demiterii Secretarului de Stat pentru Revoluționari, Mihai Iulian Dodu, rușinea „orașelor martir”, rușinea indemnizațiilor de revoluționar
La o oră înaintată din ziua de 27 decembrie a.c., Premierul Marcel Ciolacu l-a demis pe secretarul de stat (al Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist) Mihai Iulian Dodu. „L-au demis, noaptea, ca hoții”, a fost anunțul pe care mulți l-am primit imediat după semnarea actului, prin SMS-uri ori WhatsApp. Relativ tânărul secretar de stat al cărui tată murise la revoluție, numit în funcție de premierul liberal Nicolae Ciucă, respinsese cererea premierului psd-ist prin care acesta-și reclama statutul de „revoluționar cu merite deosebite”.
Victimele revoluției au dreptul la adevăr și reparații
În timpul revoluției au murit peste 1100 de oameni, iar peste 3000 au fost răniți. Aceste victime, respectiv urmașii celor care au pierit au dreptul, în sens omenesc și în sens juridic, la adevăr (a cunoaște cine a tras în ei); au dreptul la asistență; au dreptul, în sens omenesc și în sens juridic, la indemnizații din partea statului român.
Adevărul despre ucigași a fost sistematic eludat. Există cinci cauze inițiate de victimele revoluției judecate la CEDO în care judecătorii europeni au condamnat statul român pentru lipsa unor anchete efective, pentru inactivitatea autorităților pe perioade lungi de timp, pentru multele lacune care au însoțit anchetele, pentru ascunderea cu intenție a probelor (aici).
Asistența acordată răniților și mutilaților a avut o istorie urâtă. Din fericire, a existat în paralel o solidaritate internațională care a suplinit ceea ce autoritățile române nu făceau. A mai existat dăruirea unor medici excepționali, oameni precum Nicolae Constantinescu (aici).
Mă întreb, ce ar fi relevant de spus despre indemnizațiile pentru suferinzii de traume definitive și pentru urmașii morților?
Impetinenta găselniță a titulaturii de „oraș martir”
La revoluție, la Timișoara au ieșit să înfrunte gloanțele circa 100.000 de oameni. Aproape întreaga populație aflată în putere a orașului s-a revărsat pe străzi știind că s-a tras cu gloanțe adevărate și că se va trage. Dacă titulatura „oraș martir” are un sens, ea se aplică Timișoarei. Sau cel mult, și Bucureștiului, unde coloanele de zeci de mii de oameni care s-au îndreptat spre centrul Capitalei în 22 decembrie 1989 au asigurat, într-un sfârșit, căderea regimului Ceaușescu. Dacă titulatura ar fi onorabilă, ea nu trebuie acordată altor orașe, nici celor unde au apărut victime, dar unde curajoșii și merituoșii nu au reprezentat decât o minoritate infimă.
Or, în România există astăzi 24 de orașe-martir care au primit titulatura cu motivul că locuitorii lor s-ar fi distins prin jertfă și eroism în lupta care a dus la victoria revoluției din decembrie 1989. La 30 decembrie 1994, s-a acordat prin lege, „în semn de cinstire a eroismului manifestat și a memoriei martirilor căzuți”, statutul de orașe martir și municipiilor Arad, Brăila, Buzău și Târgoviște. În fapt, probarea „marilor jertfe” a fost redusă la existența unor persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga cuplului Ceauşescu.
Privești și te crucești. Știu perfect cazul Buzăului. Care jertfă? Care eroism? Singurul element care a putut fi bifat pentru a obține fraudulos titulatura „cinstei” a constat în faptul că în dimineața zilei 22 decembrie eu am fost ridicat de către o echipă de Securitate, dus în București și închis în beciurile Direcției a VI-a a Securității. Exista deci un arestat!
Fusesem trimis în domiciliu forțat în Buzău, în octombrie 1989. Locuiam la adresa din str. Democrației nr. 42, de unde eram însoțit de acasă la serviciu și înapoi de un securist care îmi stătea umăr la umăr. Întreaga circulație din zonă fusese reorganizată, strada Democrației era singura luminată într-un oraș care noaptea se scufunda în întuneric. Lumea cunoștea ce se întâmpla și de ce se întâmpla. Exceptând două rude care lucrau la aceeași Direcție a Apelor, în cele trei luni nu s-a manifestat vreun semn de solidaritate cu mine[i]. În ziua de 22 decembrie, după arestarea mea, în oraș nu s-a ridicat nimeni împotriva regimului. Doar după plecarea elicopterului cu soții Ceaușescu au ieșit locuitorii Buzăului pe străzi. Nimeni nu i-a oprit. Nimeni nu a tras cu gloanțe în ei. Care jertfă? Care eroism? Ce necuviință, deportarea în oraș și arestarea mea din 22 decembrie 1989 să devină „circumstanța” acordării titulaturii de oraș-martir, Buzăului!
Respingătoarea corupție a certificatelor de revoluționar
În anul 1992 s-a constituit Club 22 ca asociație a revoluționarilor din Buzău – devenită, ulterior, „Asociația luptătorilor cu merite deosebite în victoria revoluției din decembrie 1989”. Povestind bovaric „trăirile lor opoziționiste”, chiar membrii asociației recunosc că nu au ieșit pe stradă decât după fuga cuplului Ceaușescu (aici).
La un moment, când s-a cerut ceva mai multă ordine în desfrânata afacere cu certificatele de revoluționari, Asociația m-a contactat cu rugămintea de a da o declarație privind arestarea mea în decembrie 1989. Era un fapt. Puteam să nu o dau? Să nu recunosc? Ulterior au revenit, solicitându-mă să deschid un proces de confirmare a reținerii mele. Ar fi obținut, astfel, prin instanță, ceea ce constituia o decizie cu putere de lucru judecat privind existența unui arestat în Buzău – condiția recunoașterii lor ca revoluționari. De această dată am refuzat. Consider înfruptarea din sângele și din suferința oamenilor imorală. Faptul compromite revolta celor care au înfruntat cu adevărat represiunea.
Peste câtva timp se va dovedi că revoluționarii buzoieni nici nu aveau nevoie de strategia lor „deșteaptă”. Lucrând la dosarul Revoluției, procurorii au identificat 4 declarații privind arestarea mea la Buzău, în dimineața zilei de 22 decembrie 1989, date de către ofițeri de securitate în lunile ianuarie-martie 1990. Existența unui arestat în municipiu era din acel moment dovedită prin documente. Desigur, nu și „jertfa”, nici „eroismul” locuitorilor.
Astfel, 52 de revoluționari din Buzău stau pe spatele unui singur om, deportat și arestat în dimineața de 22 decembrie 1989 și își iau, lunar, indemnizațiile de revoluționari. În fața unei națiuni întregi, în plină zi (și nu noaptea, cum uneori semnează buzoianul Marcel Ciolacu) ei reclamă că au probat merite deosebite în victoria revoluției din decembrie 1989.
Corupția în numele revoluției din decembrie 1989
Politica orașelor-martir, sistemul certificatelor de revoluționar, Institutul pentru Revoluția din Decembrie 1989 sunt forme ale unei corupții elaborate, susținute politic, implicând rețele de oameni și instituții. Asocierile de decidenți și beneficiari au natura unor grupări infracționare de fraudare a banilor publici acoperite printr-un abuz al legii posibil printr-un abuz de autoritate[ii]. Acțiunile celor care controlează sistemul sunt toate flagrante, toate la lumina zilei, toate verificabile prin bunul simț. Decizia premierului Marcel Ciolacu, de a-l demite pe secretarul de stat Mihai Iulian Dodu, după ce acesta-i respinsese cererea de recunoaștere a statutului de „revoluționar cu merite deosebite”, confirmă că partidul care conduce folosirea coruptă a simbolisticii revoluției din decembrie 1989 este PSD. Decizia subliniază și incredibila aroganță pe care și-o permite acest partid chiar înainte de multiplele alegeri din 2024.
[i] Nu mă plâng. Nu așteptam semne de solidaritate. Eu însumi le spuneam oamenilor să nu riște prin comportamentul lor față de mine. Nu fac decât să confirm: nu a existat curaj, nu a existat jertfă printre buzoienii mei. Eram empatic cu frica lor.
[ii] Solidaritatea autorităților care adoptă legile cu cele care le interpretează și le judecă aplicarea face ca totul să rămână în sfera legalității formale
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Felicitari pentru curajul de a descrie adevarul si sirul evenimentelor. Dar de mai bine de 30 de ani ne conduc urmasii de nadejde ai vechilor comunisti. Unii dintre ei sunt niste aventurieri si nici de cum oameni poltici si de stat adevarati. Nu au nicio pregatire in acest sens. Acum se vede tot mai clar in lupta pentru putere si averi. In spirit de gluma, poate acest MC este cel care in 1989 a intervenit sa fiti eliberat, de se crede mare revolutionar. Aceasta idee paranoica a avut-o si Ceusescu decenii de a randul. Dovada ca revolutia la noi nu s- a terminat.
Nu este suficient ca impostorul Ciolanu a fost demascat, se impune demiterea și arestarea lui pentru abuz în serviciu, ca sa nu mai vorbim ca si declarațiile false privind activitatea lui de revoluționar trebuie sa fie un motiv de trimitere în judecata.
Ciolanu a cerut unor falși revoluționari, ca el, sa facă reclamații împotriva fostului secretar de stat, ca el sa spună ca a avut motive sa ceara Corpului de control sa facă verificări.
Tor el a cerut Corpului de control sa inventeze motive pentru demiterea secretarului de stat.
Ce a găsit Corpul de control ? Ca secretarul de stat a făcut publice declarațiile mincinoase ale impostorii. Adică declarațiile mincinoase care permit unui impostor sa câștige venituri nemeritate de la buget, în loc sa ducă la arestarea impostorii, sunt considerate secrete !!!
Partidele democratice, intelectualii, studenții, adevărații revoluționari trebuie sa ia atitudine și sa ceara demiterea impostorului.
Oare ce ii îndreptățește pe participanții la revoluția din decembrie să merite indemnizații , terenuri, avantaje? Medalii, recunoaștere, da, dar avantaje materiale de ce? Au fost unii ce au luptat pe două fronturi in al doilea război mondial din 41 până în 44, au readus Transilvania României și au primit praful de pe toba.
Marinake… dacă ar putea, ai noștri parlamentari, si-ar scoate si de acolo certificate si s-ar lauda ca au luptat și la Rovine alături de Mircea cel Bătrân. Zic, sa nu le dam idei!
Marinake, gandeste-te bine cand spui ceva! Printre participantii la revolutie( ma refer, evident, la cei de dinainte de 22 dec 89, ora 12) sunt unii supravietuitori care au ramas infirmi sau mutilati pe viata, nefiind capabili sa isi asigure singuri venituri pentru traiul de zi cu zi. Trebuie sa ne revoltam impotriva impostorilor proveniti din mocirla comunista care-si aroga merite de revolutionari si incaseaza in mod total nemeritat astfel de indemnizatii! Citeste cu atentie ce a scris domnul G. Andreescu!
Mă gândesc foarte bine. Nu e vorba de cei infirmi, mutilați sau care ar fi putut fi un sprijin al părinților și nu mai sunt.
Faceți o paralelă – orice participant la revoluție primește indemnizație de revoluționar, nu de handicap fizic. De ce, când unii care au luptat ani in tranșee nu au primit nimic. E comparabil efortul ?
Ce merite au in plus revoluționarii sănătoși de la 89 fara de veteranii sănătoși din al doilea război mondial? Pe vremuri existau pensii speciale pentru invalizi, orfani și văduve de război. Erau gândite special pentru cei cărora războiul le luase un sprijin. Da poate in tara in care e normal ca sportivii de performanta sa primeasca grade militare și pensie pe viață demersul meu e deplasat.
P.S – as aprecia daca doriți să continuați sa răspundeți sa nu ne tragem de șireturi. Om comenta noi pe aceleași forum dar eu la persoana a doua mă adresez celora ce au o relație de familie sau de intimitate cu mine. Dumneavoastră nu faceți parte din aceste cercuri și as aprecia sa reciprocati.
Nu este adevărat că în Buzău a fost liniște și pace. Într-adevăr, oamenii au ieșit în stradă după fuga lui Ceaușescu, nu înainte. Dar s-a tras câteva zile în șir, în Piața Daciei și în zona unităților militare, acolo fiind și sediul comandamentului Armatei a II-a. Au fost 25 de morți și numeroși răniți. Evident, nu poate fi comparat nici pe departe Buzăul cu Timișoara sau București, unde oamenii au ieșit împotriva regimului și au reușit schimbarea regimului. Dar informația strecurata în articol este din păcate eronată.
Informatia din articol nu este eronată pentru că se referă la perioada anterioară fugii lui Ceausescu.
Doar ca Legea 341/2004 – care ofera titluri / drepturi participantilor la Revolutie si pe care o invoca Ciolacu -, acopera perioada 14-25.12.1989.
Morții din Buzău, de după 22 decembrie 1989, nu au legătură cu ridicarea oamenilor împotriva regimului. Pe 24 decembrie 1989, Ciulin Alexandru venea la Întreprinderea de Mase Plastice din Buzău, să-i aducă un pachet cu mâncare fiului său. Costel Socol, care făcea parte din dispozitivul de gărzi patriotice l-a împuşcat mortal. (A tras fără somație). Culmea, Socol a primit ani de zile îndemnizație de revoluţionar. Alți trei oameni aveau să moară în același loc. Pe 23 decembrie, Preda Gheorghe a supraviețuit glonțului intrat în zona cervicală, tras de luptătorii din gărzi patriotice de la Întreprinderea de geamuri Buzău unde lucra. A stat peste 100 de zile în sital. Și tot așa.
Morții Buzăului nu au fost jertfe. Au fost consecința a ceea ce Andrei Ursu a numit „Contrarevoluția Securității în decembrie 1989”. Emblematice sunt focurile de arme trase de la Bariera Ploieşti și cimitirul Eroilor spre unităţile militare din zonă. Nu puteau fi decât ale ofițerilor de securitate. Aceștia ținteau precis, militarii răspundeau haotic.
cam asa stau lucrurile. intrebare : cum a ajuns pufuletele prost ca noaptea (ciolacu) prim ministru? raspuns : masa bugetara hrapareata, hoata si inepta (apevisti, securisti, juzi, militieni si alte lighioane cu creierul cit nuca) are nevoie de un ciolac sa i protejeaza. ma tem ca spurcaciunile au depasit numeric oamenii normali, exact ca n „comunism/ceausism”. sa asteptam asadar un alt ’89 sa ne elibereze.
Motivul invocat este in kegatura cu GDPR.
https://www.capital.ro/de-ce-l-a-demis-ciolacu-pe-seful-secretariatului-pentru-revolutionari.html
Pe mine ma apuca rasul cand chiar Siemens NU respecta legile GDPR.
As se vedea biografiile din https://www.siemens-energy.com/global/en/home/company/supervisory-board.html unde datele nasterii si localitatile unde s-au nascut apar in clar.
O fi vreo manevra „subtila” legata de PNRR sau doar o coincidenta?
Dodu a făcut și lucruri greșite, nelegale, chiar în apărarea lui Ciolacu. Am cerut acces la dosarul de revoluționar al șefului PSD-ist. Chemat în judecată pentru refuzul său, Dodu a depus la instanță câteva zeci de file mai mult acoperite cu tuș, din care nici nu știi dacă se referă la Ciolacu sau la Tutankhamon; procesul e pe rol la Curtea de Apel Bacău și vor reveni. Am făcut cererea în calitatea de jurnalist iar el trebuia să cunoască și să respecte legea. În sensul în care art. 7 din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, “prelucrarea în scopuri jurnalistice (…) poate fi efectuată dacă aceasta priveşte date cu caracter personal strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicata”, prin derogare de la capitolele relevante mentionate acolo din Regulamentul general privind protecţia datelor. Or în cauză era vorba și despre o persoană publică, și despre caracterul public al faptelor.
Bună seara, Domnule Profesor ! Dumneavoastră, parcă, erați în instanță cu SSRML de ceva timp, iar eu am dispus punerea la dispoziția instanței Bacău a dosarului domnului Ciolacu după puțin timp de la numirea mea ca SdS, va rog să-mi indicați fapta “nelegală” despre care vorbiți, mai mult, am mentionat in scris acest lucru Corpului de Control și într-un final nu înțeleg cum l-am “apărat” pe Premier când în litera legii liberului acces la info de interes public am pus la dispoziție, cf legii, dosarul.
În concluzie, eu m-am ales cu o plângere penală din partea Corpului de Control al PM pentru ca am RESPECTAT principiul transparenței și sunt acuzat de către dumneavoastră de ceva “nelegal”, este un non sens ce susțineți.
Cu tot respectul, fostul dumneavoastră student, fiul Eroului-Martir Dodu Daniel.
Mihai Dodu
Bună ziua, domnule Dodu! Așa e, eu am procesul cu Secretariatul de stat (sunt însă Valerian Stan, fost șef al Departamentului de control al Guvernului Ciorbea, și nu profesorul Valentin Stan, cu care pare că mă confundați; despre mine puteți găsi mai multe pe web-site-ul meu http://www.valerianstan.ro ) Cum am arătat și în comentariu, greșeala e că ați anonimizat (posibil juriștii de neprofesioniști și de rea-credință de la Secretariat) date cu caracter personal din înscrisurile depuse la dosar. Vă rog să recitiți comentariul, iar dacă rămâne ceva neclar îmi puteți scrie la adresa de contact indicată pe site-ul meu (sau la telefonul 0723.21.88.22). Am citit și comunicatul Corpului de control al prim-ministrului care vă impută încălcarea Regulamentului (UE) 2016/679. Oamenii habar nu au de textul pe care eu l-am invocat în comentariu și de multe alte lucruri. Pentru că ei spun că au sesizat Autoritatea pentru protecția datelor personale, am solicitat deja acestei instituții să facă aplicarea dispozițiilor legale precis indicate în comentariu (și în instanță) iar la finalizarea verificării cerute de Corpul de control să-mi comunice rezultatul acestuia. Acțiunea mea în instanță și la Autoritatea numită vă va profita implicit si dvs.
Mi as dori si un articol despre NERUSINAREA mass media din aceast decembrie , in fructe cu crucisatorul GADEA , care, speculand antipatic bine cultivata 3 decenii fata de preseintele Romaniei , alta pro sovieticul care a semnat aderarea la NATO in 2003, a acreditat VARIABTA ARMATEI , cea cu msinile insangerate. Este inacceptabil ca Timisoarei sa I se fure meritul de salvatoare a Romaniei pe considerentul gogosilor cu soldati de ai lui Putin (caci cam asa sunat aberatiile generalului procuror ) . Este revoltator ca ucigasul GUSE care a scos tancurile prin Tm sa fie declarat erau. Pe 20 decembrie Timisoara era eliberata de catre cetatenii ei, dar in cazarmi se facea invatamant politic comunist pregatindu se o contraofensiva.
Ciocoi vechi și noi…dictatori noi …mari revoluționari cu merite turistice….:)
Avem ce meritam
Bine spus, bine scris.
Certificatele de revolutionar au fost un mijloc de corupere utilizat de Iliescu si banda lui si sint un mijloc de obtinere de foloase necuvenite.
O spun si eu (am spus-o si cind le-au inventat), unul care a fost in strada la Universitate in 21 Decembrie 89′ si lînga zidul CC in 22Decembrie, cind Ceasca isi lua zborul spre moarte.
Confirm spusele domnul Andreescu,am fost vecini in Bucuresti(Berceni) in 1989 stateau masinile cu ,,securisti” la dansul la scara..am vazut cu ochii mei cand a fost bagat cu forta in masina intr-o dimineata..credeti-ma la noi nu se mai spargeau masini..aveam 16 ani in 1989 toti stiam ca cei din masini sunt securisti.fiul dansului era mai mic cu un an ca mine
Salutari si multa sanatate din partea vecinului de la scara 2 domnule Andreescu
Ce să zicem că și prin toate satele sunt”revoluționari”.In Roșiori Ialomița sunt 2.
Drept urmare a acestei situații rușinoase, faptele de așa-zis „eroism” au devinit date cu caracter strict personal iar „eroi” neamului amenință cu anchete publicațiile care le publică.
Curat eroism, mon cher !
Prin gesturile domnului Ciolacu se vede cine conduc aceasta tara….Pana acum 10 ani nici nu am știut de existenta lui…Ce revoluționar ? Adevărații revoluționari nici n-au certificate și au fost acolo sperând la o schimbare nu la indemnizații venite după…Ei au luptat pentru libertatea lor si a copiilor lor…Noi ne-am lăsat copiii prin vecin și am mers la „marea lovitura de stat ” și mulți dintre noi au murit…Câți dintre politicienii cu certificate false au expus anul acesta coroane la cimitirul eroilor ?
Ar trebui desfiintate toate idemnizatiile de revolutionar, cu exceptia celor pentru persoane decedate si cu infirmitati. E o ironie a sortii ca cei care pretind ca au avut „merite deosebite” in inlaturarea sistemului comunist sa profite de un sistem inventat tocmai de catre cei pe care i-au inlaturat. Pana si comunistii au redus drastic in anii 60-70 pensiile si idemnizatiile pentru vechii „ilegalisti”. Iar acum, in plin sistem democratic, numarul de idemnizatii nu numai ca nu scade, dar creste in fiecare an.
Societatea civila ar trebui sa lase falsa pudoare deoparte si sa puna presiune pe factorul politic. Tot respectul pentru cei care si-au asumat riscuri atunci, dar 30 de ani de idemnizatie ar trebui sa fie suficient. Ar trebui sa-si aminteasca un pic ca atunci n-au facut-o pentru bani, cu atat mai putin pentru o renta pe viata, si mai ales sa reflecteze putin la cei care au avut demnitatea de a renunta complet la orice beneficiu. Iar idemnizatiile sa ramana, asa cum e normal, pentru cei care au avut de suferit consecinte reale pe termen lung, lipsa suportului prin pierderea unor membri de familie, infirmitati, incapacitate de munca.
Nu cunosc decît foarte putine lucruri despre ”orasele martir ” care se face vorbire in acest articol. DESPRE ”ORASUL MARTIR ARAD ” stiu” ,mai exact ȘTIM , cu miile de suflete tot ce s-a intîmplat cu noi . INAINTE CU CÎTEVA ZILE DE FUGA LUI CEAUSESCU ! Aradul este la o distantă de TIMISOARA de 50 de km si se parcurgea pe vremea aceea în 45 de minute cu mașina .Cele două orase au si acum impreună circa 600 de mii de locuitori,făra ceea ce este in jurul lor la 30 de km .In total aprox 1 milion de persoane. Cele două orase au avut si au si acum multe legaturi umane foarte strînse.Studentime timisoreana include cel putin 40 % din tinerii arădeni ”.Evenimentele ” de la TIMISOARA au izbucnit inca de la inceput concomitent cu cele de la ARAD .Mai exact spus, de cînd la MTV 1 (Magyar TV1) din după masa zilei de 15 decembrie 1989 cele două orase figurau in tandem la toate buletinele de stiri si celelalte emisiuni.NU ZECI , CI SUTE , poate chiar mii de persoane urmăream tot ce se întîmplăDar nu numai ca ”figurau”, ci actionu deja coordonat. COORDONAREA A INCEPUT DE LA INTREPRINDEREA DE OROLOGERIE INDUSTRIALA ai cărei muncitori ”înalt specializați ” erau toti tineri intre 20 -23 de ani. ”COORDONATORII ”se află azi in AUSTRALIA cu toții .In fine, am colegi ai căror odrasle erau studenti acolo si se aflau deja arestate de SECU si eliberate abia după ”victoria” de la …22 ! Pe treptele catedralei ortodoxe mitropolitane din TIMISOARA probabil au cazut secerati si studenti aradeni .Nu am cercetat , e adevărat. Nu este însă ,si nu a fost menirea mea asta . Atunci cînd murise si ziaristul francez prezent acolo si venit pe via BELGRAD la TIMISOARA ! In data de 18 decembrie am fost trimis de mama copiilor mei sa-mi aduc acasa copii din Timisoara. Nu am reusit insă să-i aduc . Nu i-am putut convinge, ci m-au convins ei pe mine sa raman , Așa se face ca am rămas pînă in seara zile de 21 decembrie 1989 cu ei Am pornit spre Arad pe jos si am ajuns in dimineata zilei de 22 ,prima dată acasă ,apoi în PIATA SFATULUI unde se aflau deja adunati zeci de mii de oameni , muncitori de la UVA, UTA ; STRUNGUL , IOI, CCh etc în care armata se pregatea sa tragă.Ba chiar s-a si tras , dar fără sa cada nimeni secerat.”Misterul ” n-a mai asteptat nimeni sa-l dezlege, pt ca in secunda doi militarii au fost imobilzati,si dezarmati , iar ofterii si sefii locali PCR din balconul Sfatului să dispară fugind.
Mă opresc aici cu …”povestitul ” meu, nu pt că nu aș mai avea multe de spus , ci pentru că exista toate aceste descrise cronologic in tot felul de documente mai mult sau mai putin ”oficiale ”. Oricum , mi se pare ca in ceea ce priveste ”evenimentele de la ARAD ” cineva vrea sa le separe de cele produse concomitent cu TIMISOARA prin ”teoriile” oraselor martir/ Este o deturnare gravă de la adevăr, voită sau nu ,ceeace nu face un bine absolut NIMANUI . DIMPOTRIVA . Deși nu am pretins NICIODATA vreo recompensa de martir …aradean, neadevarurile spuse despre ARAD si arădeni la ”revolutie” ma zgărie pe inimă , pe memorie,pe ochi si nu le pot accepta. Ca mine sunt incă mulți, contrar celor 34 de ani de atunci ,timp țn care multi au dispărut prin moarte naturală sau incărunțire …tot naturală prin cine stie ce hăuri ale lumii
Nu domnul Dodu trebuia să fie demis, ci quasi (?) tovarășul contraselectat Ciolacu!
Domnul Andreescu face confuzie între 2 titluri distincte prevăzute în lege: cel de luptător remarcat prin fapte deosebite și cel de luptător cu rol determinant.
Domnul Ciolacu a avut titlul de luptător remarcat prin fapte deosebite. Indemnizațiile pentru această tagmă de revoluționari au fost prevăzute în legea 341/2004 dar apoi sistate la plată din 2010, prin ordonanțe de urgență, pe motiv de restrîngeri bugetare.
În 2014 guvernul Ponta a dat OUG 95/2014 prin care s-a modificat legea 341/2004, anulîndu-se dreptul la indemnizație pentru luptătorii remarcați prin fapte deosebite (drept care fusese doar sistat anterior pe perioade de cîte un an) dar introducîndu-se un nou titlu – cel de luptător cu rol determinant în revoluție. Cei cu titlul vechi de luptător remarcat prin fapte deosebite puteau cere acordarea titlului nou de luptător cu rol determinant, care dădea și dreptul la indemnizație lunară (2020 lei în prezent) dacă îndeplinesc niște condiții suplimentare. Printre aceste condiții era și cea ca în localitățile unde au acționat să fi existat persoane ucise, rănite sau reținute pînă la fuga dictatorului (22 decembrie 1989, ora 12,10).
Apoi a început activitatea de găsire de persoane ucise, rănite sau reținute la revoluție înainte de fuga dictatorului în diferite orașe, pentru că găsirea unei astfel de persoane dădea „luptătorilor remarcați prin fapte deosebite” din acele orașe dreptul de a cere acordarea noului titlu de „luptător cu rol determinant”, cu dreptul la indemnizația aferentă. Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist a emis mai multe decizii prin care se recunoștea mai multor orașe faptul că au avut morți, răniți sau reținuți la revoluție înainte de fuga dictatorului și în temeiul acestor decizii a emis apoi certificate de „luptători cu rol determinant”. Pentru acest lucru, fostul secretar de stat Adrian Sanda a fost trimis în judecată (caz intens mediatizat la vremea respectivă). A fost achitat în primă instanță și a murit cu puțin înainte de sorocul cînd trebuia să se pronunțe instanța de recurs.
La Buzău singura persoană reținută în timpul revoluției înainte de fuga dictatorului a fost domnul Gabriel Andreescu. Din 2016 am atras atenția că pe cazul Gabriel Andreescu se bizuie toate titlurile de „luptători cu rol determinant” din Buzău: https://mariusmioc.wordpress.com/2016/11/19/gabriel-andreescu-dizidentul-datorita-caruia-la-buzau-s-au-dat-titluri-de-revolutionari-cu-rol-determinant/
Auzim des în ultima vreme că în 1989 securitatea complota împotriva lui Ceaușescu ori măcar a avut atitudine de „non-combat”. De fapt, cazul Andreescu arată că Securitatea a fost credincioasă lui Ceaușescu. Cînd s-a extins revoluția, a căutat să aresteze toți dizidenții cunoscuți care puteau deveni lideri ai maselor (Dumitru Mazilu e caz asemănător). Domnul Andreescu a fost arestat „preventiv”, nu cunosc ca în decembrie 1989 să fi ieșit pe stradă să strige „jos Ceaușescu” ori să acționeze concret împotriva regimului, el a fost arestat pentru activitatea sa anterioară, care era cunoscută.
În ceea ce privește „imoralitatea” existenței unei indemnizații pentru revoluționarii din 1989, aspectul e discutabil. Legea 341/2004 a avut multe schimbări, printre care s-au introdus în lege și noiembriștii brașoveni din 1987 ori minerii greviști din Valea Jiului din 1977. Toți aceștia primesc indemnizații lunare conform legii, precum „luptătorii din revoluție cu rol determinant”, deși nici în 1987, nici în 1977 nu s-a deschis focul asupra mulțimii, deci riscurile la care s-au supus participanții au fost mult mai mici decît în 1989. În Valea Jiului, în 1977, s-a început cu „jos Ceaușescu!” și s-a terminat cu „Ceaușescu și minerii!”.
Totodată, legislația română prevede indemnizații lunare pentru multe alte tagme, și tendința este de extindere a acestor drepturi de indemnizații. Dacă deținuții politici aveau încă din 1990 drept de indemnizație dat de Ion Iliescu, mai nou și copiii de foști deținuți politici, inclusiv cei care nu erau născuți cînd părintele lor a fost închis, primesc indemnizație. Se mai dau indemnizații lunare la sportivi medaliați olimpic (legea 69/2000), la membrii Academiei Române, Academiei Oamenilor de Ştiinţă, Academiei de Ştiinţe Medicale, Academiei de Ştiinţe Tehnice, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gh. Ionescu-Siseşti” şi urmaşilor membrilor Academiei Române şi Academiei oamenilor de Ştiinţă (legile 2/1992, 31/2007, 230/2008, 45/2009), membrilor uniunilor de creație (scriitorilor, compozitorilor, interpreților, oamenilor de teatru), există și „indemnizație de merit” (legea 118/2002), primesc indemnizații și foști militari din teatrele de operațiuni externe, prigoniții pe motive etnice, veteranii de război (inclusiv cei care au luptat împotriva armatei române) și alții. E un întreg păienjeniș legislativ cu privire la cei pe care legiuitorii au considerat că au binemeritat de la patrie și merită indemnizații lunare de la bugetul statului și e neclar de ce doar cu privire la revoluționarii din 1989 apar articole de presă precum că aceasta ar fi imoral.
Articolul a avut intenția să atragă atenția asupra corupției care parazitează statutul de revoluționar. M-am referit la indemnizații. Însă, da, am avut în vedere oricare forme ale beneficiilor – fie hectarul de pământ, fie călătoriile gratuite cu trenul, fie banii sosiți lunar etc., urmând schimbările legislative care s-au regăsit și în distincții precum luptător remarcat prin fapte deosebite și luptător cu rol determinant; simple găselnițe pentru legitimarea viciului de fond.
Alta este însă miza scoasă la lumină de dl. Mioc prin comentariul său. Mai întâi, distincția dintre „reparații” și „beneficii”. În cazul urmașilor celor decedați la revoluție, a mutilaților, a răniților, îndemnizația nu este un beneficiu, ci „o reparație” care reflectă responsabilitatea statului față de victime. Amestecarea revoluționarilor cu brașovenii care s-au revoltat în 1987, cu foștii deținuți politici, cu olimpicii, cu academicienii, artiștii emeriți și scriitorii pune alături situații etic și juridic distincte. Indemnizațiile și scutirile date celor care au trecut prin închisori reprezintă reparații. Se dau mai nou și copiilor lor întrucât și aceștia au suferit ca urmare a represiunii exercitate asupra părinților. Nu au fost acordate indemnizații disidenților care n-au ajuns în spatele gratiilor (asta ar mai fi lipsit!). Brașovenii din 1987 nu primesc bani întrucât au ieșit pe stradă. Se acordă revoltaților de atunci care au fost reținuți, maltratați în anchete, deportați. Marele performanțe sportive și culturale răsplătesc pe cei care le-au reușit întrucât aceste realizări cu valoare socială au presupus eforturi considerabile niciodată plătite altfel. Membrii Uniunilor de creație au indemnizații întrucât creațiile lor nu au putut asigura (decât în cazul unor excepții) veniturile necesare vieții de zi cu zi. A fost în mare măsură o muncă benevolă dar de mare relevanță pentru semenii lor (desigur, și pentru ei înșiși). Din motiv contrar, ziariștii nu primesc „indemnizații de ziarist”.
Păi numărul brașovenilor din 1987 care au fost anchetați și deportați au fost de 68 de persoane, iar numărul persoanelor care primesc ”reparații” sunt peste 250 persoane inclusiv dna Cornea (decedată, Dumnezeu s-o hodinească!) și fiul dumneaei!?
Referitor la minerii Văii Jiului revoltați în 1977 este invers față de brașovenii revoltați în 1987. Numărul minerilor condamnați la închisoare a fost de 15 persoane iar al celor deportați a fost de 197 persoane (scrie în înscrisurile securității din dosarele aflate în Arhivele CNSAS). Însă numărul persoanelor (mineri și descendenți) care primesc ”reparații” sunt în număr de doar 7 persoane, un condamnat și 6 descenenți (scrie pe saitul Secretariatului de Stat pentru revoluționari și deținuți politic)!?
Dar și așa numărul revoluționarilor care peimesc ”beneficii” este cu mult disproporționat (de oerdinul miilor) față de numărul cumulat al brașovenilor din 1987 și al minerilor din 1977 care primesc ”reparații”!!!
În rest așa-i cum spuneți dvs.: toți revoluționarii primesc ”dreptur” (îndreptățiți ar fi doar descendenții celor uciși, mutilații și răniții grav plus familiile acestora) iar deținuții politic, brașovenii din 1987 și minerii din 1977 primesc ”reparații”.
„Elena” a zis bine si corect: Adevărații revoluționari nici n-au certificate și au fost acolo
sperând la o schimbare nu la indemnizații venite după…Ei au luptat pentru libertatea lor
si a copiilor lor…Noi ne-am lăsat copiii prin vecin și am mers la „marea lovitura de stat ”
și mulți dintre noi au murit…
Eu sunt unul din categoria respectivá. Nici nu o sá cer ceva vreodatá…dar v-as ruga
stimate domnule Gabriel, sá mai reflectati asupara deciziei dvs.
La Sibiu a fost revolutie ín toatá regula, nu pe sub paturile de acasá…
Vá multumesc anticipat.
Despre ce rusine si a cui?
Iliciescu are „cersificat-da-revolutionar”? Inca are.
Autorii morali ai carnagiului de la Ferma-Dacilor au fost „pensionati”?
Cu toate „drepturile” „speciale”? Au fost si vor primi.
Ce se mai stie despre calaii din Caracal?
Dar despre cei de la spitalele care au ars in pandemie?
Dar…
Asadar… care rusine?
Stai liniştit că şi despre ce se discută acum aici ….mâine se v-a „uita”. Unora le place pur şi simplu să se bage în seamă.
O precizare: Costel Socol a primit certificat de revoluționar conform legii 42/1990, care nu oferea indemnizații bănești revoluționarilor, ci alte beneficii: scutire de impozit pe venituri, teren agricol, spațiu comercial, etc. În urma promovării legi 341/2004, certificatele obținute pe legea 42/1990 erau preschimbate în noi certificate care aduceau și beneficii bănești, înlocuind scutirea pe venituri cu indemnizația de revoluționar. Costel Socol a fost respins de la preschimbarea certificatului exact din motivul prezentat de dvs în comentariul la articol. S-a prezentat și la audiere în fața comisiei parlamentare și din nou i-a fost respinsă contestația. În concluzie, Costel Socol nu a încasat drepturi bănești ani de zile așa cum greșit ați menționat dvs în comentariu. Altfel, sunt pe deplin de acord cu cele susținute de dvs în articol.
@Gabriel Andreescu: Nu vă supărați, cum adică morții din Buzău nu au fost “jertfe” ci “consecința contrarevoluției”?
Adica, de exemplu, cel care mergea sa duca mancare fiului sau la fabrica si a fost impuscat de un individ de la garzile patriotice, nu se ducea acolo convins fiind ca prin actiunea sa lupta impotriva comunismului, ceausismului si securitatii! E greu de inteles? Se ducea sa-i duca mancare fiului! Nu se ducea sa se „jertfeasca”! Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, dar nu a avut nicio treaba cu revolutia!
E o victima a evenimentelor post 22 dec, generate de gasca comunisto-securista din jurul lui Iliescu, din doua motive:
1. Sa arate ca aceasta gasca comunisto-securista pro-revolutionara lupta din greu cu „teroristii” contrarevolutionari pro ceausisti
2. Sa induca teama si frica in randul potentialilor revolutionari care ar fi vrut sa continue lupta, pentru ca in dec 89 sa se scape de comunisti definitiv. In 22 dec seara, dupa ce in piata palatului s-a strigat „Fara comunisti”, a inceput macelul!
Iliescu nu stia ca marea majoritate a romanashilor isi doreau in continuare comunism, prin asta intelegandu-se inclusiv sistemul de coruptie de tip PileCunostinteRelatii si spagi! S-a convins insa in mai 1990, ca s-a temut degeaba!
Rusine maxima pentru acest neam romanesc, care nici macar acum, la 33 de ani de la jertfele anticomunistilot autentici din dec 89( si as adauga si din iunie 90), nu e nici macar in stare sa inlature din politica relicvele de sorginte comunisto-securista!
Ciudat ca lipsește laudătorul de serviciu care ii apara zilnic pe marii conducători ai zilei: KWI, Ciolacu și Ciuca.
Acest Ciolacu este la fel de mincinos ca Ponta și Firea. Dacă a văzut băiatul cat de ușor a obținut el o licență de facultate cu ajutorul PSD, s-a gândit ca poate mai mult, așa i-a venit pofta de revoluționar cu merite deosebite. Parcă se înscrisese și la doctorat, dacă nu mă înșel
Este absurd sa lasi impresia ca esti mai important decat… nu toti, decat un singur om ce a murit in Buzau la revolutie. Da, este Buzaul oras cu rol determinant si ti se datoreaza…dar asta nu-ti da dreptul „sa te umfli in pene” si sa-i scuipi pe toti cei ce s-au dus ….Da, tu ai scris scrisori…noi am stat sub gloante si arest/ nearest de 2 ori in palat…tu ai iesit din arest erou noi am iesit din palat scuipati si de oameni ca si tine care vazand ca sunt multi altii ca tine faci tot posibilul sa-i denigrezi. Nu te-am sustinut direct pe vremurile alea, cu parere de rau, nu erai cunoscut…cine nu lucra cu securitatea nu te stia,ne/ma acuzi ca nu te-am sustinut, eu, noi am stat in gloante, au murit langa noi si dintre noi dar…da…ai scris la Europa Libera si crezi ca asta-ti da dreptul sa ne judeci ???
Cand ai stat sub gloante? Incepand de cand? Te cunoaste Teodor Maries? Ai fost cu el la Inter pe 21?
Da, respect pe toti cei care dupa 22 ora 12 au luat arme pentru a lupta contra potentialilor sustinatori ai lui Ceausescu si ai comunismului, si unii au murit, in degringoloda generata intentionat de Iliescu si ai lui, carora le era teama sa nu fie maturati , asa cum si meritau, in calitate de comunisti perversi si nemernici!
Dar unii au murit impuscati accidental, fara sa fi avut intentia de a apara castigul obtinut prin inlaturarea lui Ceusescu, au murit in casa impuscati prin fereastra, au murit mergand sa duca mancare rudelor( cazul Buzau), etc Acestia nu au dovedit vreun act de curaj, de sustinere cu riscul vietii a Revolutiei!
Dar problema nu e asta, ci sunt cei ca Ciolacu si ca el multi altii, mii poate, care din bisnitari de strada sau lingai ai sistemului comunist s-au trezit ca au fost revolutionari nefacand nimic si mai vor si beneficii complet nemeritate!!
Ce lume ciudată! Ce pigmei ne conduc fără rușine? Cât tupeu, câtă samavolnicie și câtă mizerire suntem în stare să mai suportăm fără să crâcnim? Cum de nu suntem în stare să înțelegem răul pe care ni-l fac acești Ceaușescu de rit nou.
Nația asta stă să dispară. La propriu. Tăcerea noastră e înfrângerea noastră. Între Ceaușescu, Ciolacu, Ciucă, chiar KWI sunt diferențe neînsemnate de caracter.
Mai așteptăm? Sau…
https://romania.europalibera.org/a/revolu%C8%9Bionarii-pe-hartie-pierd-privilegiile/31942851.html
E plina tara de falsi revolutionari, vezi de ex si cazul lui Blaga, oameni lipsiti total de rusine. Sa le fie rusine si votantilor lor.
Am participat la revolutie la Bucuresti dar nu mi-a trecut prin minte sa ma duc sa-mi scot certificat de revolutionar, neavind nicio intentie sa-mi continui viata in Romania iliesciana a anilor ’90.
Un nou an fericit si ceva mai drept ca cel ce se incheie!
Și unde mai pui că acestui ciolan i s-au deschis și foamea de fotoliu prezidential. Dragnea, lângă care ciolanul s-a îngrășat, a fost mic copil față de discipolul lui in ale coțcarilor, îmbârligăturilor, minciunilor, sforăriilor . Pentru minciunile și declarațiile false prezentate pentru obținerea titlului de revoluționar cu rol determinant, ce îi aduce alte avantaje, ar trebui ca instituțiile competente să se autosesizeze pentru deschiderea unui dosar.
Acest nebarbierit, șmecher de Buzău, prieten al lui Haysam, care minte precum respiră, ajuns prin coțcării politice premier a făcut mai mult rău și înfometare în rândul românilor decât a făcut băsescu cu ale lui masuri de austeritate. Ăsta, nerasul căruia îi zboară bancnotele de 500 din buzunar a înfometat populația mai rău decât ceausescu. Dacă înaintea lui, chiar și cu ciucă premier,cu 200 de lei umpleai o jumătate de cărucior cu alimente, acum, sub conducerea acestui farseor, sforar, pamblicar, mincinos, abia mai umpli o jumătate de plasa . Aici ne-a adus acest fomist de fotoliu prezidențial ce se gudură pe la emisiunile tv ale lingăilor gâdea, badea ,chireac,corpos, ciutacu, ce și-au vândut sufletul și mint poporul pentru al face pe acest ins președinte. Românii trebuie să iasă la vot să trimită acest partid al grofilor, psd, ce fură cu bortbagajul și destituie oamenii capabili, noaptea că hoții, la groapa de gunoi a istoriei.Se vrea revoluționar cu merite deosebite,așa cum și-a dorit și mentorul lui, dragnea, să ajungă premier, dar a ajuns unde îi era locul, loc pe care l-a încălzit pentru discipol.
@LS: Da, e greu de înțeles pentru că e o prostie: nu poți să fii și victimă, și nejertfă în același timp.
În rest, bați câmpii.
Da, am inteles, deci si victimele provenite din accidente rutiere reprezinta niste jertfe! Multumesc pentru edificare! N-am stiut! O sa tin cont!
Nu, nu bat deloc campii, doar spun adevarul! Ca nu convine acest lucru, e cu totul si cu totul altceva!
Sa intelegem, deci, domnule Slavoiu, ca din punctul dumneavoastra de vedere nu e nicio diferenta intre cel care pe 24 decembrie 89 a fost impuscat pe cand mergea sa duca mancare fiului sau si cei care au fost impuscati de armata romana in Timisoara 16-21 dec 89 si cei impuscati de trupele de securitate in 21 dec 89 in Bucuresti la baricada de la intercontinental si care strigau Jos Ceausescu, Jos dictatorul ?
@LS: Diferențe sunt, dar a îi exclude cu aroganță pe unii în baza unor criterii aiurea mi se pare cel puțin o lipsă de minte.
De altfel, diferențe sunt multe pe lume. De exemplu, femeile de la Elba (cred că de la Elba) care i-au spus mărețului gen. Gușă (pe care azi toată lumea îl laudă, dar care, după părerea mea… în fine, să lăsăm, că nu e așa importantă părerea mea) că vor “dresuri, tampoane și ciocolată la copii” au sau nu vreo treabă cu Revoluția? Sper pentru ele că, dacă mâncarea de zi cu zi nu se califică, ciorapii or fi ceva mai sexy…
Mai mult: se poate ca, luați unul câte unul, revoluționarii să fi avut tot felul de motivații care să-i fi împins la acțiune, iar unele s-ar putea să nu fie chiar așa pure ideologic. Îi excludem?
Sau: contează ce erau unii revoluționari, independent de motivațiile lor? Iosif Dan era, de exemplu, un delapidator, de ce nu îi aplicăm frumosul standard “fără penali în revoluțiile publice”?
Dar un adevăr este un adevăr, diferențe există: de exemplu, între exaltarea prostească a multora că “a fugit Ceaușescu”, exaltare dincolo de care nu era nimic, și gândirea politică a dlui Iliescu, un om care n-o fi strigat “jos Ceaușescu” și nici n-o fi fost încercat de masochismul prostesc de a se “jertfi”, dar care dădea semne că îl duce capul – ceea ce aş fi de părere că e necesar într-o revoluție.
Apropo de jertfe: mi-a plăcut aia când, pe 22 seara, dl Iliescu le-a spus revoluționarilor din piață că “avem informații” că predecesorul său a fost prins la Târgoviște şi că “îl vom judeca”, iar masa de oameni a început să strige spontan: “Şi pe ea, și pe ea, și pe ea!”… Ce facem noi cu această înălțătoare manifestare de moralitate de grup? Scădem cu ea puritatea evenimentului?
Sau poate că ar trebui să acceptăm că “ea” a fost o “jertfă”. Sau standardul “Emilia Şercan” ne oprește, că la plagiatori nu se aplică termenul?
Și așa mai departe, dar ce rost ar mai avea? Mi se pare, în orice caz, o chestie foarte inteligentă să te iei frontal la trântă cu prim-ministrul guvernului din care faci parte și să speri senin că vei continuă să faci parte…
Sunt de acord ca exista multiple nuante si fiecare caz ar trebui abordat separat, dar, totusi, exemplul cu Elba nu e deloc bine ales.
Femeile de la Elba spuneau ceea ce spuneau inainte de 22 dec riscandu-si chiar si viata, caci stim prea bine de ce erau in stare slugoii lui Ceausescu. Protestau in felul lor, atat cat le ducea mintea, dar protestau in acele zile in care orice protest putea sfarsi extrem de rau pentru cei ce o faceau! Nu mai e cazul sa insist relativ la cel cu mancarea, cand facea, ce facea si care era contributia sa revolutionara? Deci ceea ce a facut el ducea la edificarea valorilor revolutiei?
De ce sa nu dam o definitie? Sa zicem: Se numeste jertfa asumata in revolutia din 1989 orice actiune de protest anticeausist sau anticomunist din perioada 16 dec- 22 dec 89 care prin natura sa a condus la moartea violenta a persoanei care a protestat. De ce ar fi incorecta?
Revenind, una este indemnizatia pentru merite si cu totul altceva reparatia!
@LS: Mie mi se pare că le ducea mintea mai mult decât pe alții care se blocaseră în întrebarea filosofică dacă să avem sau nu stemă pe steag, dar mă rog … păreri și păreri.
Cât privește definiția, sigur că fiecare poate să dea ce definiție vrea și întâmplarea face că formularea propusă nici nu sună neapărat rău, eu doar m-am mirat de construcția “a murit inocent, dar nu e jertfă”, când aş fi zis că tocmai ăsta e sensul profund al cuvântului…
Dar ăla care l-a-mpușcat ce e? Revoluționar am înțeles că a fost, cel puțin o vreme. N-o fi și terorist? Sau trebuia neapărat să știe că e terorist ca să fie? Și cine era vinovat de teroriștii ăștia? Nu cumva Ceaușescu? Psihoza aia colectivă n-o fi fost autoindusă?
În fine… să mai lăsăm și pentru alte conversații.
Sănătate. :)
Multumesc la fel! Un an bun!
In politica romaneasca aceasta este boala veche. Asa era si cu ilegalistii (comunisti si simpatizanti) de pe vremuri, despre care se zicea „Putini am fost, multi am ramas!”. Si probabil ca tot asa va fi si cu urmatorii in vremea ce va sa vie…
Veteranii de război decorați au primit „pe hârtie” teren pentru casă ori arabil. În realitate, nu. Este inclusiv decizie judecătorească obligând guvernul (la acea vreme condus de actualul ministru al transporturilor) să recalculeze contravaloarea terenului neacordat dar aparent niciun prefect nu se sinchisește.
(Off topic) Despre cei din primul război mondial nu știu exact, dar cred că tot așa. Pentru că, (am mai scris aici) proclamația solemnă a Regelui Ferdinand a fost „desființată” de Constituţia 1917 și apoi Constituţia 1923 care în loc de împroprietărire normală „dădea pământ” ca Iliescu după aproape un secol, rămânând la stat bogățiile subsolului. Și încă după un secol guvernele mai „dau pământ”, a se vedea legea 123 de anul trecut. La putere fiind aceleași ideologii, de la „paș’opt”. Eminescu o caracteriza printr-un cuvânt.
Si o mare parte din urmasi si raniti au primit , pe hartie , drepturile. In schimb, mult dintre revolutionari au beneficiat de toate depturile. Oare de ce?
Tot acest circ se poate stopa rapid si simplu, cu vointa politica.
REVENIREA la cadrul legal avut in vedere de Legea 42/1990, care reglementa exclusiv drepturile, recunostinta fata de urmasii si ranitii Revolutiei, respecti Legea nr. 341/2004 sa fie adresata, sa se refere, sa reglementeze exclusiv la cele doua categorii, urmasii si ranitii Revolutiei.
Pentru celelate categorii sociale, inclusiv revolutionarii ( cu merite deosebite, remarcati prin fapte deosebite, etc. ) urmand a se discuta, reglementa pe cale separata, pentru fiecare in parte, nu de-a valma, caci situatiile sunt diferite fundamental una fata de alta.
Toata aceasta amestecatura a fost facuta in mod intentionat, pentru a creea haos si a discredita fiecare categorie in parte, astfel incat sa se ajunga la situatia de acum in care se dujmanesc, ameninta reciproc.
Ovidiu, oare de ce îți este atit de străină cumplita și crunta realitate românească, pe care îmi dovedești ca nu o cunoști?
Cei 34 de ani de libertate nu ti-au fost suficienți, pentru a înțelege bine realitatea?
Tu chiar crezi ca ar fi avut dreptul ca niște criminali comuniști, alogeni, care ne-au impus, cu forta, comunismul, sa aibă apoi dreptul sa scrie constituții și legi, fie ea și cu nr. 42?
Ce legătură crezi tu ca ar exista între acele besti și Revoluție sau tu consideri ca au fost emanați, asa cum s-au autonumit?
Apoi, de ce crezi ca răniții sau cei uciși ar fi avut o contribuție importanta, fără de care nu ar fi fost posibila victoria Revoluției Romane?