luni, iunie 17, 2024

Regiunile care contează în atractivitea demografică locală

Care sunt regiunile care contează sau nu, în influențarea atractivității demografice (AD) locale, prin imigrări/emigrări teporare sau definitive, interne sau externe? Contează mai mult regiunile istorice, regiunile de dezvoltare, județele sau ariile culturale ca grupări de județe învecinate, cu profil cultural similar, pentru cazul pe care îl discutăm aici, cel al României? Parțial am răspuns deja la astfel de întrebări într-un alt material[1]. Acum suntem interesați de aceste întrebări în special din perspectivă temporală: cum au contat respectivele condiționări regionale pentru atractivitatea demografică în timp, comparând perioada pandemiei COVID-19 cu o perioadă anterioară, pentru care dispunem de date similare?

De ce interesul pentru temă? Din simplul motiv că această analiză de atractivitate demografică la nivel local spune foarte mult despre condiționările spațiale și sociale ale schimbărilor locale. Localitățile nu funcționează autonom, ci în contexte regionale specifice. Datele disponibile public, aici și acum, despre migrația internă și internațională la nivel local sunt, pentru nu se știe cât timp, indisponibile, chiar după recensămîntul Insititutului Național de Statistică (INS) din 2021, realizat efectiv în 2022. Estimarea actractivității demografice locale la modul indirect, prin raportarea populației cu rezidența obișnuită la populația după domiciliu, s-a dovedit a fi eficientă[2], și o folosim în continuare pentru înțelegerea regională și temporală a proceselor aferente. Cu atât mai necesară o astfel de abordare cu cât datele disponibile la nivel local, referitoare la migrația internă și externă, temporară și permanentă, sunt o raritate, în contextul la care ne referim. Pentru a înțelege condiționările spațiale ale atractivității demografice locale din 2021, an de pandemie COVID-19, am apelat la anul 2011 cel pentru care avem datele similare cele mai apropiate în timp. Util, pentru început, să pornim de la situația atractivității demografice locale în 2021 și în 2011, pe județe și tipuri de localități, funcție de mediul rezidențial și de apropierea lor față de orașele mari.

Un tablou sintetic la nivelul județelor

Schimbare majoră apare, în timpul pandemiei de COVID-19, pe total țară, prin AD maximă în comunele apropiate de orașele mari (97%). Contrastul este evident, în raport cu anul 2011, când se înregistra o relativă egalitate a AD la nivelul comunelor apropiate de orașele mari, comparate cu cele depărtate (Tabelul 1). Din păcate, nu putem compara situația din timpul pandemiei cu perioada premergătoare, cea din anii 2018 sau 2019, din lipsă de date adecvate. Nu știm, în consecință, dacă schimbarea anterior menționată pentru perioada 2011-2021 este efect de pandemie, de evoluție pe termen mediu, sau de combinare a celor două efecte. Ca ipoteză am putea formula ideea că pandemia COVID-19 a accentuat o tendință preexistentă de atractivitate sporită, prin migrație temporară și prin schimbarea domiciliului. Cert este ca AD din 2021, versus cea din 2011, era mai mare în comunele apropiate de orașele mari, prin comparație cu cele depărtate de orașele mari. Situația este vizibilă în special în arii precum Ilfovul rural, din apropierea orașului-capitală București. Nu numai acolo, însă. Situția apare la fel și în comunele apropiate de orașele mari din Cluj, Timiș și din Dolj.

Surprinzătoare situația din comunele din județele Sibiu și Neamț, apropiate de orașele mari. Acestea aveau o AD inferioară celei din comunele depărtate de orașele mari. Nu știm de ce. Studii de caz sunt necesare. Dacă urmărim evoluțiile pe total județ, între 2011 și 2021,cea mai mare schimbare se produce la Iași. Aici AD scade de la 94% în 2011 la 80% în 2021, cu declin maxim la nivelul orașului Iași. Răspunsurile nu pot veni decât prin analize regionale specifice.

Table 1. Average demographic attractiveness of localities by counties and locality type, 2021 and 2011 (%)

Data source: National Institute of Statistics for input data to compute the demographic attractiveness. A commune is considered to be close to a large city if its location to the the nearest city of more than 2oo thou. inhabitants was, in 1998, smaller than the average distance of any locality of the country to the nearest city of 200+ thou inhabitants. Example: the index of DA for the communes of the Ilfov county, close to a large city, increased from 117% in 2011 to 129% in 2021.

Un pas suplimentar spre răspunsurile la întrebările din această secțiune a analizei poate fi făcut prin aprofundare. Dacă „vom ține sub control” mai multe variabile (dezvoltarea localităților, distanța lor față de orașele mari, sau experiența de migrație în străinătate la nivel local), putem afla dacă este probabil ca schimbările menționate să apară ca efect regional specific.

Stabilitate și schimbare în influențarea atractivității demografice locale

Pentru a nu încărca, aici, prezentarea cu detalii tehnice (date de ecuațiile de regresie multiplă) menționăm numai principalele rezultate ale analizei comparative 2021 versus 2011.

În plină pandemie COVID-19, AD era mai mare în comunele dezvoltate din apropierea orașelor mari, și cu relativ puține persoane plecate în străinătate. Aceeași regularitate se regăsea și pentru 2011, dar cu o singură diferență. În 2011, apropierea comunei față de orașele mari nu conta atât de mult. Foarte probabil că acest spor de influență s-a consolidat în perioada dintre 2011-2019 și s-a accentual în perioada pandemiei.

Efectele regionale asupra AD par să fie mai vizibile în 2021, comparativ cu 2011. În 2011, AD era semnificativ mai mare pentru comunele din Ilfov, comparativ cu cele din alte regiuni istorice. Regularitatea respectivă se menține și în 2021. În plus, în 2021 mai apar două regiuni cu impact specific asupra AD, respectiv Moldova și Maramureș. Localitățile din regiunea istorică a Moldovei, caeteris paribus, tind să aibă un indce al AD mai mic (regiunea de referință în regresia multiplă fiind Dobrogea). Localitățile din Maramureș par să exercite o AD mai mare , în 2021, comparativ cu cele din alte regiuni istorice. Nu rezultă din datele avute la dispoziție de ce efectul de respingere era mai mare în Moldova și cel de atracție era mai mare în Maramureș în 2021 decît în 2011. Mai multe reveniri din țară sau din străinătate, în Maramureș, și mai puține în Moldova? Posibil, dar cu datele disponibile nu putem răspunde la întrebare.

Dacă discutăm despre efectul de regiune istorică în cele două perioade și nu despre regiuni particulare, constatarea este că impactul acesteia se menține relativ constant. Aproximativ 7% din variația AD este dat de apartenența regională a localității în 2011. Pentru 2021, procentul corespunzător este de aproximativ 6%[3].

Atât regiunile istorice, cât și cele de dezvoltare, sunt compuse din județe, ca regiuni administrative de maximă structurare. Din acest motiv poate fi relevant să urmărim, pentru 2011 și pentru 2021, efectul lor specific[4] asupra AD. Pentru ambele perioade de referință atractivitatea demografică sporită este specifică localităților din județe apropiate de capitala București și de orașul Cluj. În 2011, județele cu maximă capacitate de AD erau Ilfov, în apropiere de București, și Cluj. Pentru aceste județe atracția migratorie, de tip temporar sau definitiv, a fost maximă. AD a fost semnificativ mai mare și pentru județele apropiate de București, respectiv Giurgiu și Călărași, atât în 2011 cât și în 2021. Localitățile din județul Bistrița-Năsăud intră, tendențial, în categoria celor cu AD mare în 2021.

Dintre cele opt județe ale Moldovei, numai trei aveau, în 2011, o capacitate foarte mare de respingere demografică, respectiv Neamț, Bacău și Vrancea, din zona vestică a regiunii. În 2021, însă, sfera județelor din regiunea istorică a Moldovei cu capacitate sporită de respingere demografică se extinde, incluzînd patru județe respectiv Iași,Neamț,Vaslui,Galați.

Schimbarea majoră pare să se fi produs în special în județul Iași care  este caracterizată de o stare de relativă „neutralitate” în AD în 2011, pentru ca în 2021 să devină județ de respingere demografică majoră. Am menționat deja, în analiza datelor din tabelul 1, că această schimbare s-a produs în special la nivelul orașelor ieșene. O evoluție similară, de la neutralitate în AD în 2011 la atractivitate demografică redusă apare pentru încă alte două județe din Moldova,respectiv pentru Vaslui și Galați. Toate cele trei județe sunt dispuse în parte estică a regiunii, în bandă continuă. De ce este așa? Întâmplare sau cauze comune? Evident, rămâne, deocamdată, o întrebare până apar noi date care să permită elucidarea.

Același tip de evoluție de la neutralitate la respingere demografică sporită apare și în Muntenia (Argeș, Prahova, Buzău și Ialomița), Olt din Oltenia și Hunedoara din Transilvania.

Un trend diferit, de la respingere la neutralitate în AD apare în județe din Transilvania (Covasna și Harghita) , în Tulcea din Dobrogea și în Vrancea din Moldova.

Restul județelor ne-menționate în tipologia din aceste ultime paragrafe nu par să aibă un trend specific de AD ( județele din Crișana-Maramureș, Teleorman, Dâmbovița,Vâlcea, Brăila, Brașov, Sălaj etc.).

Concluzii

Marea schimbare pe care o evidențiază comparația dintre tabloul de atractivitate demografică (AD) din 2011 și tabloul din 2021 este legată de rolul comunelor dezvoltate , apropiate de orașele mari. Acestea devin un pol de atracție demografică. Tendința nu este nouă, dar pare să fi fost accentuată de pandemia de COVID-19.

Analiza cu care am lucrat a fost de tip multinivel, luând în considerație unități administrativ teritoriale (UAT), județe și regiuni istorice, pentru 2011 și 2021. Schimbările de AD urmate de județe se circumscriu unei tipologii în care notăm ca fiind predominante: a) județele de atracție demografică sporită, continuă (Ilfov, Giurgiu, Călărași, în apropierea orașului capitală București și Cluj, în Transilvania), b) județe de respingere demografică și în 2011 și în 2021 (Neamț, Caraș-Severin, Mureș), c) județe cu declin major în AD a localităților componente (Ialomița, Argeș, Prahova, Olt, Hunedoara,Buzău,Galați, Iași, Vaslui), și d) județe de continuitate a stabilității la valori ale AD apropiate de media națională ( județele din Crișana-Maramureș, Teleorman, Dâmbovița,Vâlcea, Brăila, Brașov, Sălaj etc.).

De unde vin, din ce context cauzal, aceste tendințe de evoluție demografică la nivel local-regional? Care a fost și este rolul migrației externe și al migrației interne, temporare prin schimbarea rezidenței sau prin schimbarea domiciliului, rămâne să aflăm pe măsură ce noi date ale recensămîntului din 2021 sau ale statisticii curente vor fi puse în circulație.


Note

[1] În curs de publicare în Romanian Journal of Populațion Studies, nr. 2, 2023. Prima formă, restrânsă, a materialului respectiv a apărut în Contributors.ro din 6 aprilie 2023.

[2] Rata de atractivitate demografică (AD) locală (populația cu rezidență obișnuită în localitate*100/populația cu domiciliul în localitate), pentru 2021, corelează pozitiv, la un nivel de semnificație mai mic de 0.001, cu rata de imigrare temporară în localitate 2021, rata de imigrare în localitate 2021 cu populația dupa domciliu, și cu rata migrației nete 2020, ținînd sub control statutul urban(1) sau rural (0) al localității. Numărul de unități administrativ-teritoriale (UAT) folosite pentru calculul corelațiilor parțiale este de 3156. Constatarea anterioară este valabilă și dacă rularea se face cu date ponderate cu populația localității. O componentă comună între numărătorul și numitorul indicelui de atractivitate demografică este dată de populația care are și rezidența obișnuită și cea permanentă în aceeași localitate. Dacă se dă la o parte aceasta componentă comună între numărător și numitor rămâne, în fapt, raportul între migrația netă cu schimbarea rezidenței obișnuite și migrația netă a populației cu rezidența permanentă în localitate. Cu cât raportul respectiv este mai mare, cu atât este mai mare migrația netă a populației cu rezidența obișnuită față de migrația netă a populației prin schimbarea domiciliului. Comuna cu cel mai mare indice de AD era, în 2021, Berceni din Ilfov. Indicele de AD nu face deosebire între migrația internă și cea externă. O măsură de acest gen pare să fie adecvată  la nivel local în special în societățile de emigrare precum România.

[3]  Am rulat patru modele de regresie multiplă pentru cei doi ani , cu și fără predictori legați de regiunea istorică. Din compararea acestor modele au rezultat procentele date în text.

[4] Prin „efect specific”, în acest context, înțelegem efect „net” înregistrat prin coeficienții de regresie parțială corespunzători impactului pe care fiecare dintre județe l-au avut asupra AD a localităților, ținînd sub control impactul nivelului local de dezvoltare, experiențelor de migrație internațională pentru comunitatea de referință și al accesibilității urbane a localităților (estimată prin indicele de accesibilitate urbană a localității – IURCON). Județul categorie de referință, în ambele ecuații de regresie OLS pentru 2011 și pentru 2021, a fost Alba. Există o întreagă discuție metodologică, întemeiată, referitoare la pragurile de probabilitate (p) sub care considerăm un coeficient de regresie ca fiind semnificativ. Relativ convențional, aici am considerat că un coeficient de regresie este statistic semnificativ dacă are valoarea p egală cu 0.05, sau este mai mică.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Voi generaliza puțin și voi spune numai că dacă nu facem rapid o nouă reorganizare administrativă a teritoriului vom bloca dezvoltarea României.

  2. Variatiile astea demografice tin de mai multi factori conecshi.
    NU poti avea dezvoltare pe toata zona de Est fara transarea favorabila a problemei ucrainene,
    ori sufocand Polii de dezvoltare/ atractie… cum e Bacau/ Braila!
    Fie rupi Bacaul de Iasi – cum NU poti face in cazul Suceava-Botosani -, ori comasezi Braila cu Galati si desfiintezi Tulcea, Vrancea si BU zau!
    S-ar parea ca problemele cele mai grave sunt in centru, sud si est.

  3. Atractivitates demografica este determinata de mai multe variabile. Existenta de cai de comunicatie bune si telecomunicatii, mediu natural nai outin poluat, acces la unitati medicake si scolare, distante acceptabile ce naveta spre si din spre locurile de munca. Pandemiaa accentuat anumite tendinte de migratie interna. Sub aspect statistic, exista date demografice pentru data de 1 iulie a fiecarui an. Lipseste anuntarea obligatorie la orice primarie urbana ori rurala, in sistem on line ai celor care emigreaza temporar ori definitiv in alte tari. Pana la digitalizare eficienta si comunicare buna intre institutiile publice ( primarie, politie, statistica), va mai trece inca o generatie.

  4. ce inseamna ”județ de respingere demografică majoră”? Din cate stiu, datele provizorii ale recensamantului recent arata o scadere mult mai redusa a populatiei jud. Iasi fata de alte judete si o populatie mai ”tanara”. Poate respingere la anumite localitati, nu la nivel de judet. Astept explicatii…

    • Mulțumesc pentru comentarii/întrebări. Da, județul Iași face parte din categoria celor în care vârsta medie a populației era sub 40 de ani, la ultimul recensământ din 2021, realizat în 2022. Situație era similară cu cea de la Ilfov și Suceava. Atractivitatea demografică (AD) pe care focalizez analiza este cea dată mai ales de mișcarea migratorie (internă și externă, pe termen scurt și pe termen lung) și nu de cea naturală. Pentru cititorii interesați de aspecte tehnice poate fi utilă o vizită pe Research Gate, la adresa https://www.researchgate.net/publication/370631027_Annex_1pdf , unde sunt date detalii ale analizei. Județele Iași și Vaslui din Moldova trec de la situația în care AD locală era mai puțin influențată de apartenența județeană a localității la situația în care influențea respectivă tinde să fie negativă. De ce AD era în 2021, comparativ cu 2011,în declin, în județul Iași? În primul rând pentru că dezvoltarea socio-umană a orașului-capitală Iași era printre cele mai reduse în seria orașelor mari, de peste 200 de mii de locuitori (vezi tabel A2 la link-ul menționat anterior). Dacă, într-adevăr, Iașul este unul dintre cele mai poluate orașe ale țării (https://rb.gy/1b0wr), atunci am putea adăuga încă un motiv în seria celor care explică declinul menționat. Desigur, date aprofundate referitoare la migrația la nivel local și regional, intern și extern, sunt de așteptat pe baza ultimului recensământ.

  5. O groaza de filosofii, de exprersii specifice, limbaj pretentios priceput doar de specialistii in geografie, demografie, ,,clustere”, plasture, etc.. ,,cuvinte goale ce din coada au sa sune”, care nu rezolva nimic…Oltenia e clar delimitata, Dobrogea e clar delimitata, de geografie veau sa zic, Banatul, Crisana, Maramures, trebuie aranjate un pic, apoi, grupezi favorabil judetele din centrul Transilvaniei, eliminand prosteala ,,Tinutul secuiesc” (nu ai cum sa revii la stalinisme si rusisme de genul ,,Regiunea Mures Autonoma Maghiara”), grupezi corect judetele din Muntenia nord, sud, sau est, vest), lasi Bucurestiul cu bucatica de Ilfov, pentru ca e oricum bine individualizat, in Moldova ai 4 judete in Moldova Nord si 4 in Moldova Sud si gata..Bine intervin decisiv caile de comunicatii, pe care Romania nu le mai termina de zeci de ani. E mult mai simplu, dar nu se va face asa, fiindca sunt interese politice grele, la securisto-comunistii cu gazura capitalista..toti vor guvernatori, manageri de regiuni, etc…boala sefiei, la neamul prost!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Sandu
Dumitru Sandu
Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro