subiectul ucrainean spre agenda internă și prevenirea sau gestionarea protestelor anti-guvernamentale.
Cele trei intenții principale ale Rusiei
Purtând un soi de război de uzură economică împotriva UE (IPN, August 2022), partea rusă pare să urmărească alte câteva obiective pe lângă cel legat de paralizarea definitivă sau parțială a sancțiunilor și desolidarizarea politică în privința raționalității menținerii lor.
Primo, Rusia folosește criza energetică din UE pentru a crea un confort psihologic în rândul populației ruse, căreia i se spune că consumatorii europeni plătesc prețuri pentru gaze naturale care sunt de peste 40 de ori mai mari decât în Rusia (Kommersant, Septembrie 2022). Având în vederea că succesul militar al Rusiei este limitat și că anexarea regiunilor ocupate Herson și Zaporojie ar putea fi complicată de contra-ofensiva ucraineană, înrăutățirea situației socio-economice a europenilor ar putea reprezenta un stimulent semnificativ în propaganda anti-occidentală. Același raționament economic este de asemenea atractiv pentru eforturile guvernului rus de a menține companiile occidentale, care tolerează costurile reputaționale în favoarea beneficiilor financiare și nu au părăsit Rusia (circa 240 de companii internaționale).
Secundo, aceeași criză energetică sau război gazier al Rusiei împotriva UE este un semnal transmis altor state care depind de gazul rusesc, achiziționat la prețuri subvenționate în schimbul loialității politice (Armenia, Serbia sau Ungaria). Acest lucru are menirea să descurajeze dezertarea din orbita de influență rusească. Calculele sunt însă pe termen scurt, fiind pusă în joc credibilitatea Rusiei în calitate de exportator de resurse energetice. Moscova este convinsă că decuplarea energetică a UE poate fi compensată de reorientarea livrărilor spre sud (China, India), care, în realitate, exploatează animozitățile ruso-occidentale pentru a obține acces la resurse energetice mai ieftine.
Tertio, prețurile exorbitante la gazele naturale (nu doar cel rusesc) alimentează spirala inflaționistă în UE, iar cu aceasta mobilizează frustrarea socială a segmentelor vulnerabile împotriva elitelor politice. Parțial, protestele anti-guvernamentale care s-ar putea multiplica după modelul protestelor anti-sancțiuni recente din Cehia (între 75.000 – 100.000 de protestari) pot bulversa scena politică în mai multe state europene. Un asemenea risc crește considerabil acolo unde sunt planificate alegeri anticipate în septembrie-octombrie (Italia și Bulgaria). Protestele în masă în Europa ar putea avea drept susținători nu numai grupări simpatizante față de Rusia, dar și mișcări anti-guvernamentale fără agendă geopolitică clară, dar care s-au consolidat datorită dezinformării rusești articulată în jurul pandemiei (2020-2021). Spiritul protestatar dezlănțuit din rațiuni sociale (acces la produse alimentare, sărăcie energetică etc.) poate fi folosit de Moscova pentru a genera crize politice în Europa și a forța ușa în favoarea unor negocieri privind oprirea războiului, dar în baza condițiilor impuse de partea rusă. Ucraina nu va accepta un asemenea deznodământ, de aceea, Rusia încearcă să determine capitularea UE în vederea slăbirii rezistenței ucrainene.
Cele trei dileme majore ale UE
Atât Bruxelles-ul, cât și majoritatea capitalelor europene au demonstrat o gestionare defectuoasă a riscurilor care derivă din vulnerabilitățile de origine rusească, înainte de războiul împotriva Ucrainei și pe durata acestuia. Vulnerabilitățile au fost fie subestimate, ignorate sau tratate cu angajament politic insuficient.
Două probleme majore care trebuiau să fie examinate cu mai multă seriozitate de către oficialii și politicienii europeni țin de (1) lecțiile neînsușite din trecut și respectiv (2) abordarea mai degrabă superficială a semnalelor de avertizare (early warning signs) privind cristalizarea unei crize energetice. Astfel, pe de o parte, un număr mare din liderii europeni au ignorat experiențele anterioare, când Rusia a folosit livrările de gaze în scopuri politice; alții nu s-au antrenat în formarea de coaliții pentru a prioritiza reziliența energetică a UE drept obiectiv strategic imediat. Pe de altă parte, creșterea prețurilor la gaze naturale a început încă în 2021. Astfel, în octombrie 2021, prețul constituia peste 1,000 euro/m3 sau de peste trei ori mai puțin decât în septembrie 2022. Anomaliile de pe piața gazelor aveau loc practic în paralel cu mobilizarea forțelor ruse la frontierele cu Ucraina în pregătirea pentru declanșarea invaziei la finele lui februarie 2022. Prin urmare, atât oficialii europeni, cât și politicienii din statele membre au avut la dispoziție peste o jumătate de an până la demararea războiului pentru a propune intervenții pe piață, începând cu monitorizarea prețurilor pentru gaz natural, investigarea cauzei scumpirii și respectiv prevenirea acestuia. Derapajele de pe piața energetică, nesoluționate în mod sustenabil de către UE, alături de căderea Belarusului sub influența totală a Moscovei ca urmare a protestelor democratice eșuate din vara lui 2020 (IPN, Septembrie 2020), au reprezentat unul din considerentele care l-au convins pe Vladimir Putin să înceapă războiul împotriva Ucrainei anume în 2022 (nici mai devreme și nici mai târziu).
În prezent, UE trebuie să facă o serie de eforturi substanțiale într-o perioadă scurtă de timp pentru a gestiona criza energetică și crea niște aparențe minime de reziliență. Sunt cel puțin cinci aspecte dilematice unde instituțiile europene și statele membre trebuie să demonstreze unitate și reziliență performantă pentru a nu deveni parte perdantă în urma războiul gazier rusesc.
În primul rând, UE are nevoie de o diplomație robustă în domeniul energetic, care să fie, cel puțin sincronizată, dacă nu convergentă cu cea derulată de statele membre. Deocamdată, oficialii europeni semnează memorandumuri de cooperare (cu Azerbaidjan) pe linia UE, iar Franța, Germania și Italia utilizează propriile legături politico-diplomatice pentru a solicita majorarea capacităților de export de gaz prin conducte și în formă lichefiată din Africa, Marea Caspică sau Orientul Mijlociu (Algeria, Nigeria, Azerbaidjan, Qatar). Cu toate acestea, noile aranjamente nu pot produce efecte imediate, ci numai pe termen mediu și lung, inclusiv cu condiția că țările exportatoare investesc în capacități de producere.
Al doilea subiect cu potențial de ezitare din partea UE este propunerea de a limita costul pentru gazul natural rusesc recepționat prin conductă. Statele membre se vor aduna să discute despre plafonarea prețul de achiziție a gazului pe 8 septembrie. Moscova a avertizat că va reacționa rapid și prin stoparea oricăror livrări de gaze spre Europa. O asemenea intervenție europeană și respectiv contra-măsură rusească va genera deficit pe piață în situația în care statele europene deja au început să folosească gaz pentru consum curent din depozitele sale gaziere. Această situație ar putea fi atenuată dacă aliații UE (Norvegia, SUA) ar accepta să exporte gaze la prețul plafonat de UE vizavi de Rusia și totodată ar spori volumele exportate pentru a compensa pierderea gazului rusesc. Este la fel posibil ca Ungaria și alte state membre care vor să mențină contractele cu Rusia să saboteze inițiativa de plafonare. Protestele anti-guvernamentale, care deja au avut loc în Cehia și Germania, ar putea servi drept sperietoare pentru alte guverne la nivel european.
Cea de-a treia dilemă ține de asigurarea securității livrărilor de gaze nu numai pentru statele membre, dar și pentru vecinii cu statut de țară candidat. Or, este incert dacă UE va putea convinge statele membre cu capacități libere să livreze gaz Ucrainei, Moldovei și țărilor din Balcanii de Vest, în cazul dacă Rusia stopează livrările. Chiar dacă fluxul de gaze pe revers este posibil pentru Ucraina și Moldova, acestea au nevoie de garanții de securitate energetică din partea UE și a statelor membre. Bruxelles-ul nu a reușit să convingă statele membre de introducerea unei obligații de a reduce consumul energetic cu 15% și de a reorienta gazul către statele europene aflate în stare de urgență. Acest angajament a rămas la nivel de măsură voluntară, majoritatea statelor din sudul UE fiind convinse că economisirea cerută de UE se face pentru a ajuta Germania. Mecanismul de procurare comună a gazului natural, pe care UE l-a propus anterior (Reuters, Martie 2022), încă nu este operațional, iar naționalismul energetic face dificilă intervenția UE în sector. Achiziționarea anuală a unor volume de gaz pentru asigurarea solidarității energetice europene (în rândul statelor membre și a vecinilor cu perspectivă europeană) i-ar permite UE să devină un actor mai autonom și rezilient în domeniul energetic în raport cu exportatorii de resurse energetice, guvernați de regimuri autoritare.
În loc de concluzii…
Războiul gazier declanșat de Rusia împotriva UE are o legătură directă cu evoluția de pe câmpul de luptă din Ucraina. În timp ce Moscova nu înregistrează progrese militare, armata ucraineană a demarat primele tentative de eliberare a teritoriilor ocupate. Criza energetică exacerbată de manipulările rusești pe piața gazelor urmărește slăbirea legitimității guvernelor europene. În consecință, obiectivul imediat al Moscovei este de a distrage atenția de la unitatea în jurul sancțiunilor și de provoca o desolidarizare în raport cu guvernul ucrainean, care depinde extrem de mult de susținerea fermă de ordin politic, militar și financiar din partea Occidentului.
UE se află în fața mai multor dileme, ale căror depășire va determina gradul de reziliență europeană în domeniul energetic în perioada imediat următoare, începând cu iarna perioadei 2022-23. Destabilizarea socio-politică în statele membre reprezintă riscul major pentru unitatea și solidaritatea europeană în interiorul UE și în vecinătatea sa împotriva Rusiei. Este bine cunoscut faptul că eficiența influenței rusești sporește în străinătate dacă acolo domină instabilitate. Din acest motiv, UE trebuie să prioritizeze identificarea unor soluții supra-naționale pentru a sprijini statele membre confruntate cu crize social-economice. Revizuirea destinației asistenței financiare post-pandemice sau convergerea diplomației UE cu ce a statelor membre în domeniul energetic ar putea fi de ajutor.
Rusia a convertit criza energetică într-un războiul gazier împotriva UE. Această criză poate deveni o oportunitate unică pentru UE și statele membre de a sparge monopolul energetic rusesc, dar aceasta implică importuri alternative de resurse energetice, tranziție verde urgentă a mediului de afaceri și o revoluție comportamentală în privința consumului de energie european.
Articol aparut pe site-ul IPN.md
Sa restabilim .La ora la care vorbim pretul gazelor rusesti este in scadere in Europa si trendul de scadere continua si totul se va plafona curind pe masura ce UE adopta legislatia corespunzatoare .Acum pretul nu depaseste 2, 15 puncte scazind vizibil de undeva din zona de 350 de dolari . In mod normal pe acest segment pretul nu mai face parte din piata libera acum cind suntem cu totii in razboi cu Rusia si China .Nevoia de democratie are si ea costurile ei .O data stabilizata piata nu ne ramane decit sa ne decuplam total de Rusia ,pe segmentul energetic si pe toate celalte componente ale vietiii de zi cu zi .Rusia nu va mai face parte din viata nostra cel putin Rusia de dincolo de Urali ce doreste a se asocia cu China si satelitii ei .Este un principiu foarte bine stiut ce ne spune cum nimic nu ramine neocupat atunci cind locul devine liber .Asa va fi si pe segmentul de gaze naturale .Rusia nu are decit sa isi mute toate magistralele energetice spre est , dar costurile sunt uriase si fara tehnologia occidentala ea nu poate fi competitiva in piata libera si nici nu poate duce la bun sfirsit constructia acestor noi magistrale .Acum, Rusia arde gazul la propriu ea neavind tehnologia ce poate opri extragerea gazului care acum tot ii curge si tot ii arde .Miliarde de euro nu ramin in pamintul Rusiei ci ard in zadar . Pagubele sunt uriase . In curind nici pe segmentul de tehnologie militara , cel mai corupt segment dupa cel energetic (recentele pierderi de vieti confirma asta ), rusii nu vor mai putea sa isi inlocuiasca capacitatile de inalta tehnologie .Uniunea Europeana si NATO ramin unite si impreuna cu aliatii poseda peste 2/3 din banii lumii .Japonia si Germania isi refac capacitatile militare cu tehnologie de ultima generatie .Momentul zero va fi chiar atunci cind Germania va oferi Ucrainei tehnica de lupta aflata la standarde inca nebanuite .Din acel moment granitele Europei se muta pe granitele Ucrainei .Castile albastre vor veni si ele la Zaporojie si rusii se vor retrage total spre est .In mod evident abia atunci vor incepe problemele Occidentului .Deocamdata nu o sa sufere nimeni la iarna. Sperietoarea este insa buna ca sa mai scoata unora „ gargaunii ” din teasta .Nu este vorba decit despre decizia ce tine de nevoia obtinerii unor mari sume de bani pusi astfel la dispozitia celor 27 de guverne din UE ce vor fi folositi pentru inarmarea Europei si pentru compensarea si asigurarea resurselor pentru cei mai saraci .Practic razboiul , dincolo de nefericitele evenimente ce au omorit atita amar de lume , a facut un bine urias Europei .NATO a crescut si UE la fel .Europa va fi curind un intreg ce inca are in minte granitele vechiului Imperiu Roman .Rusia nu va mai fi asa cum o cunostem noi acum .
Fara indoiala, va fi un soc, insa mai mic decat il prezinta mass-media. Asta doar pe termen scurt, pana la restabilirea noului echilibru. Avand in vedere ca rusia se da de ceasul mortii sa ne convinga ca ne va fi foarte rau, plangand, de fapt, de mila inamicului, cred ca dracul nu e atat de negru, de fapt.
Nu exista nicio indoiala ca cererea de energie electrica va creste constant, decenii de-acum incolo. Pe termen mediu si lung, costurile mari ale energiei electrice produsa din hidrocarburi si gaz vor rentabiliza sursele neconventionale (cele mai multe fara emisii de CO2) si vor accelera adoptarea acestora, pe scara larga. Omul modern nu va economisi energie de buna voie, pentru a salva planeta. Insa va accepta economisirea ce are ca scop sanctionarea celui ce a initiat un razboi de cucerire, in secolul al XX1 -lea. Este momentul optim sa facem primul pas catre reducerea dependentei de petrol si gaz.
Nu va suparati, cred ca sunteti constient ca unul din motivele pentru care Europa, mai exact Germania(locomotiva economice a UE) a ajuns dependenta de gazele rusesti este exact obsesia cu energiile verzi. Sa iti inchizi centralele pe carbune si atomo-electrice e semn de mare intelepciune energetica! In concluzie, santajul lui Putin profita fix de prostia/idealismul cu energioa verde! Vor mai trece multi ani pe Rin, Dunare si Potomac pana cand vom putea renunta la combustibilii fosili! Si atunci nuclearul va fi inlocuitorul!
Nu ma supar. Societatea capitalista traieste pentru „maximizarea profitului”. Timp de peste doua decenii, Germania si Merkel au facut sluj la tov. putin, pentru gaze ieftine. Din „osanza” acumulata in vremurile bune, o sa consume Germania, acum, ca sa ne decuplam de rusia.
Ca sa-si prelungeasca agonia, producatorii de petrol si gaze ar trebui sa vanda petrol si gaze ieftine, fiindca petrol si gaze scumpe inseamna piata buna pentru GNL si surse alternative de energie electrica. :)
Pe de alta parte, nu in vremuri de bunastare si viata buna se infaptuiesc revolutiile (inclusiv cele tehnologice). Iar razboaiele de amploare sunt, de obicei, catalizatoare pentru revolutii tehnologice…
@decebal. ” Pe termen mediu si lung, costurile mari ale energiei electrice produsa din hidrocarburi si gaz vor rentabiliza sursele neconventionale (cele mai multe fara emisii de CO2) si vor accelera adoptarea acestora, pe scara larga. ”
Cred ca nu prea aveti proprietatea termenilor economici: Rentabilizare intr-o activitate economica înseamnă cresterea randamentului, reducerea/ajustarea costurilor, optimizarea fluxurilor operationale. Aceste masuri vin din interiorul acelei activitati. Când vin din afara se numeste lobby, manipulare, Ce beneficiu in plus aduce clientilor (produs mai bun de ex.) energia electrica verde vanduta la un pret mult mai mare decât ar fi fost intr-o pista libera? Pt. ca sa nu ne imbatam cu apa; energia verde nu era prea rengabila economic inainte de introducerea si tranzactionarea la bursa a certificatelor de carbon!
Iar cuplarea pretului energiei electrice de sursa cea mai scumpa (gazul), in UE, acum ceva anisori, nu înseamnă decât interventionism al autoritatii in pista libera, in detrimentul clientilor finali care se aleg cu acelas produs dar mult mai scump. Mai in clar – desi ai putea avea contract direct cu hidroelectrica de ex. la un pret mult mai jos, pe actuala piata aceasta nu iti poate vinde decât la un nivel similar cu cel practicat de un furnizor ce generează energia pe baza de gaz, mult mai scump! Hidroelectrica de voie, de nevoie face o marja enorma, un profit extraordinar care, chiar daca va fi luat de stat 100% tot nu te ajuta pe tine, consumatorul!
Oamenii răspund întotdeauna (masa lor) pozitiv atunci când lucrurile sunt comunicate o onest. Desi important in ecuatie, războiul nu este sursa problemelor actuale din pista energiei electrice ci doar un factor amplificator care a dus la constientizarea erorii de judecata comisa prin reglementarea acestei piete intr-un mod care favorizează unii dintre participanti, fara a aduce in schimb nicun beneficiu suplimentar cumparatorului.
Este momentul optim sa ne trezim la realitate, nu sa ne adancim in utopii!
@Niman
Teoria, ca teoria, dar practica bate filmul. Locomotiva era „imposibil” sa se deplaseze pe sine lise, un aparat mai greu decat aerul era „imposibil” sa zboare etc. Nu conteza ce consideram noi ca este „imposibil”, astazi. Pentru supravietuire, vom face si imposibilul, chiar daca nu de bunavoie… :)
Orice s-ar intampla ,chiar daca Ukraina ar fi infranta, decuplarea de resursele rusesti a inceput, Putin s-a devedit pana la urma ceea ce este de fapt, un raket la scara mai mare lipsit de orice finete diplomatie si intelegere a vremurilor. Imi aduce aminte de Pablo Escobar care la apogeu putea sa faca absolut orice.
Teorie ca teorie dar practica ne omoara. Iar la partea practica UE din 1990 a aratat ca are politicieni si economisti de mucava. Nu a facut nimic concret pana acum iar heirupismul din ultimele zile nu vor da rezultatele la care tot spera. De suferit cel mai mult vor avea tarile din Ep Centrala si de Est.
Cum nu a făcut nimic?
A facut ca sa eșueze conducta Nabuco. Si AGRI
Însă ne-au băgat pe gât BRUA ( la baza doar România furniza gaz. Vilyator a profitat a tăiat Austria ptr ca,Ungaria sa devina „hub”)
@Agora
Faptele spun asa:
Incepand din 1990 si pana in acest moment, URSS s-a destramat, UE s-a marit, NATO s-a extins, noua Cortina de Fier se muta catre Est (cu peste 1000 Km), iar Occidentul este pe cale sa se decupleze de rusia (cu costurile inerente, e drept). In plus, armata rusa da dovada adevaratei sale capacitati, pe campul de lupta.
Astea-s rezultate obtinute cu „politicieni si economisti de mucava”. Va dati seama ce rezultate am fi avut cu politicieni si economisti adevarati? :)
Un raspuns de aflat in treaba. Daca erau politicieni cu viziune nu aveam dependenta de peste 80% fata de petrolul si gazele din F.Rusa. Sa ne dati dv.solutii cand incep sa se inchida deja mari unitati industriale si micile firme ce se desfiinteaza in numar tot mai mare. Le dati dv salarii si le cresteti copiii?!!!
Decebal are dreptate.
Dependența europeană față de gazul rusesc era de 40%. Germania, cu 55%, „lider” al acestei dependențe. În cazul petrolului și cărbunilor dependența era mult mai scăzută. Deci 80% este umflat.
Pe de altă parte, guvernele naționale nu au treabă cu economia și nu pot, decât în cazuri excepționale, impune companiilor private alegerea furnizorilor. Pentru că energia este însă un domeniu strategic, administrațiile naționale ar fi trebuit să limiteze dependența respectivă la o valoare încă mai mică. 55% pentru Germania a fost, cu siguranță, prea mult și aici aveți întrucâtva dreptate, Agora. Gaz importa RFG din URSS încă de pe vremea lui Willy Brandt și anume o treime din necesar. Până la aproape 40% a crescut importul în vremea lui Helmut Schmidt. Cu Schröder și Merkel s-a ajuns la 55%. Gazul de trei ori mai ieftin a creat acele locuri de muncă de grija cărora suspinați mai sus. Cu gaz lichefiat nu ar fi existat.
Însă dependența este cu dublu sens, altfel nu ar arde Puțin 10 milioane m³ de gaz în fiecare zi pentru că nu are cui să îl vândă. Iar, înainte de a le vinde, rușii trebuie să transporte gaz și petrol și pe propriul teritoriu. Așa că depind de piese occidentale pentru mentenanță. Presupuneti că o altă turbina chiar li se defectează. Cine îi mai ajută? Or fi ei mai căliți în ruska zima, dar tot le îngheață caloriferele.
Problema actuală este înlocuirea gazului metan cu alte surse energetice, in principal in utilizările de producere a energiei electrice. Consumul casnic de gaz metan ar putea fi redus și prin utilizarea energiei electrice in gospodăriile individuale, pentru producerea căldurii si a apei calde. Nu înțeleg si cred ca nimeni nu înțelege de ce Europa nu revitalizează centralele energetice existente (pe cărbune si cele nucleare). Oare considerentele legate de protecția mediului primează față de amenințarea imediată de faliment sau chiar mai rău (caz în care impactele asupra mediului vor fi mult mai mari)? Oare costurile de repunere în funcție a centralelor închise în ultimii ani ar putea fi compensate de veniturile realizate in urma creșterii prețului energiei? Cred ca Europa ar trebui sa arate determinare si sa demonstreze ca are soluții alternative urgente si mai ales viabile. Altfel, vom rămîne mult și bine în „dilemă” în ceea ce privește „reziliența europeană în domeniul energetic în perioada imediat următoare”, timp în care situația se poate deteriora ireversibil.
Cred ca Europa (Germania) vrea sa ne arate ca fara gaz nu putem functiona (mai ales cel rusesc), chiar daca avem centrale nucleare sau alte surse de energie. De fapt, Germania da tonul din pacate, pentru ca infrastructura ei energetica este proiectata pentru a transporta gaze in special, iar marile afaceri energetice au fost create in jurul gazelor rusesti. Deci, in opinia germanilor, toata Europa trebuie sa se confomeze si sa urmeze politicile germane in materie de energie si mediu. Aceasta inseamna „solidaritatea” europeana dupa unii: solidaritatea cu Germania, care este constienta ca de ea depinde intreaga economie a UE, pe care o trage dupa ea in groapa daca este nevoie. Deocamdata, cancelarul a avut o iesire in Bundestag, insa nu poate sa loveasca in cozile de topor „verzi” din parlament, deoarece sunt alegeri in cateva saptamani in Saxonia, iar acolo verzii sunt la „moda”. Dupa aceea, vom asista la un razboi pe bune intre SPD si verzi/CDU care se opun redeschiderii de centrale nucleare sau pe carbuni.
Sper ca ziilele guvernului german sa fie numarate, cel tarziu pana in primavara sa fie istorie.
@mike
Avand in vedere saracia de hidrocarburi a Europei, gazul rusesc a fost o componenta a intregului sistemul energetic european chiar si in perioada razboiului rece. LNG-ul din Orientul Mijlociu a devenit disponibil in ultimii 10 ani (asa cum stim insa, pana recent regiunea a fost un adevarat butoi de pulbere) iar LNG-ul american a devenit disponibil in ultimii 5 ani, in urma evolutiei tehnologiilor de fracking. In contrast, gazul rusesc a fost disponibil in cantitati mari si evident considerabil mai ieftin in comparatie cu importurile LNG.
P.S Infrastructura energetica a Europei Centrale si de Est (Ucraina, Polonia, Tarile Baltice, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, etc) tot pe gaze rusesti a fost proiectata. In ultimii ani, Polonia si Ucraina au fost chiar foarte indignate ca au pierdut monopolul transportului de gaze inspre vestul Europei. Dar iata ca Germania este solidara cu Ucraina (chiar mai solidara decat UK-ul). Pretextele invocate (i.e.Germania si Rusia pun Europa Centrala si de Est la cale, etc.) s-au adeverit a fi FALSE.
Cand se vor gandi mai marii lumii sa se aseze la masa negocierilor s-au asteapta „apocalipsa” , fara pace toate planurile mici si mari sunt sortite esecului.
Nu este numai un război economic, este un război total, deja un război „cald” Rusia-Ucraina în curs de escaladare. Rusia a declanșat acest război prin Ultimatumul dat Occidentului de a se retrage pe aliniamentele din 1997. Suntem în război, Europa trebuie să conștientizeze această stare de fapt.
Dacă vestul a încheiat un acord sau mai multe cu Rusia ca NATO nu va ajunge la granițele Rusiei, de ce nu a fost respectat? Eu consider ca WEF împreună cu liderii „agreati” au pritocit motivul conflictului pana la infaptuire din rațiuni intunecate: lumea nu vrea sa renunțe la combustibilii fosili de buna voie, nici nu vrea sa mănânce insecte, nici sa se vaccineze, nici sa-si predea libertatea în mâinile puține și lacome ale elitelor globaliste deci prin întreținerea războiului se obțin aceste obiective și, în consecință, și cele care urmează, I. e.datoriile suverane, confiscarea proprietății private, transformarea speciei umane în sclavi abuzați în orice fel de o elita draceasca.
Putin lupta cu vestul intr-un teritoriu bine ales de elite care sa întrunească niște condiții oportune resetarii: Rusia și Ucraina, doua tari mari exportatoare de cereale, Rusia cu resursele energetice ieftine care au dezvoltat Europa și care acum pot fi motivul strigat pe toată media pentru dezlănțuie foametei. Propaganda globalista merge la foc continuu cu ajutorul infrastructurii construite doar pe baza combustibililor fosili.
Europa, cu liderii trecuți prin ciurul WEF, o entitate ciudat de ascultata de guverne, si pentru al cărei membership trebuie sa contribui cu un milion de lire sterline, se îndreaptă vertiginos spre o dictatura neagră din care nu știu cum va ieși. Klaus schwab a declarat „Prepare for an angry world” nu degeaba.
Esența chestiunii este că Lumea a devenit prea mică, iar Rusia este prea mare.
@Monica
Indiferent de intelegirele incheiate in urma cu zeci de ani intre Rusia si NATO (personal nu am cunostinte despre clauzele acestor intelegeri) astazi, ucrainienii aspira la valorile lumii libere. In fine, cei care se tem de regimul „dictaturii negre” a elitelor globaliste din vestul continetului (caracterizat prin presa libera, stat de drept, alegeri libere, meritocratie, drepturile cetatenesti, libertati individuale, samd) sunt liberi sa emigreze in paradisul din Est. Noemnclaturile (din Fedratia Rusa, Belarus, Kazahkstan, Kirgistan, Turkmenistan, Azeirbajan, etc) va asteapta cu bratele deschise.
Nu este vorba despre ce fel de regimuri sunt astăzi în Europa, ci despre cele care se prefigurează și care sfidează libertățile și drepturile cu care ne-am obișnuit. Sub masca salvării Ucrainei de invazia Rusiei, care suporta foarte bine sancțiunile administrate, Europa este abandonata unei căderi libere planificate. Oricâtă vorbărie și dojeneli adresate Germaniei pentru politicile energetice de-a lungul vremii, lucrurile factuale demonstrează ca tranziția la stupiditatea verde va eșua, ca nimic n-a fost pregătit în prealabil și ca elitele dau drumul la crize în cascada, profitând de conflict pentru a-si justifica masurile îndreptate împotriva cetățenilor. Nici ideologia woke, intoleranta și vindicativa, generata parca în fundul iadului , cu un sistem al valorilor răsturnat, fascistoida și iraționala nu ne linisteste deloc, din contra. Resetarea asta, pornita ca o furtună, nu lasă răgaz niciunei economii sa respire, sa se așeze putin, ci exact asa cum se declara în documentul schwabian sau charlesian, oportunitatea covidioasa nu trebuie irosita.
Eu nu cred în coincidente, și nici nu permit cuiva sa ma trimită ironic sau nu în Rusia. Îmi exprim LIBER inca punctul de vedere care nu este obligatoriu sa rimeze cu al dvs. Mie mi se pare mai mult decât ciudat ca vestul sa sacrifice atât de mult în favoarea Ucrainei, careia pana mai ieri aproape ca ii ignorau situația cetățenilor oprimati de cel mai corupt guvern/regim din lume. Nu se vanzolesc deloc liderii europeni pentru pace, pentru un compromis care sa stopeze moartea civililor și a soldaților, ba mai mult secatuiesc bugete pe arme care se pare ca sunt un rai de contrabanda pentru unii și alții. De asemenea, cenzura , interzicerea unor site-uri pentru vederi diferite, cancel culture și dictatul de la nivelul comisiei europene compusa din „a bunch of unelected old people” pe teme nedezbatute în tarile membre, dar impuse ca șantaj pentru implementarea unor legi ciudate și urgente care nu au de a face cu agenda majorității.
Da, autoritarismele vor crește peste tot în Lumea democratică din cauza libertăților extinse degenerate în anarhie.
Mda, sarlatanii ofera solutia: hai din nou cu bastonul pe spinarea dusmanului imaginar (capitalul „strain”, minoritatile rasiale, religioase, sexuale, etc).
@Monica
In UE, cenzura este limitata la site-uri care promoveaza, intoleranta, ura, xenofobia si alte tactici de manipulare a maselor la nivel emotional prin discriminare rasiala, religioasa, Volkshetze, etc.
In contrast, nomenclaturile din Est cenzureaza si pedepsesc aspru critici la adresa puterii. Spre exemplu, nomenclatura Belarusa (al carui vorbitor este tractoristul Lukaschenko;) a fortat aterizarea unui avion strain (care traversa spatiul aerian al Belarusului) in scopul arestarii si condamnarii (la 12 ani de inchisoare) a unui tanar blogher, critic al regimului. Asadar, bucurati-va la dreptul exprimarii oferit de regimele lumii libere. Caci, atat diversitatea opiniilor cat si criticile la adresa puterii si a guvernantilor , pe de-o parte reprezinta motorul ajustarilor si al reformelor… iar pe cealalta parte, sunt garantul mentinerii ordinii liberale. Cel putin atat timp cat dreptul la libera expresie nu este abuzat de capcauni si sarlatani (cu megafonul in piata) prin promovarea urii si a xenofobiei de exemplu.
Promovarea urii și intolerantei se face de către adepții ideologiei woke. Cine decide ce este hate speech? Politicienii progresisti. Eu consider ca discriminarea este vădit îndreptată spre oamenii normali și a creștinismului. Exista legi în justiție contra ceea ce ți se pare ca e defăimare, insulta, calomnie, nu sa se manipuleze vocabularul, sa ți se impună ce sa vorbești pt ca nush’ ce categorie inventata se simte ofensata. Este clar ca ideologia de stânga produce o dezbinare similara luptei de clasa pt ca are originea în marxism. „In order to be able to think, you risk being offensive. „(Jordan Peterson)
Eu nu ma pronunț în favoarea autoritarismelor din estul Europei, nici nu ma gândesc sa le aduc vreo lauda. Nu-mi aduceți in fata dihotomia est-vest.
Occidentul care consfintea libertatea de exprimare și pe cea religioasa s-a sucit spre stânga și are o viziune distopica asupra viitorului. Nu e doar opinia mea, sunt intelectuali de marca oripilați de „The New political speak” și interziși de către niște factcheckers virtuali ai social media dar și a MSM.
Green peace nu mai conține în componenta decât activiști verzi plătiți la greu de elitele globaliste pt a impune o agendă îngrozitoare pt oameni, vezi Olanda, Shri Lanka, Germania, Canada, India și în curând toată UE. E firesc sa desfiintezi ferme când se anunță o foamete(planificata)? Cât de poluante sunt fermele în contextul emisiei de nitrogen și CO2 de trebuie distruse și înlocuite cu ferme de gândaci scârboși?
CO2 susține toată vegetația pe planeta, gogorita cu emisiile are menirea de a reduce populația. Cele mai poluante tari n-au nicio greata în a continua producția de combustibili fosili. România nici nu mai are industrie, nu mai poluează nimic, dar cetățenii sunt obligați sa sufere în numele unei politici net-zero venita din iad. Nimeni din birourile de la Bruxelles și Strasbourg nu va sta la 19 grade, nici nu va circula cu bicicleta, nici nu va manca gandaci, nici nu se va vaccina. Astea sunt pt plebe.
@Monica
Ati politizat complet subiectul (stanga vs dreapta si viceversa;)
1) Ne inebuniti cu „woke”, in UE insa, nu am auzit lideri care sa promoveze aceasta ideologie. Nici in randul liderilor din SUA nu am auzit asa ceva (am vazut insa Samanul Q’Anon si alti zevzeci fortand usile Capitoliului;) La modul concret, in UE au fost inchise cateva pagini web din anturajul fundamentalistilor islamisti (dar si cateva pagini din randul unor organizatii neonaziste) care promovau ura si intoleranta religioasa si/sau rasiala.
2) Inchiderea fermelor datorita poluarii este de asemenea o exagerare (sau ne puteti da un exemplu concret in aceasta privinta?). Referitor la cirza energetica actuala (criza „gazelor”) este in mare parte rezultatul sanctiunilor impuse Federatiei Ruse, respectiv rezultatul solidaritatii lumii libere (inclusiv a guvernului Romaniei) cu Ucraina.
3) Privitor la tranzitia energetica, este decizia investitorilor in domeniu (nicidecum a activistilor Greenpeace), motivatia principala fiind atragere de capital, cresterea eficientei energetice (si a productivitatii) prin valorificarea surselor regenerabile disponibile pe plan local, sporirea securitatii energetice, samd. https://www.rwe.com/en/press/rwe-ag/2021-11-15-rwe-launches-investment-and-growth-offensive
P.S. Sa nu uitati sa imi comunicati si mie momentul in care birocratii bruxellezi va obliga sa mancati goange (sau orice altceva ce nu va convine). Promit ca am sa fiu printre primii care vor sari in ajutorul dvs.
Statele UE vor suferi, Rusia si Ucraina sufera deja. Cred ca marea castigatoare este SUA, care isi va micsora deficitele si inflatia, exportand mult mai mult gaz comprimat (ca pana acum) in state europene.
SUA exporta de mult timp gaz comprimat in Grecia, de ex.,gaz pe care grecii il transforma in energie electrica – la ei consumul casnic nu functioneaza direct pe gaze, ci pe energie electrica rezultata din prelucrarea gazelor americane/provenite din Quatar etc.
Putin vorbea de faptul ca SUA a tiparit/emis pe piata, in ultimii 30 de ani, mai multi bani decat le permiteau performantele economice. Asta a condus si se va conduce in continuare la inflatie crescuta in SUA…Ca sa compenseze, ca sa scada inflatia, SUA a generat conflicte, crize in Europa, intre Rusia si Ucraina, ca sa poata exporta mai mult gaz comprimat, arme…(= le creste exportul, creste valoarea dolarului…).
Cum va riposta UE, cu mecanismele ei greoaie??
1) Razboaiele nu se numara printre mecanisme de reducere a inflatiei (dimpotriva, razboaiele contribuie la cresterea inflatiei). In cazul inflatiei, guvernele intervin prin intermediul parghiilor monetare si fiscale (spre exemplu majorarea dobanzilor).
2) Nomenclatura putinista o arde cu Ruski Mir, dar ce face concret pentru imbunatatirea vietii rusilor? Cu ce ii ajuta razboiul? Cum le asigura propriul viitor? Cum le creeaza oportunitati? Nu numai ca nu face asta, ci face exact opusul: separa rusii de lume, refuza oportunitatile (atragere capital si investitii, transfer tehnologic, etc) epuizeaza resursele, samd.
Din toata poveste aceasta cu Rusia si Ucraina se pot deduce cateva lucruri: 1. UE dupa 2000 a avut o politica energetica si economica gresita. Nu a reusit sa ridice economia statelor est europene la un nivel acceptabil.
2. Conflictul sacrifica pe deoparte calitatea vietii si economia UE pentru a sustine toate sanctiunile si inarmarea si F.Rusa sacrifica poporul rus pentru noi teritorii. 3. Dorinta de a negocia o pace a fost exclusa de la bun inceput iar din acest conflict castiga SUA si China. 4. Vechile tratate post WW2 sunt caduce demult si Europa ar trebui sa gandeasca la noi tratate de pace dar ii da inainte cu sacrificiile si ecologia. 5. Pretul energiei electrice se poate reduce doar prin eleminarea certificatelor verzi o schema de a face bani pentru economiile vestice. Pentru poluare exista taxa de poluare, prin care poluatorul plateste. 6. UE are nevoie de o reforma de fond, structurala si de politicieni adevarati si nu de ageamii de acum care nu inteleg economia si politica adevarata.
„UE are nevoie de o reforma de fond, structurala si de politicieni adevarati si nu de ageamii de acum care nu inteleg economia si politica adevarata”
____
Se pare ca ramane asa cum s-a stabilit: Bani Contra Reforme!
Ca o parere personala, pateticii si smecherii de la coltul strazii (gen Buzaianu, Dan Andronic, GhitaTv, Gigi Muschi, Gigi Becali, Basescu, Udrea, Dragnea, Babic, Viktor Orban, etc, etc) pot face in continuare pe „desteptii”, dar evident pe banii lor (contribuabilii din vestul continentului s-au cam saturat sa fie luati de fraieri).