România Educată sau România înlănțuită?

Doamnă profesor, noi aici suntem de dreapta, pe Contributors! Cum puteți face referiri la Thomas Piketty (nume odios)? Ne simțim jigniți și tot ce nu ne convine e de stânga și iliberal!
Mă duc la bibliotecă să caut kilogramele de rapoarte elaborate în cei „peste 6 ani” de consultări pentru proiectul România Educată. Chiar titlul așa-zisului proiect (RE) se pretează la comentarii moromețiene: Da’ ce, băi neamțule, când ai venit tu România era chiar așa proastă? (El ar putea răspunde, dacă ar eșua în poiana lui Iocan: Da, din moment ce m-ați pus pe mine președinte.)

În concluzie, e ca la dans: dacă nu știm pașii, ne uităm și noi la alții și facem ca ei! De-aia avem nemții noștri, mai proști și mai slabi în spirit național decât armânii luminați care ne-au ridicat acum un secol și jumătate-două! Și de-aia Iohannis n-o să iasă niciodată din curtea palatului cu plugul să meargă să are loturile realității! Fonciirea istoriei o să vină mai târziu și la el, deși se vede de pe-acum că n-are, chiar dacă și-a luat general pe post de ordonanță.

Sincer? N-am Înțeles nimic.
Ce aveam noi de valoare în sistemul educațional post-comunism și ante-Bologna și este acum uniformizat și anihilat de o Comisie Europeană abuzivă? În două – trei – hai patru puncte, liniuțe?
Mă tem că ne-am obișnuit să dăm vina pe alții pentru neputințele și incompetența noastră, pentru lipsa noastră cronică de viziune.
Dacă sistemul Bologna este atât de păcătos, cum se face că tot mai mulți copii pleacă să-și facă studiile, inclusiv liceale – dacă părinții au posibilitatea să-i susțină – în alte state europene, care și ele au adoptat sistemul Bologna?
Nu cumva pentru că în respectivele state există o viziune la nivel de sistem, o coerență în societate și profesori dedicați?
Zic și eu…

Tara duce lipsa de personal calificat, MUNCITORI si MESERIASI de tot felul si se discuta a nu stiu cata oara de invatamantul preuniversitar si universitar.
„Intelighentia” romanesca nu intelege care sunt cerintele momentului, n-a avut nici o data considerentele necesare pt. mediul economic.
Romania in ultimii 30 de ani s-a schimbat si se schimba profund, fara muncitori si meseriasi de tot felul aceste schimbari neputand fi indeplinite in sens pozitiv.
Rezultatul, oamenii pleaca si muncesc in Europa locul lor fiind luat de personal din Asia.
Este Romania pregatita pt asimilarea acestor noi locuitori care provin din culturi diferite ? sau se prefigureaza conflicte cu care romanii pana acum n-au fost obisnuiti ?
Romania nu se poate dezvolta fara muncitori si meseriasi pregatiti in tara , carpelile care se numesc reforme ale invatamantului nu vor avea nici un efect asupra mediului economic atata timp cat nu vor avea loc reforme serioase in acest sens totul va ramane la nivel de discutie inutila iar UE , ce treaba avem cu ea ?

Din cite stim legea Invatamintului aparuta ca urmare a nevoii existentei unei „ Romanii Educate ”(proiectul de suflet al Presedintelui Iohannis ) este de aproximativ 4 ani pe masa unor decidenti ,profesori de marca si nu numai, din Invatamintul romanesc, ea fiind ,acum ,supusa si dezbaterii publice ,in urma careia va rezulta varianta finala .Din cite vedem exista , ca si mod al aparitiei , un intreg set de modificari ce par a multumi „ in integrum ”intreaga societate .Iaca citeva modificari :Se constata aparitia liceelor teoretice, liceelor vocaționale și profesionale, ministerul fiind cel care stabilește criteriile de încadrare într-o filieră sau alta, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru.Limba și literatura română si gramatica – vor constitui o probă scrisă distinctă la Bacalaureat.Proba E – actuala probă scrisă , specifică profilului și specializării ,devine opțională, cu un nivel de dificultate ridicat , putând fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior, cât și pe piața muncii. Absolvenții clasei a VIII-a vor sustine admiterea la Colegiile Naționale la o săptămână de la Examenul Național, subiectele vor fi redactate în afara unității de învățământ. Colegiile naționale vor avea posibilitatea să-și organizeze propria admitere din iunie 2024. Examenul va fi susținut după cel de Evaluare Națională .
Este vizibila implicarea societatii civile si factorilor de raspundere la nivel ministerial. Legea , astfel modificata , capata contur .

Pe vremuri existau, in Ro, subingineri si ing. In Ge existau ing. (absolventi de Fachhochschule), care uneori nu aveau bacalaureat si dipl. ing, absolventi de universitate tehnica. Mie mi s-a echivalat diploma in Ge ca Dipl.-ing. Sunt obligat sa adaug in cartea de vizita Ro, adica dipl.-ing (Ro). Unor colegi de facultate, plecati in USA, li s-a echivalat drept „bachelor”. De regula cei cu Fachhochschule nu aveau dreptul la doctorat.
Cind s-a introdus sistemul bachelor-master in Ge, s-a argumentat cu faptul ca exista extrem de multi care nu reusesc sa duca facultatea (Universitatea tehnica) pina la capat si se trezesc, dupa citiva ani de studii, fara nici o diploma.
Nu stiu ca doctoratul sa fie considerat un „ciclu” de invatamint. Cel mai des doctoratul se face in cadrul institutelor, mai rar in firme. Nu e nici o limita de durata, poate dura trei, sau poate dura zece ani. Conditia de baza a unui docorat e, in principiu, sa aduca ceva nou domeniului, temei. Spun in principiu, pt ca in practica nici in Ge nu se intimpla asa.

Doamna Iorgulescu, rezonez cu dumneavoastră doar în privința duratei mici a studiilor Bologna (3+2+3 ani). Așa cum foarte bine ați aratat, este foarte toxică aceasta implementare in cazul disciplinelor „tari”, matematica, fizica, chimie. Mă bucură faptul că Politehnica și-a păstrat bufferul de 4 ani, 5 ani ar fi fost cel mai corect.

In rest, pledez pentru internaționalizare. Cat mai mare și cât mai multă. Da, să apară cuvintele „european”, „UE” și „globalizare” de 1000 de ori daca este nevoie. Sa apară în lege și Asia, și Taiwan, și Singapore, și Australia și America de Sud. Învățământul trebuie să aibă conexiuni, sa fie legat organic de învățământul global în ceea ce privește temele de cercetare, trendurile, focusul.

Va înțeleg perfect pozitia naționalistă. Dar mă surprinde ideea că UE „ne vrea prosti”. Politicienii români de 30 de ani ne vor prosti. Pentru că politicienii români hotărăsc pentru noi, nu UE. Nu a este nimic impus, de nicăieri. Ideea că alții ne impun este ca o scuza pentru a nu se face nimic (sau mai mult). O „recomandare” este o „recomandare”, dar legile și deciziile se iau în Ro, de către politicienii romani.

Am apreciat foarte mult deschiderea pe care integrarea în UE a adus-o în învățământul universitar. Stagiile Erasmus, bursele Marie Curie, accesul la rețelele europene de cercetare, rețeaua europeană de laboratoare, recunoașterea aproape automata a studiilor și accesul la învățământul de masterat și doctorat foarte ușor, burse la nivel european pentru continuarea studiilor și perfecționare, proiectele europene comune, proiectele HORIZON samd

Ceea ce nu înțeleg eu este de unde vine aceasta opunere relativ la beneficiile colaborării internaționale. Aceasta inerție și acest auto-suficientism al învățământului universitar care crede că „știe el mai bine”, singur aici, izolat.

Chiar, oare pentru această lege a învățământului s-a cerut ajutor de la agenții competente, s-au comparat legi din alte state, s-au dezbătut viziuni relativ la învățământ ale statelor dezvoltate, gen Singapore, Japonia, Taiwan, țările nordice samd? Cum abordeaza ele învățământul superior? Sau ramanem iar în paradigma românească că „știm noi cel mai bine, nu avem nimic de învățat de la altii”?

Da, suntem parte a UE și ar trebui să învățăm să profităm de asta. Sa PROFITAM. Daca nu vor politicienii sa ia fonduri europene sa ne facem autostrăzi, daca nu vor politicienii să ia fonduri europene sa ne consolidam căile ferate, daca nu vor politicienii să profite de apartenența la UE pentru a dezvolta economia, macar învățământul sa profite de aceasta afiliere. Să profite de rețelele de cercetare puse la comun, să trimită oameni să învețe și să implementeze in Ro, sa cheme specialiști și să formeze specialiști din și în UE. Stand închiși în Ro nu vom evolua de la sine.

Autosuficienta este peste tot prezenta in invatamantul universitar din Ro, dar nu este deloc benefica pe termen lung.

Dnă Iorgulescu aveți perfectă dreptate. Bătrân fiind am avut șansa de a avea în facultate profesori de formație germană (Emilian Bratu, Costin Nenițescu, Coriolan Drăgulescu) cu exigențele specifice. M-am auto–repartizat (având medie mare putem să aleg orice) în producția de medicamente. După stagiu, m-am mutat în cercetare-proiectare având și aici șansa unor șefi de formație germană (Ilie Vasilescu, Iosif Kathrein și Bendorf) de la care am învățat enorm. M-am simțit cu adevărat inginer de abia după aprox. 5 ani de activitate în cercetare.
Din păcate, aplicarea sistemului Bologna a fost făcută în grabă și cu consecințe tragice. NU poți deveni inginer după 3 ani de studiu decât pe hârtie. Industria bună sau rea, dar care exista s-a evaporat în favoarea importurilor
Se va revigora vreodată învățământul tehnic în România ? Eu nu cred că voi apuca.

De vina pentru nivelul slab al absolventilor invatamantului superior nu este sistemul imprumutat din Occident, altfel ar fi produs si acolo aceleasi rezultate. E vorba de implementarea lui in Romania. Cat priveste invatamantul preuniversitar, daca vorbim de liceu, e la fel de slab ca cel universitar, cu o deosebire, anume ca parintii inca mai au un cuvant de spus si fac eforturi mari ca sa suplineasca ceea ce nu se face la clasa. Asta e diferenta intre liceu si universitate, ce mai ramane din invatamantul romanesc e efortul privat, al parintilor, care platesc bani seriosi ca profesorii sa-si faca treaba la meditatie, pe bani privati, asa cum nu si-o fac la clasa, la invatamantul de stat.
Acum, referitor la interesul statelor mari din UE ca invatamantul superior romanesc sa fie slab, zau asa, de unde vin ideile astea? Se tot vorbeste, pe drept cuvant, de multimea de absolventi de medicina care pleaca sa lucreze in Occident, oare sa fie occidentalii astia sinucigasi? Si nu pleaca numai medicii, pleaca si o groaza de ingineri, despre ei nu vorbeste nimeni, dar sunt mai multi decat medicii. Sistemul de stat nu poate gestiona nimic cum trebuie, invatamantul e un dezastru, medicina de stat la fel (sigur ca omul sfinteste locul, asa ca sunt exceptii), despre justitie nu mai vorbesc. Sper sa nu aflam nimic de aparare si ordine interna, sa le platim pensiile speciale si atat!

Spiritul haretian a trimis vreun punct de vedere in perioada elaborarii celor doua proiecte?
In fond a studiat la Sorbona și nu a menționat nicăieri faptul că ar avea ceva impotriva progresului sau reducerii decalajelor dintre noi și Occident.

Autoarea a realizat o pertinenta analiza a contextului UE in domeniul invatamantului cu conotatii in Ro. Pe ansamblu, calitatea invatam. european a scazut, cu unele exceptii. Aplicarea sistemului Bologna este o imensa porcarie! Afirm acest lucru dat fiind faptul ca am predat intre 1994-2014 in invatam.sup. Prin urmare, au fost scoase multe materii importante, unele reduse la jumatate, redusa practica de semestru si pentru fiecare final de an, refude seminariile, lucrarile de laborator, a timpului pentru lucrarea de licenta, si acestea plagiate in mare parte. Doctoratele in 3 ani, cu 3 exam, 3 referate si o teza, aspect ce arata plagiatul pe scara larga sau facut de altii contra cost. Masteratele au crescut numeric f mult si multe sunt inutile, doar pentru a completa norma didactica. Un doctorat are nevoie de 5 ani pentru a fi sigur si corect. Apoi au fost desfiintate scolile postliceale de 2 ori 3 ani unde se invata o meserie si la care puteau fi admisi si cei fara bac. Aceste realitati arata somajul mare intre tinerii de 22-27 ani dar si faptul ca au facut facultati degeaba caci lucreaza altceva. Iar din 1991 nu am avut ministri care nu au facut nimic pentru a moderniza cu adevarat scoala si ai motiva pe copii si tineri. Actualul ministru este la fel, ca o molie prinsa in un insectar.

Intotdeauna statele membre bogate au dictat politicile in UE pentru a-si consolida puterea si influenta. Restul de state estice reprezinta in opinia vesticilor doar niste tari de mana a doua, iar cetatenii lor niste papuasi care trebui sa indeplineasca legislatia creata tot de acestea. UE este doar un proiect politic si atat, condusa de niste lideri esuati, lipsiti de viziune, cu atitudine „mesianica”, inchisi intr-o bula fara conexiuni cu realitatea si societatile europene si dependenti de relatiile cu Rusia. Ideologiile si politicile adoptate de UE in ultimele decenii incep sa provoace o dezintegrare treptata a Uniunii si declanseaza o lipsa de incredere teribila in acele institutii. Poate ca o federalizare ar fi rezolvat problema reformei institutiilor europene si aparatului bugetar urias, insa nu pot fi concentrate toate deciziile in mainile unor eurocrati la Bruxelles. Europa nu este SUA, formata din niste state cu propriile administratii. Europa este alcatuita din state independente, avand guverne proprii, care iau decizii pentru binele cetatenilor lor in situatii de criza. Astazi traim o schimbare geopolitica uriasa si ne aflam intr-o situatie de criza care pune in pericol insasi existenta unor state nationale. Imaginati-va ca deciziile in ce priveste Ucraina s-ar fi luat la Bruxelles (Berlin si Paris, practic), adica de acelasi grup politic care pana ieri intindeau covoare rosii pentru Putin si faceau afaceri cu el. Altfel ar fi aratat situatia astazi, cu o Ucraina care ar fi fost nevoita sa-si cedeze teritoriile ocupate de rusi (Donbas si Crimeea) in schimbul „pacii” si revenirii la „business as usual” intre vesticii europeni si Rusia (politica impaciuitorismului german).

Dacă tot avem un sistem atât de bun de educaţie cum de nu i-am educat noi pe occidentali şi nimeni nu copiază sistemul nostru?

Mie mi se pare că indiferent cum o întoarcem, că acum suntem la a catralioana întoarcere, o să băgăm degeaba bani de la buget în învăţământ.

Şi când un ministru a cerut bani mai mulţi să facă ceva bun nu i s-a dat şi a plecat. Cine a mai făcut asta?

Şi uite aşa trece timpul în vreme ce devenim tot mai ne-educaţi. Cu sau fără UE, va veni un alt dl Abramburescu sau o altă doamnă Abramburica, cu alte idei luate te miri de unde punând în practică succesul garantat pentru partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi și ai noștri…

Toti oamenii sunt egali in drepturi, dar nu si biologic. Daca invatamantul este obligatoriu, fiecare va parcurge cat poate dar nu este obligatoriu sa si termine, se va opri sau va fi oprit de pretentiile scolare, si se va indrepta catre formare profesionala adecvata.
Vina pentru generatiile de elevi slabi este si a profesorilor care promoveaza pe nedrept scolarii/studentii. Ne trebuie un sistem de selectie riguros, si aceasta era si motivul invatamantului superior scurt, care sa trieze studentii care vor putea merge mai departe.
Nici elevii nu mai au propria evaluare a capacitatii, cam jumatate din clasa are Premiul I si afirmarea se face prin haine, adidasi, mobil etc. creeind false valori. Cu aceasta mentalitate intra in liceu si rezolva prin plagiat orice „proiect” si continua tot asa la licenta, disertatie si teza daca este cazul. Aici trebuie schimbat radical.

Sunt uimit că acest text a fost publicat aici. Felicitări adminilor contributors.

Vă încurcă Europa, care nu impune ceva că nu are cum, dar nu vă deranjează corupția națională și tradițională care distruge tot.

Nu vă încurcă înregimentarea și subordonarea politică de la grădinițe până la feudele baronilor pe viață din medicină, nu vă deranjează fabricile de diplome, zecile de mii de doctori-in-orice care nu aduc nimic in plus societății dar bagă mâna lunar in buzunarele acestei societăți, nu vă supără plagiatul devenit normă și nici mediocritatea cvasi-generalizată a corpului didactic.
Nu, astea sunt în regulă. Europa vă supără!

E falsa afirmatia ca numai cu licența nu poți preda la liceu, ci la clasele gimnaziale.

„Dacă era să armonizeze, atunci se echivala fosta facultate cu licența + masterat și, pentru cei mai puțin capabili, se echivalau colegiile și institutele de trei ani cu licența” – diferenta e ca la fostele colegii trebuia sa faci un an suplimentar (nu puteai sa le dai diferentele peste vara – trebuia efectiv sa pierzi un an), si, daca-mi aduc bine aminte, erai acceptat in anul trei, nu patru. Ori ideea cu sistemul actual este ca fiecare merge pana unde are posibilitati si, mai ales, interes. Spre exemplu, un absolvent de 5 ani ar trebui sa fie capabil sa proiecteze o instalatie, unul de 3 doar sa o foloseasca. Ori cererea este mult mai mare pentru cei care stiu sa foloseasca instalatii decat pentru cei care sa le proiecteze. Ar fi o risipa sa pregatesti oameni pentru ceva ce nu vor face, si nici nu-si doresc sa faca vreodata. Alt motiv e dinamica pietei muncii, multa lume e nevoita sa-si schimbe domeniul de activitate dupa 10-15 ani, iar 5 ani este prea mult, mai ales daca nu esti interesat de cercetare. Asta nu intelege „elita” invatamantului romanesc, faptul ca nu toata lumea trebuie sa fie de 10, si nu toata lumea trebuie sa stie de toate. E suficient sa stie cum sa-si faca treaba. Din cauza asta (si a faptului ca invatamantul e gratuit – alta poveste) avem cel mai mare procent de absolventi care fac cu totul altceva decat au studiat.

3 ani inginerie? Pai in primii doi ani abia apuci sa pui bazele pregatirii si sa amusini ce va urma, eventual incep sa legi una de alta niste materii care cel putin in primul an nu-ti pareau a avea legatura una cu alta. Din anul III incepi sa pricepi ce si cum pe-acolo, ai pus un „i” si un „n” inaintea numelui tau. Pina la „g” si punctul de dupa el mai ai macar un an jumate.
Pina ai absolvit anul II esti complet inutil pentru productie, nu ai nici abilitatile profesionale ale unui maistru si in nici un caz cunostintele teoretice necesare proiectarii. Sau scoala de azi pregateste ingineri care sa puna absente ori sa fie agenti de vinzari?

cu toată simpatia, materialul de mai sus m-a întristat pentru că dezvăluie toate bolile de care suferă învățământul nostru.
– egoismul: nu ne interesează ca studentul să aibă posibilitatea să își desăvârșească studiile acolo unde are posibilități de dezvoltare ( ești fizician, mergi la CERN, ești IT-st, mergi undeva în USA). Nu, noi trebuie să facem „plecarea” cât mai complexă, pentru că studentul e proprietatea țării, în general, și al universității în special.
– conspiraționismul: UE ne ia valorile. Oare de ce nu și-or fi pus și părinții pașoptiștilor problema așa? Ba au mai și plătit taxe de studii…
– încremenirea în proiect: dacă am trecut la ciclurile pe model Bologna, nu trebuia să reorganizăm și învățământul ca să corespundă cu acest model? Unii au comentat, și pe bună dreptate: în facultatea mea, pe model comunist, în primii doi ani de electronică nu am făcut aproape deloc electronică. Am făcut fizică atomică, mecanica hamiltoniană, analiză matematică ( concuram cu frate-meu care era la matematică) rezistența materialelor…. DIn punctul ăsta de vedere e evident că cei trei sau patru ani de inginerie sunt insuficienți. Dar dacă am face-o invers ( că nu trebuie să cunosc fizica cuantică pentru a ști să calculez un circuit, tot ce e util la electronica practică se rezolvă cu algebra de până la clasa a zecea) și am muta disciplinele astea la „aprofundare” am putea produce ingineri practicieni pentru industrie și un număr mic de specialiști pentru cercetare, așa cum e normal. Însă, evident, mai puțini studenți, deci mai puține posturi la catedrele respective. Dincolo, la „litere”, tot înainte de Bologna, au încercat „opționalele” : în ultumul an am avut un număr de cursuri dintre care puteam alege. Însă nu așa cum am crede, să te specializezi fie pe literatură fie pe lingvistică, ci „unul din ăla, unul din ăla” adică tot impuse…. Și pot mărturisi din experiență directă că „ștaiful universitar” se degradase suficient și fără Bologna între timp…

Uniunea e pe butuci si, spre deosebire the USA, nu are instrumentele iesirii din criza, asa ca nu m-as stresa foarte tare cu interoperativitatea, as lua doar ce consider idei bune. Ca de obicei, Romania va fi o sluga supusa aflata inca in camera cand ultimul stinge lumina.
Cat despre interesul national al Romaniei, a fost „forfeit” din momentul in care s-a incurajat de facto plecarea masiva a romanilor nemultumiti peste hotare, de catre clasa noastra politica criminala. Bologna sau nu, Romania este o tara saraca, inapoiata, batrana si corupta din care talentele nu stiu cum sa fuga mai repede. Sa incerci sa-i tii legati de glie prin contracte ciudate si interfata diferita a sistemelor de invatamant este complet futila. Omul nou comunist si-a facut treaba bine si singura salvare poate fi paradoxal o mare incercare a vremurilor care sa ne faca sa ne redescoperim menirea istorica, patriotismul sincer & nationalismul. Alternativ, topirea in supa globalista nu ar fi fost rea, insa circumstantele in care se desfasuara asaltul globalist sunt atat de abjecte & imorale incat ideea trebuie refuzata din start, cel putin in prezentarea actuala.

Constituția României din 1991 a fost modificată în 2003 (este varianta valabilă astăzi) în vederea aderării la NATO și la UE. Ea menționează alinierea la nivel european în mai multe articole, astfel cuvântul european apare de 2 ori, europeană de 5 ori, Uniunea Europeană de 5 ori și Uniunii Europene de 6 ori.

În contrast, cine a citit Constituția noastrădin 1866 a observat probabil că, deși România era sub dominația Imperiului Otoman, nu se pomenește nimic despre acesta. Aceasta pentru că autoritățile române de atunci aveau mândrie, visau la independența României, câștigată în 1877.

Fleoșc! De ce „în contrast”? Nu se poate compara incomparabilul. Nu e totuna dependența de Poarta Otomană cu privilegiul de a face parte din cea mai performantă uniune de state, de a discuta de la aceeași înălțime cu Franța, cu Suedia sau Olanda. Turcia nu are acest privilegiu, pe care și-l dorește de mult timp. E normal să fim mândri că avem o asemenea șansă.

Apoi mi-e complet neclar ce reproșează autoarea Uniunii: ca studenții noștri nu sunt buni pentru a nu face concurență, dar în exact același moment e acuzat un furt de creiere. Parcă ceva nu se potrivește. Ce nevoie ar avea statele bogate ale Europei de studenți care nu sunt buni, lipsițide capacitatea de a fi concurenți celor proprii?
Și cum se face că, având același sistem Bologna, studiosii din România nu sunt buni? Adică, mai detaliat, ce anume a deteriorat împărțirea unui bloc de studii de 10 semestre în două de 6 și 4 semestre, cu o teză de absolvire intermediară? Mi se pare ca, dimpotrivă, în acest fel există două trepte de aprofundare a cunoașterii și aplicării, iar nu o succesiune de materii, multe dintre ele băgate „la pachet” in semestrele inițiale, dar fără vreo valoare practică evidentă.
Vreți mai multe semestrede studii? Bologna nu limitează decât în jos numărul acestora. Dar dacă acesta este doar un pretext pentru a completa catedrele lectorilor, calitatea învățământului superior nu se ameliorează. De ce nu profită mai bine România de situația sa de țară mai săracă și să ofere studii la prețuri avantajoase in limbi de circulație? Ungaria și Bulgaria au astfel de programe. Aud tot mai des de studiosi din Germania care aleg Budapesta sau Sofia pentru studii. Măcar pentru ciclul 1 și tot ar fi ceva. Dar jălania fără soluții pare a fi cea mai iubită specializare.

Structurarea și organizarea bună a învățământului de toate gradele este o condiție universala și nu ar trebui să reprezinte o imposibilitate.
Ca exista programe in limbi străine, mi-e cunoscut. Dar ele reprezintă mai ales excepția. Sistemul Bologna oferă șansa ca învățământul din România sa fie automat recunoscut pe piața muncii in vest. Și atunci vor veni studenți ceva mai înstăriți, care nu-și pot permite costurile mari din țările lor. Finlanda, de exemplu, este mult mai ieftină decât Danemarca, iar Helsinki este plin de studenți danezi. Dacă o țara de nici 6 milioane de locuitori poate oferi învățământ de calitate, atunci o poate face și România. Dimensiunile investițiilor sunt mult mai mici și cu rezultate mai rapide decât pentru un reactor care nu e gata nici după 30 ani.

Eu cred că multe dintre contradicțiile expuse aici pot fi rezolvate prin înlăturarea unor simple confuzii terminologice.

De ce am numi „universitate” o școală care pregătește practicieni în domeniile X sau Y, la nivel de muncitor calificat sau maistru? E o exprimare greșită, la fel de regretabilă ca și aceea care numește „academii” diverse instituții polițienești generatoare de plagiate sau ca aceea care etichetează drept „căsătorie” legătura dintre două persoane de același sex.

Mai mult, suntem obsedați de ideea că scopul final al oricărei forme de studiu este „găsirea unui loc de muncă” (nemaivorbind de faptul că „loc de muncă” nu este același lucru cu „loc de muncă bine plătit”). Ce ne facem cu aceia care doresc să studieze astronomia, literatura Greciei antice sau istoria telegrafiei din pură pasiune? Pe ei unde-i încadrăm, la o școală de maiștri?

Referitor la organizarea învățământului – „europeană” sau nu – aș avea următoarea propunere: copiii să fie repartizați la o creșă („ludotecă”) cu internat, în grija omniprezentului Stat, imediat după ce se nasc. Ce atâta interacțiune cu mama și educație „aristocratică” (cum să dai „bună ziua” și cum să ții furculița), ce atâta „7 ani de-acasă”? O doică provenită de la țară – că doar sunt atâtea familii de țărani cărora comuniștii le-au furat averea și viitorul – sau o ex-muncitoare recalificată la „Brațele de Muncă” n-ar fi bune? O societate în care copilul este despărțit de părinți și este educat de Stat i-ar oferi șansa de a interacționa foarte devreme cu activiști de partid, care l-ar pregăti corect pentru societatea globalizată de mâine, i-ar da o educație de bun consumator, de campion al salvării planetei și de cetățean într-un „welfare state”. Copilul ar beneficia, de foarte tânăr, de șansa de a fi TOT TIMPUL ÎN GRUP, fără niciun moment de viață privată, și ar fi ferit de tentații cum sunt gânditul, trăitul fără telefon mobil sau concentrarea pe vreo lectură, care ar putea duce la tendințe spre intimitate, lipsă de empatie socială 100%, convingeri anti-egalitariste… Un tânăr educat de Stat, de la o vârstă fragedă, care își petrece timpul liber fără părinți, jucându-se mereu în grup, în spatele blocului, are șansa de a deveni perfectul „om nou”. „Profitați” de ea, vă rog!

Iar mama – Doamne, mama, ce personaj sinistru în existența copilului!!! Dacă nu avem grijă, ar putea apărea tentația ca ea să-și părăsească slujba – vă dați seama, n-ar mai CONTRIBUI la bugetul național și n-ar mai fi DEPENDENTĂ economic! – și să-și EDUCE copilul singură, învățându-l să nu devină „CLASĂ MUNCITOARE”. În cazuri extreme, disperate, s-ar putea ca mama – acest personaj toxic – rămasă acasă fără „job” și în pană de imaginație, să-l ducă pe copil la vreo BISERICĂ, învățându-l să-și facă Cruce. Excesul de matematică și informatica ar putea să-și piardă rolul primordial în viața progeniturii, care ar fi atrasă de tot felul de prostii metafizice. Păi, în condițiile astea, cum să mai obții cetățeni ai Europei de mâine, seculariști și atei, devotați 100% iPhone-ului și progresului tehnologic?

Orice Ministru al Educației ar veni, trebuie să aibă mare, mare grijă!!!