Republica Moldova prinsă în confruntarea dintre imperialismul rus și blocul european

„Poziția mea politică constă in faptul că singura salvare pentru Republica Moldova – mai bine spus pentru oameni, pentru că într-un final fiecare țară înseamnă simplii cetățeni – este uniunea cu Federația Rusă. (…) Această uniune trebuie să fie strânsă, de încredere și veșnică. Pentru că avem tradiții comune, istorii comune, o înțelegere comună a vieții”.[1]
Ilan Șor, liderul blocului politic „Victoria”

La Chișinău, ziua de 4 iulie ac. a programat reuniunea la nivel înalt Uniunea Europeană – Republica Moldova, gazdă fiind președintele Maia Sandu, iar oaspeți de marcă președintele Consiliului European, António Costa și președintele comisiei Europene, Ursula von der Leyen. António Costa și Ursula von der Leyen au sosit la Chișinău cu scopul de a transmite un semnal politic clar de sprijin în direcția integrării europene a Republicii Moldova într-un moment delicat, în care procesul de aderare este amenințat de blocajul generat de guvernul Viktor Orbán cu privire la lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina.

Republica Moldova și Ucraina sunt evaluate împreună ca potențiali membri ai Uniunii Europene. Guvernul Orbán, însă, invocând rezultatele unui sondaj de opinie pe care l-a comandat – „Voks 2025”, operațiune derulată între 14 aprilie și 20 iunie 2025[2] -, a promis că va bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană; implicit, demararea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova va fi blocat. Republica Moldova are alegeri parlamentare programate pentru data de 28 septembrie ac., așadar Viktor Orbán servește din plin cauza Kremlinului, făcându-i jocul atât în Ucraina, cu care Rusia de află în război deschis, cât și în Republica Moldova, unde o parte a opoziției pro-ruse a decretat că aderarea la Uniunea Europeană nu se va produce niciodată, în orice caz nu înaintea unirii cu Federația Rusă.

SABOTAJUL LUI ORBÁN

La preluarea de către Regatul Danemarcei a președinției Consiliului Uniunii Europene, ministrul danez al afacerilor europene, Marie Bjerre, a făcut câteva comentarii privind poziția guvernului său în legătură cu procesul de extindere al Uniunii Europene[3]. Vizate: tandemul Ucraina – Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest. „Este foarte important pentru lupta ucrainenilor pentru libertate să aibă o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. Acest lucru este important și pentru Republica Moldova”, a declarat Marie Bjerre. A mai declarat că Danemarca lucrează la deschiderea primului capitol de negocieri cu Ucraina și Republica Moldova împreună ca fiind cea mai bună soluție și nu crede în scenariul decuplării acestora, pentru ca Republica Moldova să poată începe negocierile fără să mai aștepte rezolvarea blocajului ridicat de guvernul Orbán.

La Consiliul European din 26 – 27 iunie ac., Viktor Orbán le-a comunicat celorlalți 26 lideri de state membre că Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. A invocat rezultatul sondajului de opinie „Voks 2025”. Pe blocul paginii oficiale a „Voks 2025”, este consemnat într-un text publicat în data de 27 iulie ac.[4]:

„Potrivit prim-ministrului, peste 2 milioane de voturi în cadrul consultării publice Voks 2025 au oferit guvernului ungar un mandat democratic de a se opune deschiderii capitolelor de aderare cu Ucraina. Prim-ministrul Orbán a subliniat că discuțiile de aderare la UE pot continua doar în unanimitate între statele membre. «Nu am fost de acord», a spus el, afirmând fără echivoc că procesul a fost acum oprit. Recunoscând curajul poporului ucrainean, prim-ministrul a susținut că acordarea calității de membru Ucrainei în starea sa actuală ar fi un act de autodistrugere pentru Ungaria. «Dacă am admite o țară aflată în război, am fi târâți în război cu Rusia», a avertizat el. El a pus sub semnul întrebării viabilitatea granițelor și structurii de guvernare actuale a Ucrainei, afirmând că statalitatea țării este incertă pe fondul conflictului. «Nici măcar nu știm ce a mai rămas din țară», a spus el. În opinia sa, deciziile pripite privind extinderea subminează atât securitatea Ungariei, cât și integritatea Uniunii Europene”.

„Nu există motive obiective pentru a împiedica începerea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană”, a răspuns Comisia Europeană afirmațiilor premierului maghiar[5]. „Când unei țări candidate i se blochează accesul fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”.

Pe fond, vetoul premierului maghiar nu are un fundament juridic, așa cum lasă să se creadă Viktor Orbán. Între 14 aprilie și 20 iunie 2025, s-a derulat un soi de sondaj de opinie, în care cetățenii Ungariei au fost chemați să se pronunțe dacă sunt sau nu de acord cu aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Înainte de lansarea efectivă a sondajului și pe perioada desfășurării acestuia, s-a derulat o campanie intensă prin care electoratului i se cereau / sugerau două lucruri: (i) să participe la sondaj în număr cât mai mare; (ii) să voteze cu NU, ca fiind în interesul țării să facă acest lucru, pentru a evita un conflict cu Rusia.

La final, guvernul Orbán a raportat că la sondaj au participat 2,278 milioane de cetățeni cu drept de vot – adică circa 29% din electoratul cu drept de vot – din care 95% s-ar fi pronunțat așa cum și-a dorit guvernul, adică opunându-se demarării procesului de negociere a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. De unde, prin extrapolare, guvernul a considerat că există temei juridic pentru un mandat oficial de exprimare a unui veto în Consiliul European.

Opoziția de la Budapesta dezavuează acest joc politic dezonorant. Procesul de consultare nu a fost monitorizat în vreun fel de observatori independenți, nu prezintă garanții la votul multiplu și nici nu a fost deschis vreunui audit independent, deși rezultatele sale sunt invocate ca temei juridic de drept internațional. Péter Magyar a acuzat întreg procesul ca fiind un uriaș exercițiu de propagandă pro-rusă, îndreptat împotriva Ucrainei și care subminează interesele Uniunii Europene. Inutil să mai adăugăm că Republica Moldova a devenit astfel victimă colaterală a filo-putinismului și euroscepticismului lui Viktor Orbán.

PROMISIUNEA UNUI VIITOR EUROPEAN

În 1812, la Hanul lui Manuc s-a semnat Tratatul de la București, de pace între imperiul țarist și cel otoman: „Par l’article premier des préliminaires précédemment signés, il eststipule, que la rivière du Pruth, depuis son entrée en Moldavie jusqu’à son confluent avec le Danube, et la rive gauche du Danube, depuis ce confluent jusqu’à la bouchede Kili età la mer, formeront la limite des deux Empires” – se consemna la articolul 4 din Tratat. Moldova era împărțită, teritoriile din stânga urmând să fie ocupate de Rusia țaristă, în timp ce: „… împărăția Rusiei să înapoieze și să predea Înaltei împărății otomane pământul Moldovei de pe partea dreaptă a râului Prut, de care s-a amintit mai înainte, precum și Valahia aşa cum se află ele în prezent, cu cetățile lor, cu orașele și cu târgurile și cu satele și cu locuitorii lor și insulele de pe Dunăre… „, conform prevederilor articolului 5.

Tratatul vorbește foarte clar de teritorii ale imperiului rus și teritorii ale imperiului otoman, reîmpărțite ca preț al păcii, mai precis a Moldovei pe cursul Prutului până la Gurile Dunării, oferind Rusiei ceea ce țarul și-a dorit, anume accesul la imperiului său la gurile fluviului. Nimic aici despre români sau drepturile lor. Acesta este momentul istoric invocat deunăzi în discursul său de Ilan Șor, ca fiind o „istorie comună” a „Basarabiei” și Rusiei imperiale, spre deosebire de „Bogdania”, adică partea occidentală a Moldovei istorice, dintre Carpați și Prut.

„Basarabia”, devenită astăzi Republica Moldova (fără a uita de sudul său, ciuntit pe vremea bolșevicilor, dar aceasta este o altă discuție), caută să revină în Occident prin integrarea în Uniunea Europeană. Din motivele explicate mai sus, negocierile nu au demarat încă, deși președintele Maia Sandu a sperat că se va întâmpla și că până în anul 2030 procesul va fi finalizat. Bucureștiul, prins cu anul electoral și cu un guvern condus de liderul PSD Marcel Ciolacu nu a părut preocupat de subiect. De ce? se pune întrebarea. Răspunsul nu este simplu, dar poate fi simplificat afirmând că Bucureștiul nu are o dispută pe față cu Kievul așa cum este cazul Budapestei, dar mulți lideri politici români gândesc la fel cu Viktor Orbán, ceea ce face diplomația noastră ineficientă în susținerea intereselor Chișinăului, când vine vorba despre depășirea impasului legat de negocierile de aderare la Uniune ale tandemului Ucraina – Republica Moldova.

Ucraina plătește cu un război deschis încercarea sa de a se alătura Occidentului. Nici Republica Moldova nu poate spera că Rusia este dispusă să accepte fără să se opună din toate puterile drumului său european. Următoarea încercare ține de alegerile parlamentare din 28 septembrie ac., când Moscova speră să o izoleze pe Maia Sandu și administrația prezidențială și apoi să o asedieze printr-o victorie a pro-rușilor în septembrie. Politicienii pro-ruşi, mass-media și conturile de social media pro-ruse susțin că Uniunea Europeană nu este interesată să aibă Republica Moldova ca membru. Este un narativ de impact, în Republica Moldova ca și în România.

La summit-ul Uniunea Europeană – Republica Moldova au participat António Costa şi Ursula von der Leyen, respectiv Maia Sandu, apoi președintele Parlamentului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean. Obiectivele reuniunii au fost în principiu următoarele:

(a) Susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova;

(b) Consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării;

(c) Susținerea efortului de dezvoltare economică și a infrastructurii;

(d) Un acord pentru roaming începând cu 2026 și facilitarea accesului la programele Uniunii precum „Erasmus+” sau „Creative Europe”.

La finalul reuniunii a fost dată publicității declarația comună a primului summit Uniunea Europeană – Republica Moldova (textul poate fi consultat aici), iar președintele Maia Sandu a rezumat în declarația sa rezultatele acestei prime reuniuni politice:

„În următorii trei ani, Uniunea Europeană va investi 1,9 miliarde de euro în Moldova – de la nord la sud, în orașe și sate. Din prima tranșă a fondurilor europene, vom repara aproximativ 200 de kilometri de drumuri regionale și raionale. Lucrările vor începe în mai multe localități din țară (…). În peste 100 de localități vor fi asfaltate drumuri locale care așteaptă de zeci de ani să fie reparate (…). Școlile din toată țara vor primi sprijin pentru a-și renova cantinele, astfel încât, din 1 septembrie 2025, elevii din clasele a V-a și a IX-a să beneficieze de alimentație gratuită. Vom susține antreprenorii prin granturi și programe de finanțare care îi ajută să investească, să-și dezvolte afacerile și să creeze locuri de muncă”.[6]

Ne aducem aminte că anul trecut, în 20 octombrie, s-a organizat referendumul privind demararea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a trecut la limită, cu 50,38%. Întreg jocul este pe muchie de cuțit, pentru că opoziția pro-rusă, dacă va ajunge la putere, nu va ezita să procedeze la fel ca în Georgia, punând procesul în așteptare pe durată nelimitată. Or, cât timp Viktor Orbán face jocul Kremlinului și blochează începerea negocierilor de aderare, Bruxellesul, până va găsi antidotul acțiunilor subversive ale Budapestei, nu poate veni decât cu oferte de susținere financiară și promisiuni.

Nu este puțin, desigur, dar rezultatele rămân incerte în lupta cu propaganda rușilor. Ca măsură concretă, în acest an Uniunea va aloca prima tranșă de 270 de milioane de euro din cei 1,9 miliarde de euro anunțați ca sprijin pentru Republica Moldova.

ÎMBRĂȚIȘAREA OTRĂVITĂ A RUSIEI

Într-o declarație recentă, premierul Dorin Recean afirma că Rusia își continuă eforturile de destabilizare a Republicii Moldova prin dezinformare și că nu doar tancurile pot distruge democrațiile:

„Democrația se poate pierde nu doar cu tancurile, ci cu milioane de euro pompați în conturi anonime de publicitate, cu platforme media de buzunar, inclusiv cele fondate direct la Moscova, cu influenceri plătiți să mintă. Banca rusească a deschis peste 138.000 de conturi pentru cetățeni ai Republicii Moldova pentru a le vira bani unor alegători. Grupări criminale, actori maligni din exterior încearcă tot mai mult să exploateze și să abuzeze legile pe care se bazează democrația”.[7]

După ultimele alegeri parlamentare, autoritățile de la Chișinău au adoptat un nou cod electoral cu reguli mai stricte privind finanțarea partidelor: plafon redus pentru donații, interzicerea finanțării din partea entităților cu interese străine și limitarea donațiilor în numerar. Alegerile prezidențiale din octombrie, din Republica Moldova și situația critică prin care a trecut România la finele anului trecut, când a fost nevoită să anuleze alegerile prezidențiale datorită interferenței Rusiei, însă nu a putut face nimic împotriva propagandei din rețelele sociale care a influențat masiv și votul la parlamentarele din decembrie 2024, sunt lecțiile învățate pentru guvernul Dorin Recean. Dar și presiunea Rusiei asupra Republicii Moldova se intensifică pe măsură.

Vârful de lance al politicii Kremlinului în Republica Moldova este în continuare oligarhul fugar Ilan Șor. Duminică, 6 iulie, Ilan Şor a organizat un congres al Blocului „Victorie”, formațiunea politică pe care o patronează. La reuniune au participat mai mulți de politicieni asociați intereselor lui Şor: primarul din Taraclia, Veaceslav Lupov, primarul din Orhei, Tatiana Cociu, deputatul Vasile Bolea, precum și Marina Tauber, care a părăsit Republica Moldova, unde are probleme cu legea.[8]

Evenimentul a avut și patroni ruși importanți: Leonid Sluţki, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat și Konstantin Kosacev, membru al Consiliului Federației Ruse. Semn clar că acțiunea lui Ilan Șor are sprijin de la Kremlin.

Blocul „Victorie” – creat tot la Moscova, în 21 aprilie 2024 – include partidele „Renaștere”, „Șansă”, „Victorie” și „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei” – toate strâns legate de oligarhul Ilan Şor și, implicit, de Rusia. Este doar o parte a complicatei ecuații politice de la Chișinău, care s-a diversificat artificial – la fel ca și cea din România – sub presiunea obiectivelor războiului hibrid dus de Rusia împotriva Occidentului.

Schema simplificată a ecuației politice din Republica Moldova

Recent, Liga Orașelor și Comunelor din Republica Moldova a anunțat că părăsește Blocul „Împreună”, subliniind că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie ac. Motivul?

„Blocul, care trebuia să ofere o alternativă reală cetățenilor dezamăgiți de guvernare, a fost transformat într-un instrument politic izolat, unde dialogul și extinderea au fost înlocuite de tergiversare, etichetări și jocuri de culise”, a afirmat Alexandru Bujorean, liderul Ligii Orașelor și Comunelor[9]. Anul trecut, în luna august, și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a părăsit Blocul „Împreună”, Igor Munteanu, liderul Coaliției acuzând tendințe monopoliste de control din partea PAS.

Intervievat recent de presa românească (vezi aici), Nicolae Țibrigan, expert în dezinformare rusă, l-a indicat pe Ion Ceban, primarul Chișinăului, ca fiind adevăratul pion pro-Kremlin. Mai departe, cu privire la modul de operare al multitudinii de formațiuni politice care încearcă să ajungă la putere în septembrie pentru a ține Republica Moldova aproape de Rusia și departe de integrarea în Uniunea Europeană, Nicolae Țibrigan a oferit următoarea explicație:

„Partidele cu agendă antieuropeană din Republica Moldova operează într-un mod tot mai coordonat și sofisticat pentru a fragmenta votul proeuropean, mizând pe un mecanism dublu: proliferarea de formațiuni-satelit și instrumentalizarea discursului religios și identitar.  Spre deosebire de strategiile clasice de opoziție, aceste grupări – PSRM, PCRM, Blocul «Victoria», Blocul «Alternativa», structurile reconstituite ale lui Ilan Șor, cum ar fi Partidul «Inima Moldovei», sau Partidul «Viitorul Moldovei» – își asumă o logică electorală de «acoperire în evantai», fiecare dintre ele fiind calibrată pentru a atrage o anumită categorie de electorat indecis, dezamăgit sau captiv în bule informaționale conservatoare, antisistem. De exemplu, în sudul țării sau în diaspora estică se promovează ideea că UE ar «impune valori străine și LGBT», în timp ce în zonele urbane se mizează pe discursuri despre sărăcie, trădare națională sau corupția guvernării actuale. Toate aceste narațiuni converg, de fapt, spre un singur obiectiv: demobilizarea alegătorilor PAS și dispersarea voturilor moderate prin crearea de «opțiuni alternative» care, de facto, sprijină interesele Rusiei”.

Mai departe, când vine vorba despre Ion Ceban, Nicolae Țibrigan consideră că, prin trecutul său, dar și profilul politic și acțiunile pe care le derulează, este personajul cu cele mai mai șanse să ajungă la putere, pentru ca apoi să servească deschis interesele Moscovei:

„Deși se bucură de o imagine de primar eficient în Chișinău, Ceban nu a reușit să-și consolideze profilul politic la nivel național, iar asocierea sa cu Kremlinul, susținută de unele date și apariții media, îi provoacă și acum mari bătăi de cap. Este totuși evident că primarul Ceban cultivă o retorică ambivalentă, evitând confruntările directe cu Rusia și promovând o «neutralitate pragmatică», ce vizează electoratul conservator și indecis. Prezența sa în evenimente cu actori apropiați de Moscova, declarațiile publice despre relații «echilibrate» cu Estul și lipsa unei poziționări clare în trecut față de agresiunea rusă din Ucraina au alimentat percepția că este un vector convenabil pentru interesele rusești, fără a fi un agent asumat. În același timp, presa rusă îl prezintă favorabil, iar unele canale de Telegram asociate rețelelor «Pravda» și «Matrioșka» au distribuit materiale în care Ceban este portretizat ca „singurul politician echilibrat” din Moldova. Această poziționare dublă – între eficiență administrativă și ambiguitate geopolitică – îl face pe Ceban un candidat potențial util pentru Kremlin, dar și vulnerabil în fața atacurilor politice care îl acuză de oportunism. Publicul din România, inclusiv politicienii de la noi, trebuie să înțeleagă că Ion Ceban este un «politician al Rusiei» în sens strict, fiind inclusiv unul dintre beneficiarii principali ai unei narațiuni rusești care caută să discrediteze orientarea proeuropeană a Chișinăului și să promoveze un model hibrid de guvernare, pe placul Moscovei”.

FRĂȚIE ȘI CURAJ!

La ora la care scriu, diverse canale de știri difuzează știrea că lui Ion Ceban i s-a instituit interdicția de călătorie în Spațiul Schengen, deci și în România. Informația a fost inițial promovată pe surse, citate fiind surse oficiale din Ministerul de Interne de la București, după care Ministerul Afacerilor Externe de la București a dezmințit că ar fi luat o astfel de măsură împotriva primarului Chișinăului, dar nu a exclus o interdicție la nivel unional, pe care o va aplica și România[10].

Nu comentez motivele pentru care Palatul Victoria și Palatul Cotroceni continuă să se ascundă în spatele Bruxellesului când vine vorba de susținerea curajoasă a căii europene pentru Republica Moldova. Sigur, există evaluări, îmbrățișate anterior de Klaus Iohannis și cuplul de premieri Ciucă & Ciolacu, că cetățenii din Republica Moldova văd cu ochi mai buni relația cu Uniunea Europeană, decât aprofundarea relației cu România. Că ar exista o teamă, indusă și întreținută de puternicul flux de dezinformare și propagandă rusească, că România vrea să alipească Republica Moldova – o unire cu forța – așa cum s-ar fi întâmplat în interbelic, „cizma jandarmului român” fiind simbolul invocat cu obstinație pentru a descrie consecințele „alipirii” Republicii Moldova la România.

Desigur, există și funcționează o retorică antiromânească în Republica Moldova și aceasta este susținută de propaganda Kremlinului. Dar există și o retorică antieuropeană, pe aceleași temeiuri cu cea antieuropeană ce proliferează în România, care acuză „imperiul european” și pe „împărăteasa Ursula” ca simboluri ale pierderii suveranității naționale. Pentru a contracara agresivitatea Bucureștiului și a Bruxellesului, cetățenilor moldoveni li se pune în față „atractiva” alternativă a „unirii firești cu Rusia”, după cum afirmă cinic Ilan Șor.

Chișinăul proeuropean nu poate face singur față presiunii continue a Rusiei. Kremlinul tocmai a enunțat obiectivul militar de cucerire a Odessei, care ar urma să fie alipită, la fel cu celelalte patru oblasturi ucrainene, Federației Ruse. Odessa este teritoriul ucrainean cheie, a cărui cucerire ar aduce Federația Rusă la Gurile Dunării și ar permite Transnistriei să ceară integrarea în Federație. Republica Moldova și România ar avea din acel moment inamicul pe Nistru și Dunăre, un inamic care nu ar înceta să fie provocator în toate modurile posibile, inclusiv în plan militar.

Cu această perspectivă în față, se pune întrebarea dacă România trebuie să continue politica timidă din vremea lui Iohannis privind Republica Moldova, sau ar trebui să acționeze mult mai deschis și tranșant? Când inamicul este la porți, dar s-a consolidat și în interior, precauțiile nu-și mai găsesc rostul, decât pentru a explica lipsa de determinare și diverse neputințe ori trădări.

De curând, atât președintele interimar, astăzi premierul Ilie Bolojan, cât și nou alesul președinte Nicușor Dan au vizitat Chișinăul. La declarațiile din 10 iunie ac., prilejuite de vizita la Chișinău, președintele Nicușor Dan făcea următoarele afirmații[11]:

„… așa cum am spus, România susține eforturile dumneavoastră, atât în mod diplomatic, în raport cu partenerii noștri, cât și concret, în măsura în care, pe anumite domenii, este nevoie de expertiza noastră, asta însemnând și toate greșelile pe care le-am făcut de-a lungul timpului, sunt incluse în expertiză.

Cea mai mare amenințare a prezentului, evident, e Federația Rusă. Dincolo de războiul din Ucraina, care generează insecuritate în toată zona, trebuie să fim foarte atenți și să avem mijloace comune de răspuns la războiul hibrid, și am vorbit azi de colaborarea în această direcție.

Așa cum am spus, proiectul cel mai important al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, aveți aici sprijinul nostru. Urmează o etapă importantă, 28 septembrie. Sunt foarte optimist că, așa cum au făcut-o de câteva ori în perioada recentă, cetățenii Republicii Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană pe care Republica Moldova și-a construit-o”.

De alegerile din septembrie ne mai despart două luni și jumătate. Nu mai este timp de pierdut. Bucureștiul și Chișinăul trebuie să acționeze sinergic, să împiedice cu orice preț, alături de instituțiile Uniunii Europene, instaurarea unui guvern marionetă sprijinit de Moscova la Chișinău. Există și un obstacol evident ce trebuie înlăturat: boicotul lui Orbán care servește interesele lui Putin în Ucraina și Republica Moldova.

Viktor Orbán vrea o discuție cu Nicușor Dan?[12] Foarte bine. Subiectul piedicii pe care guvernul FIDESZ a ridicat-o împotriva interesului Chișinăului de a adera la Uniunea Europeană trebuie să fie musai temă de discuție. Toată lumea are interese, ceea nu înseamnă că interesele României și ale Republicii Moldova pot fi luate peste picior cu un hocus-pocus de sondaj de opinie.

Note:

[1] https://www.ziarulnational.md/ilan-or-propune-uniunea-cu-rusia-ca-solutie-pentru-salvarea-moldovei-inainte-de-alegerile-din-septembrie/

[2] https://abouthungary.hu/tags/voks-2025

[3] https://agerpres.ro/politic-extern/2025/07/03/ue-danemarca-intentioneaza-sa-deschida-in-a-doua-jumatate-a-anului-primul-capitol-al-negocierilor-de–1465266

[4] https://abouthungary.hu/blog/pm-orban-with-2-million-votes-in-voks-2025-we-stopped-ukraines-eu-accession

[5] https://www.euronews.ro/articole/bruxelles-raspuns-pentru-viktor-orban-nu-exista-motive-obiective-pentru-a-bloca-a

[6] https://cursdeguvernare.ro/declaratia-summit-ului-ue-moldova-ue-a-deblocat-270-mil-euro-din-sprijinul-de-19-mld-promis-moldovei-liderii-europeni-condamna-amenintarile-hibride-persistente-ale-rusiei-de-subminare-a-alegerilor.html

[7] https://www.romania-actualitati.ro/stiri/in-lume/chisinaul-este-decis-sa-nu-lase-moscova-sa-hotarasca-viitorul-republicii-moldova-id213346.html

[8] https://www.ziarulnational.md/ilan-or-propune-uniunea-cu-rusia-ca-solutie-pentru-salvarea-moldovei-inainte-de-alegerile-din-septembrie/

[9] https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/tensiuni-in-blocul-impreuna-inainte-de-2455977.html

[10] https://www.g4media.ro/primarul-chisinaului-ion-ceban-are-interdictie-sa-intre-in-romania-si-in-tot-spatiul-schengen.html

[11] https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/conferinta-de-presa-comuna-a-presedintelui-romaniei-cu-presedintele-republicii-moldova-maia-sandu

[12] https://hotnews.ro/viktor-orban-a-spus-la-targu-mures-ca-vrea-sa-discute-cat-mai-curand-cu-nicusor-dan-as-dori-sa-vad-care-i-este-pozitia-in-aceste-chestiuni-2018177