marți, mai 17, 2022

Războiul PSD împotriva justiției. Ambuscada GDPR

În timp ce în parlament sunt măcelărite codurile justiţiei, domnul Şerban Nicolae şi o trupă mică de comando (de la MAI? De la ANSPDCP? – nu ştim) pregătesc o ambuscadă în legea protecției datelor cu caracter personal.

Sub pretextul „protecţiei persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente (dacă n-aţi adormit încă, aici urmează) în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor”, domnul Şerban Nicolae legiferează pe nevăzute noi capcane anti-procurori pentru a proteja corupţii.

Simpla asociere între „protecţia datelor cu caracter personal”, „prevenirea, descoperirea, cercetarea şi combaterea infracţiunilor” şi „Şerban Nicolae” ar trebui să ne ridice o sprânceană.

Şi pe bună dreptate.

Să o luăm cu începutul.

România trebuia să transpună până pe 6 mai 2018 directiva Europeană 680/2016, sora celebrului Regulament de protecţia datelor, GDPR. În această directivă Parlamentul European recunoaşte că prelucrarea datelor cu caracter personal pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor trebuie să fie diferită  faţă de prelucrările normale.

Legea domnului Şerban Nicolae îşi propune exact transpunerea acestei directive, lăsând în urmă mai multe mine neexplodate. Voi pune mai jos în oglindă câteva articole „speciale”, pentru a vedea ce spune directiva şi cum propune domnul Nicolae să o implementăm. Pentru o urmărire ”în original”, găsiţi textele şi aici.

Nu vor mai putea fi procesate date cu caracter personal pentru prevenirea, descoperirea și investigarea corupţiei.

Ce spune directiva:

Prezenta directivă stabilește normele referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa securității publice și al prevenirii acestora.

Ce Spune legea domnului Şerban Nicolae

Prezenta lege reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul realizării activităților de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală și combatere a infracțiunilor, de executare a pedepselor, precum și de menținere și asigurare a ordinii și siguranței publice de către autoritățile competente, în limitele competențelor stabilite prin lege.

(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (1) se realizează numai dacă această măsură este prevăzută de lege și este necesară pentru prevenirea unui pericol cel puțin asupra vieții, integrității corporale sau sănătății unei persoane ori a proprietății acesteia, precum și pentru combaterea infracțiunilor.

În primul rând, am notat că orice prelucrare de date trebuie să fie prevăzută de lege. Nu doar că trebuie să fie prevăzută de lege,  dar trebuie să fie prevăzută într-un format aparte, aşa cum vom vedea la articolul 6. Voi detalia mai târziu acest aspect. Să reţinem doar că orice prelucrare (nu infracţiune) trebuie să fie prevăzută de lege.

În al doilea rând, acest aliniat 2 stabileşte că prelucrarea se realizează numai dacă este necesară pentru prevenirea unui pericol asupra vieţii, a proprietăţii sau pentru combaterea infracţiunilor.

La o citire atentă este deci clar că în descrierea de la aliniatul 2 nu intră „prevenirea, descoperirea, cercetarea, urmărirea penală” din chiar aliniatul 1 . A rămas în text, de una singură, „combaterea infracţiunilor”.

Adio prelucrare a autorităților pentru prevenirea, descoperirea şi cercetarea infracţiunilor care nu privesc viaţa, sănătatea sau proprietatea.

O astfel de infracțiune, care nu privește viața, sănătatea sau proprietatea este … abuzul în serviciu! Rezultă, deci, că datele cu caracter personal nu vor mai putea fi prelucrate legal pentru prevenirea abuzului în serviciu. Și nu doar prevenirea. Ci și descoperirea, cercetarea și urmărirea penală.

Perfect pentru infractori.

Bomba prezenței prelucrărilor în lege

Să ne întoarcem puțin la prelucrările prevăzute de lege.

(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (1) se realizează numai dacă această măsură este prevăzută de lege și este necesară pentru […]

Câteva exemple de prelucrări:

  1. Luarea amprentelor suspectului
  2. Fotografierea suspectului
  3. Colectarea amprentelor de pe obiecte
  4. Compararea amprentelor pentru identificarea suspectului
  5. Colectarea de fotografii cu suspectul
  6. Identificarea forografiei suspectului de către martori

Toate acestea sunt, conform definiței din directivă și din lege, prelucrări de date diferite. Ele nu sunt însă toate prevăzute în lege ca atare, unele sunt prevăzute de norme. Iar, cel puțin în cazul abuzului în serviciu, Curtea Constituțională a decis că normele nu sunt asimilabile legii. Vor mai fi, deci, legale, acele prelucrări de date prevăzute în norme, nu în lege?

Avocații domnului Nicolae sunt sigur că au un răspuns bine pregătit la această întrebare.

Nu se vor mai putea procesa date chiar dacă există motive serioase să se creadă că urmează a se săvâşi o infracţiune

Ce spune directiva

Statele membre garantează că, după caz și în măsura posibilului, operatorul face distincție clară între datele cu caracter personal ale diferitelor categorii de persoane vizate, precum:

(a) persoane în privința cărora există motive serioase să se creadă că au săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune;

Ce spune domnul Nicolae:

Art.7 (1) Operatorii dispun măsurile necesare în scopul structurării datelor cu caracter personal având în vedere următoarele criterii:

a)    date referitoare la persoane în privința cărora există indicii temeinice că au săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune;

E clar că domnului Nicolae nu-i place Noul Cod de Procedură Penală. Formularea ”indicii temeinice” vine din Vechiul Cod de Procedură Penală și a fost eliminat în Noul Cod pentru a înlesni munca procurorilor.

Degeaba am motive serioase să cred că cineva mă fură – nu-i voi putea procesa datele. Trebuie să am indicii temeinice pentru a face acest lucru. Diferenţa dintre „motive serioase” şi „indicii temeinice” este una substanţială și mult dezbătută în dreptul românesc.

Date care în mod rezonabil sunt exacte, complete şi actuale nu mai pot fi transmise sau puse la dispoziţie

Ce spune directiva:

Statele membre garantează că autoritățile competente iau toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte, incomplete sau nu mai sunt actuale nu sunt transmise sau puse la dispoziție. În acest scop, fiecare autoritate competentă verifică, în măsura în care este posibil, calitatea datelor cu caracter personal înainte ca acestea să fie transmise sau puse la dispoziție. În măsura în care acest lucru este posibil, în cadrul tuturor transmiterilor de date cu caracter personal, se adaugă informații necesare care permit autorității competente destinatare să evalueze gradul de exactitate, caracterul integral, gradul de fiabilitate și de actualitate al datelor cu caracter personal.

Practic, stalele membre trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a asigura acurateţea datelor ce urmeazăsă fie transmise. Domnul Nicolae nu vrea să fie rezonabil. Iată ce spune dumnealui:

Operatorii dispun toate măsurile necesare pentru ca datele cu caracter personal inexacte, incomplete sau care nu sunt actualizate să nu fie transmise sau puse la dispoziție.

Practic, nu mai sunt suficiente măsurile rezonabile. Trebuie luate „toate măsurile necesare” pentru a ne asigura că datele transmise nu sunt inexacte, incomplete sau neactualizate. Nu ştiu ce poate înseamna pentru un judecător „toate măsurile necesare”, dar în mod cert multe transmiteri vor fi contestate pe acest motiv.

Instituţiile statului trebuie să primească un nou acord pentru a colabora în vederea prevenirii infracţiunilor

Articolul 49 din legea domnului Nicolae, fără corespondent în Directivă, „necesitate pentru structurile MAI”:

Art.49 (1) Pentru realizarea activităților de cercetare și combatere a infracțiunilor sistemele de evidență a datelor cu caracter personal sau, după caz, mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care operatorii le dețin, pentru scopuri diferite, pot fi interconectate.

(2) în scopul prevăzut la alin.(l), interconectarea sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal sau a mijloacelor automate de prelucrare a datelor cu caracter personal, se poate realiza și cu sistemele de evidență ori cu mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal deținute de alți operatori, autorități și instituții publice naționale.

(3) Interconectările prevăzute la alin. (1) și (2) sunt posibile numai cu acordul prealabil al autorității de supraveghere.

Până la primirea acordului, operatorii de date cu caracter personal nu se mai pot interconecta în mod legal –  o binemeritată gură de aer pentru infractori.

Acestea, sunt convins, sunt doar câteva dintre bombele strecurate de domnul Nicolae în legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea prevenirii şi combaterii infracţiunilor.

Este clar că trebuie deschis acest nou front pentru apărarea justiției – nu putem lăsa comando-ul domnului Nicolae să planteze toate aceste mine.

Deși transpunerea directivei este obligatorie și poate duce la infringement, această lege nu poate trece așa cum arată în momentul ăsta!

Și nu va trece!

p.s. Mulțumesc colegei mele Alexandra Chiru de la Comisia de Tăiat Hârtii pentru ajutor.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Din pacate nu mai e nici o luminita. In mandatul Juncker s-a stricat de tot masinaria bugetofaga de la Bruxelles care a luat-o pe aratura iremediabil, se pare. Distanta dintre nevoile si dorintele cetateanului si ce se gandeste la Strasbourg/Bruxelles este la un maxim istoric, de unde si problema majora a cetateanului onest care munceste si plateste taxele in mod naiv, cetatean care nu mai reuseste sa fie reprezentat sau sustinut de nimeni in ultimul timp, ba chiar este luat de prost de-a lungul si de-a latul europei de catre elitele politice care practic traiesc pe spinarea acestuia. Nicaieri pron UE nu se mai lucreaza pentru cetatean si binele comun, ci pentru grupuri de interese si minoritati. The end!

    • @ion
      Si totusi alte tari UE se descurca bine-mersi cu aceste probleme fara sa trebuiasca sa fie atit de devastate. Deci nu e UE, ci… dobitocul.

  2. Proiectul de lege exista din luna Aprilie ! Eu înțeleg că astăzi acest articol este cel mai eficient în lupta politica dar please, de-abia am supraviețuit telefoanelor cu amprentă !

    Voi știți povestea cu Petrică și lupul ?

    • M-a uimit întotdeauna nonșalanța cu care oamenii folosesc amprenta ca mod de autentificare pe telefon sau comenzile vocale. Chiar trebuie să ofere de bunăvoie unor corporații înregistrarea amprentei și mostre de înregistrări vocale ?! Să ne mai mirăm că GCHQ (un fel de NSA britanic) monitorizează toate navigările pe Google Maps?

      • Nu ca nu e adevarat, dar pana la urma multora – prevum subsemnatul – ne e mai teama de un gigel care ne acceseaza mobilul pierdut decat de mai stiu eu ce signals britanic sau five eyes etc care ar putea sa afle ca am fost la cumnatu’ duminica. E un etern trade-off intre dreptul la viata privata si un beneficiu imediat, de siguranta, comoditate etc. Fiecare potriveste potentiometru in pozitia care ii ofera un balans considerat optim. Cat despre corporatii, macar acuma sunt obligate sa-mi spuna mey, ti-au accesat niste unii datele fiindca am fost eu, corporatia, fraier(a). Schimba-ti parolele si vino dupa mine in curte daca ai pierdut (si poti dovedi, da, aici e mai greu dar posibil) ca ti-am provocat vre-o pierdere. Zic si eu ca user, ca sa nu mai spunem ca in tara lu’ ‘ochiu-si-timpanu’ asta ar fi tichie de margaritar.

        • @Zev – în ce mă privește, sunt adeptul teoriei conspirației și spun cu mândrie ”paranoia is my middle name” oricui stă să mă asculte. Dar dacă o să întrebați un psihiatru, o să vă confirme că asta nu e paranoia, din punctul lui de vedere.

          Prin urmare: deși nu sunt o persoană publică și nu am activități care să le atragă lor atenția, să zicem că într-o zi ”serviciile” au nevoie de o mașină care să fie implicată într-un accident. Care să-i scape de cine știe ce persoană publică incomodă și suficient de vizibilă. Pe baza monitorizării navigărilor mele pe Google Maps, s-ar putea ca mașina mea să fie soluția perfectă, atât timp cât ei știu exact unde ajung eu, de fiecare dată când ajung la Birmingham. Nu e mai bine să nu le ofer ocazia? :)

    • Andrei, atâta zic: prevederea aia care afecta telefoanele cu amprentă nu mai e în legea votată azi și trimisă la promulgare.

  3. Bun articulus, m-a uns pe suflet. Sintagma ‘toate masurile necesare’ inevutabil gripeaza sistemul. La fel si ‘unei persoane’. Si cam tot, cum spune si autorul, Dzeu cu mila cate or mai fi. Good man!

  4. Buna ziua! Aceste noutati legislative cu valoare europeana sunt transpuse in legislatia romaneasca de niste neaveniti: Carmen Dan si Serban Nicolae, cu sprijinul tacit al sefei ANSPDCP, Ancuta Opre, (alta neavenita), agentie ce supravegheaza aplicarea acestor documente legislative. Totul se face in spiritul si nevoia PSD-ului de a acoperii infractorii in timpul cercetarilor folosindu-se de umila Opre (asa cum a facut si la ANRP, unde a fost presedinte, cand a falsificat documente vanzand terenuri supra evaluate). Iata cum sub acoperirea evenimentelor infractorul Serban Nicolae in tandem cu cele doua umile servitoare truncheaza un regulament european si o directiva europeana de drepturile cetateanului favorizand infractorii. Era interesat de aflat pozitia presedintelui ANSPDCP cu privire la discrepanta dintre drepturile cetateanului si cele ale infractorului din prisma protectiei datelor personale. Dar ea probabil ca nu stie decat sa fure, ce mai conteaza ce? Pana acum a furat drepturi de patrimoniu si averi revendicate aducand bani la partid, acum o sa fure drepturile omului de rand, favorizand infractorii din PSD.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Mihaiu
A terminat facultatea de Matematică, specializarea Informatică, în anul 2000. Antreprenor, din 2000 până în 2018, cu o scurtă pauză în 2016 când am făcut parte din Guvernul Cioloş. În 2016 a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, ocupându-se de transparentizare, simplificare, open data şi sisteme IT Din 2018, co-coordonator al Comisiei de Tăiat Hârtii 2, împreună cu Cristian Ghinea.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro