Motto: ”Economics is the science of scarce resources”
Lionel Robbins, British economist
Introducere
Pornind de la esența motto-ului introductiv, să ințelegem utilitatea si prioritățile folosirii resurselor energetice de care România nu duce lipsă, in contextul Energy Economics – știința utilizării resurselor energetice limitate.
În ultimul an și în special în ultima vreme, o avalanșă de reglementări (dinspre Bruxelles și mai nou și dinspre Parlamentul României), proiecte, idei, analize, proiecte pilot cu popularizări mai ceva ca la Hollywood, dezbateri mai mult sau mai putin științifice despre rolul vital pe care urmează să-l ocupe Hidrogenul în viitorul nostru cotidian întru decarbonarea vieții noastre, au inundat media, literatura, cu nenumărate dezbateri si conferințe.
Hidrogenul pare a fi devenit un ”hype” (engl. = publicitate agresivă), sau un ”drog” (engl.=aproximativ același înțeles de drog), dacă nu chiar o nouă ideologie in energetică, parînd să concureze chiar cu visul omenirii – fuziunea nucleară .
Lăsînd la o parte toate acestea, să pornim de la elementele fundamentale ale problemei hidrogenului, să ințelegem ce este, la ce e bun si mai ales, la ce ne-ar folosi in primul rînd nouă românilor, măcar pe termen scurt/mediu, înaintea altor priorități economice locale stringente.
Începem cu ce nu este Hidrogenul:
- hidrogenul nu este un element liber in natură, deci, nu are caracteristicile unui combustibil (natural) care poate fi colectat si folosit direct in scopuri energetice;
- hidrogenul, nefiind (direct) un combustibil, el trebuie ”fabricat” și, ca pentru orice proces de fabricație, este necesară o instalație (electrolizorul), materie primă (apă curată) și, nu în ultimul rînd, energie (de asemenea – curată și multă, chiar foarte multă energie curată. NA -vom reveni mai jos asupra noțiunii foarte importantă de energie curată).
- hidrogenul nu este ieftin. Balanțele de materiale si energie de mai sus, dacă nu măcar bunul simț, trebuie sa ne spună că vom avea un cost al ”produsului fabricat” (Hidrogenul) substantial (NA. Vom reveni mai jos asupra termenului foarte important substantial) peste suma tuturor celor care au contribuit la fabricație cu pierderile ”legale” și inerente de randamente.
In final, ce este Hidrogenul ? :
- Fundamental hidrogenul este un ”vector/vehicul energetic” (engl.=energy carrier) și nu o sursă (directă) de energie;
- Hidrogenul poate fi și combustibil (curat), dar numai in prezența aerului devine volatil altmiteri, in majoritatea cazurilor este asimilat exclusiv unui combustibil si mai puțin ca un mediu de stocare a energiei sau vector de energie (energy carrier);
- Hidrogenul este un element util, instrumental în atingerea unor obiective de decarbonare, dar este total insuficient pentru a acoperi întreaga cerere potențială de consum;
În încheierea acestei introduceri, sunt fascinat de fascinația cu care este privit hidrogenul, cel puțin la noi in România, de studenți, ingineri tineri, ecologiști si politicieni mai ales, ”luați de valul hidrogenului”, neștiind sau uitînd că de cel puțin 40 de ani in termocentralele din România, funcționau electrolizoare ( mai mari decit proiectele pilot din PNRR) pentru producția de hidrogen pentru răcirea generatoarelor electrice, sau, că, hidrogenul este folosit in turbine (de gaze) de mai mult de 10 ani în unele combinate chimice, tot in România sau ca hidrogenul era folosit in combinatele petrochimice din România (care nu mai exista acum). Și in UE dar si in România, despre hidrogen vorbesc politicienii (in primul rînd !), chimiștii, cercetătorii, fabricanții de instalații specifice, utilizatorii de energie disperați de prețurile mari ale energiei si, foarte foarte mult, media de tot felul care intreține cu mult succes acest curent ”spectaculos” care ”prinde la public” si dătător de speranțe pentru o energie ieftină.
Despre care Hidrogen este vorba ?
In continuarea analizei hidrogenului ca soluție pentru decarbonarea economiei (a se observa că vorbim de economie și nu de sectorul energie, după cum vom arăta mai jos), obiectivul central este hidrogenul curat (verde).
Deci, analiza se va concentra exclusiv pe hidrogenul curat (verde), produs prin electroliză cu electricitate curată (verde) produsa la rindul ei din surse regenerabile (verzi). Restul hidrogenului de alte culori, nu este relevant pentru decarbonare !
La ce folosește și cum decarbonează economia Hidrogenul verde ?
In Fig.2 de mai jos, este prezentat lanțul producției și utilizării hidrogenului verde in economie
FIG.2
Numai privind aceast lanț, se pot desprinde cîteva concluzii preliminare:
- De la producție pină la utilizare, este in continuare o creștere de costuri a hidrogenului verde produs din energie verde, in plus fată de ce am explicat în Introducere;
- Se observă că principalii ”candidați” la decarbonare sunt cîteva industrii greu de decarbonat precum metalurgina, chimia și transporturile;
- Este de notat ca hidrogenul verde apare si la producția de energie (termică si electrică), insă acestea sunt menționate doar ca posibilități tehnic teoretice, dar, nu pot fi și economice, decît in situații punctuale, separate de sistem (insularizate). Nu e lipsit de interes sa avem si niște puncte de vedere ale unor experți in energie (doar cîteva exemple)
Hydrogen heating: UK government at odds with scientists – EURACTIV.com
Ce condiții sunt necesare pentru producția de Hidrogen verde in România ?
În primul rînd: e nevoie de o ”STRATEGIE ENERGETICĂ”, pînă la a vorbi de o strategie a hidrogenului verde și, mai ales a utilizării sale (hidrogenul ar trebui să facă parte din strategia energetică si nu invers)
Nu este nevoie de o mare specializare energetică ci, mai degrabă de un bun simț elementar pentru a înțelege problema si soluția problemei clasice – ce a fost mai întîi, oul sau găina ?
Așa și în cazul de față: pentru a avea oul (hidrogenul verde), trebuie mai întîi să avem găina (verde) hranită cu iarbă verde ca să ne dea ouă verzi. Deci, cu alte cuvinte, pentru a exista o strategie a hidrogenului verde in România, trebuie sa avem mai întîi o strategie energetică pentru ”înverzirea” electricității produse. Din păcate, noi nu numai că nu avem o strategie din aceea ”normală”, dar-mite nici vorbă din aceea de ”înverzire”, în schimb mestecăm cuvinte mari despre ”mixul echilibrat de resurse energetice” din România, ce bună e România din acest punct de vedere (foarte adevărat !), vorbim cu lejeritate despre hidrogenul verde fără să înțelegem că de fapt, nu înțelegem incotro ne îndreptăm.
Sintetic, Fig.3 de mai jos, redă vizual logica decarbonării economiei (și) prin hidrogen verde
FIG.3
Pentru a ințelege și mai bine ridicolul discuției acum, in zilele noastre, despre Hidrogen verde, este să citim ceea ce se prevede prin PNRR (electrolizoare nenumărate, centrale cu ciclu combinat pe gaze ”hydrogen ready” precum si celebra investiție irakiană in CT Mintia-1100 MW ciclu combinat, de asemenea ”hydrogen ready” ?!). Întrebarea fundamentală este: de unde hidrogen, de care și, mai ales de cînd ?. Nu se poate trece la un sistem ”verde” atunci cînd planifici aproximativ 20% din capacități energetice care sunt / vor fi angajate pe termen lung la utilizarea de combustibil fosil !
In consecință, neavînd nici o direcție in domeniu, cineva se poate intreba legitim: de ce ne agităm atit de mult, acum, cu hidrogenul acesta ?
Mai mult, apar si fel de fel de propuneri legislative sau OUG (de urgență !) pentru ”introducerea în piață” a hidrogenului !?…care hidrogen ?…care urgență…care ”piață” ?…cind se vede clar ca nu putem vorbi de hidrogen verde mai devreme de 2035 in cel mi bun caz…care e urgența ?
În al doilea rînd: in procesul trecerii la hidrogen verde a unor consumatori greu decarbonabili (”hard to abate”) trebuie respectat CRITERIUL ADIȚIONALITĂȚII (specificat și in recomandările CE)
Ce spune acest Criteriu ? Nici o moleculă de hidrogen verde nu trebuie sa se producă înainte de satisfacerea cererii de consum a ultimului Watt electric verde !, sau, cu alte cuvinte, hidrogenul verde trebuie produs numai din capacități de producție energie electrică verde adiționale care, altminteri nu ar fi fost necesar a fi puse in funcțiune pentru consumul de electricitate verde.
Concluziile sunt simple:
- ne trebuie mai întîi un plan de decarbonare a SEN (Sistemul Energetic Național), pînă la a gîndi cit hidrogen verde se poate produce, la ce ne trebuie si de cind. Cert este ca o astfel de gîndire, concret, in cazul României, realist, nu poate avea loc mai devreme de 2035.
- sau, unele industrii, sa înceapă să-și producă singure hidrogenul verde și să-l utilizeze in scopuri proprii de decarbonare, sau, pur și simplu să-l producă și să-l vindă (evident, respectînd criteriul adiționalității, adica, nici un fel de energie curata nu va fi utilizată, ca de exemplu de la Hidroelectrica, sau Nuclearelectrica – dacă considerăm această energie curată). Marea problemă a producției de hidrogen verde direct din electricitate regenerabilă este legată de faptul ca trebuie asigurată alimentarea constantă a electrolizoarelor, separat de Sistemul energetic, fapt ce crește dramatic costul de producție al hidrogenului (verde).
In al treilea rind: (sidirect legat de punctul B. de mai sus) – problema larg dezbătută a stocării energiei, dar complet ignorată in România, ca element esențial in dezvoltarea hidrogenului verde
Citat dintr-un raport HYSTORIES (Hydrogen storage production) pentru CE: ”…consumul de hidrogen
este direct dependent de relația dintre consumul de electricitate, tipul de resurse regenerabile folosit si măsurile de flexibilitate de mari capacități disponibile (altele decit electroliza !), cum ar fi centralele de pompare-acumulare sau gestiunea cererii de consum (demand side management)…”
Aspectul cel mai important este ca România, prin geografia si hidraulicitatea sa, dispune de mari resurse de stocare prin pompare-acumulare și ar putea juca un rol important in această piață si in viitoarea piață a hidrogenului verde, dar, această resursă rămîne ignorată. Centralele de pompare acumulare sunt de departe cele mai răspîndite sisteme de stocare din lume, sunt tehnologii curate din punct de vedere al mediului, nu se degradează, au durata de viața peste 60 de ani, sunt disponibile, testate si, mai ales, economice in condițiile intermitențelor generate de regenerabile.
Este singura tehnologie de mari capacităti disponibilă in prezent.
(NA. Despre necesitatea centralelor de pompare-acumulare in România am publicat multe analize in trecutul recent)
In al patrulea rind: in buna tradiție a autorităților energetice române – noi reacționăm, nu acționăm-din rîndul resurselor posibile de H2 verde, este neglijată biomasa (cu rute de conversie în H2), o resursă enormă neexploatată, pe care ne chinuim de ani buni să o și scoatem complet din circuitul energetic, prin biomasă ințelegînd si cea silvică si cea agricolă si cea din deșeuri menajere si industriale.
Magnitudinea acestei probleme se poate estima din diagrama de mai jos (statistic, datele de la 2015 nu diferă mult de 2022, poate doar in sens negativ), unde se observă importanța uriașă a biomasei, în România, îm contextul celor arătate anterior ref. Biomasa.
”Strategia” PNRR este de a înlocui lemnul cu gaz natural (probabil, pentru a-l inlocui si pe acesta, mai tîrziu cu hidrogen verde !?…nemaivorbind de gazul propriu-zis, utilizat si el in cantitati semnificative)
Din cele de mai sus, rezultă cu pregnanță că a avea o strategie a hidrogenului verde, a-l produce si utiliza, in mod economic, este ceva mai mult decît a pune 2 electrozi intr-un borcan cu apă si introduce ștecherul in priză.
De ce vrea UE hidrogen verde ?
Se cunosc foarte bine țintele de decarbonare ale UE si realizarea unei economii ”carbon free” in 2050 în interiorul întregii UE, deci, nu mai insistăm asupra acestui subiect.
Însă, este foarte important să ințelegem unde se afla Romănia in aceasta ”cursă a decarbonării și hidrogenului verde”, să ințelegem de ce si ce face , ”nucleul dur” al UE in acest domeniu, dar, asta nu înseamnă ca și trebuie sa urmăm ad-litteram ceea ce face ”nucleul”. Drumul între A si B nu este unic pentru toata lumea si mai sunt si ”scurtături” si, cum am spus si demonstrat din totdeauna, nu tot ce e bun in Vest, se si potrivește in Est.
Să pornim de la niște cifre de block-start:
Germania (prin Energiewende) își propune
- 40-45% din producția de electricitate sa fie ”verde” pînă in 2025
- 55-60 % din producția de electricitate sa fie ”verde” pînă in 2035
- 80% din producția de electricitate sa fie ”verde” pînă in 2050
România (in ciuda guvernărilor diverse) are deja
- 61% din producția totală de electricitate in 2022 este produsă din surse regenerabile (nuclear inclus) , deci, România are un avans față de Germania de cel puțin 10 ani, insă toți trăim cu speranța ca actualul PNRR ”gîndit” de unul dintre Guverne, nu va reuși sa inlocuiască 1500 MW lignit cu 4500 MW cicluri combinate pe gaz, care poluează mai mult ca lignitul si, să ne pastrăm măcar acest nivel procentual de regenerabile, fără să-l ”murdărim”.
- Partea cea mai interesantă (cunoscută de experții din UE) este că România poate deveni total ”verde”, foarte repede, pînă in 2030-2035, dar, problema este că noi nu știm asta sau, nu avem astfel de ambiții (asupra acestui subiect revin mai jos, in ultimul capitol).
Cauzele statisticilor de mai sus (valabile comparativ si cu Franta, Olanda, Spania, Belgia, etc.) sunt:
- România are un consum de energie / cap de locuitor mult mai mic decît ”nucleul dur al UE”
- România are un consum industrial de energie relativ mic
- România a moștenit mari capacități hidro, nuclear si, mai recent, s-au instalat si eoliene si solare (la aceasta se adaugă si o ”înapoiere” prin folosirea regenerabilelor – lemn de foc- in procent semnificativ, pentru acoperirea necesarului de energie casnic)
- Potențialul de energie regenerabilă (eolian, solar, biomasa) este semnificativ si exploatat mult sub potential (sub 50%)
- Potențialul hidro este de asemenea neexploatat (chiar cu prevederile Natura 2000 – care nu întotdeuna sunt in concordanță cu obiectivele de mediu !)
- Peste toate acestea, România are un potențial de stocare de mari capacităti de peste 10,000 MW, capacitați cu care ar putea juca un rol major in piața energiei regenerabile si hidrogenului.
Parțial, din aceste motive de mai sus, cităm dintr-un raport al strategiei UE pentru hidrogen verde, cam cum va arăta viitorul UE și, mai ales ce si cum se urmărește:
Nota: sensul bi-direcțional RO-BG este dat in principal de faptul că BG are deja capacităti de stocare mari
Rețele de H2 verde preconizate pentru 2050
Se observă cu ușurință ca:
- Întreaga ”ideologie” a hidrogenului verde se bazează pe necesitatea asigurării cu orice preț a acestei resurse curate de energie pentru ”nucleul dur” (industrializat) al UE. Fără aceasta, va fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil, pentru acesta să atingă ”țintele” ideologice ale UE de ”Carbon 0” in 2050.
- In cazul de mai sus, s-ar putea interpreta că, dupa mărimea prognozată a capacității de export spre Vest, numai Ungaria pare a fi destinația principală in contextul european, pentru hidrogenul in exces produs in România
- România va avea un rol marginal, si la propriu si la figurat, intrucit, rolul său va fi doar de ”furnizor de resurse (hidrogen verde)” si nicidecum de mare consumator
- Traseul de producție-export, prevede exact aceleași rute ca ale gazelor naturale din prezent si, din acest motiv, auzim o mulțime de sfătuitori, consultanți care prevăd un mare viitor României in domeniul hidrogenului verde, cu apariția unor nenumărate ”hydrogen valleys”, Dunarea ajunge sa fie un ”drum verde al hydrogenului” spre inima Europei, etc., etc.
- De ce ar vrea România Hidrogen verde ? Ar ști ce sa facă cu el ?
In urma celor prezentate mai sus, să aruncăm o privire asupra poziției României, cu resursele sale, in geografia zonală si perspectivele viitorului
Se observă că:
- Suntem la intersecția a 3 sisteme, dar, nu este clar dacă si cum putem valorifica această oportunitate unică (nu am auzit nimic public despre aceasta, sau, poate nici nu ințelegem noi asta, lucrurile fiind foarte subtile si adînci ?!)
- În România, deja sunt firme (ex. Delgaz), care ”experimenteaza” introducerea a 20% H2 in rețelele de gaz locale (si, se face mare tam-tam prin presă si diverse forumuri, de parcă asta ar fi o mare problema tehnică !?). Însă, se ridică intrebările legitime:
- De ce ar face Delgaz asta astăzi ? (s-a demonstrat deja mai sus, ca, hidrogenul verde produs in România, nu poate fi disponibil mai devreme de 2035)
- Deci, de unde hidrogen verde ? și, nu mai e timp destul pentru ”teste” pînă in 2035 ?
- Fiind evidentă imposibilitatea asigurarii hidrogenului verde, trebuie interzisă introducerea de hidrogen in rețelele (comerciale) de distribuție a gazului, in baza CRITERIULUI ADIȚIONALITĂȚII explicat mai sus !…Teste in scop de cercetare se pot face, fără probleme, dar nu in rețele comerciale si cu scop comercial.
Din toate cele de mai sus arătate și din toate ”acțiunile” României in domeniul regenerabilelor si hidrogenului verde, se distinge o incoerență evidentă, intenționată sau din incompetență, sau, mai popular cum zic românii – punem caru inaintea boilor – fiind grijulii mai degrabă cu folosirea hidrogenului fără să il avem, decît mai intîi, cum să-l facem (doar dacă nu intenționăm să-l importăm si pe acesta, poate din Azerbaidjan).
Dacă vom căuta similitudini intre gaz si hidrogen (verde), nu putem să nu constatăm că, așa cum am ratat mari oportunităti cu resursa noastră – gazul natural – de a deveni ”hub energetic ” (cuvînt mult indrăgit de politicieni, dar, deloc înțeles), tot așa, ne indreptăm si spre ”eșecul hidrogenului verde”.
Toate acestea se vor întîmpla datorită lipsei oricărei gîndiri si strategii energetice, conform Motto-ului de la inceputul acestei analize
Lipsa unei strategii, asumate si urmărite, ar elimina o mare parte din ”terenul de joacă” al multor jucători, mai mult sau mai puțin interesați in anumite domenii, de a exploata resurse si oportunități.
- Cum ar putea deveni România ”verde” pînă in 2035 si de ce ?
Nu stim ce prevede strategia Româneasca, nici a energiei si nici a hidrogenului verde, dar, ceea ce cunoaștem cît de cît este ca Strategia EU a hidrogenului verde preconizează urmatoarele consumuri
În 2050, cf. Strategiei UE, cererea de H2 in România ar fi de cca 50 TWh (dacă industrializam ceva)
In 2023, consumul de electricitate al RO a fost de 56 TWh, deci, pe linga SEN-ul actual de ”inverzit”,
ar mai trebui capacitati suplimentare de cel puțin 10,000 MWe, numai pentru consum propriu.
România insă, poate atinge acest obiectiv ”total verde”, foarte repede, intr-o strategie de valorificare, parțială a marilor resurse regenerabile de care dispune.
Structura de productie care ar acoperi consumul de exemplu, din 2022 de cca 56 TWh, va fi astfel:
- HIDRO 6100 MW, din care 3100 MW existent, 1000 MW din PNRR si 1900 MW capacitati de finalizat
- Eoliene 8000 MW, din care 3100 MW existent, 2400 MW din PNRR si 2500 MW de instalat
- Solar 7000 MW, din care 1300 MW existent, 4000 MW prin PNRR si 2700 -2 800 MW de instalat de oricine
- CNE Cernavoda-1400 MW, daca se considera ¨curata¨ si vom extinde durata de viață
- CHEAP Tarnita-Lăpuștești -1000 MW si CHEAP Măcin-1000 MW
- Biomasa-500 MW prevazuti in PNAER -nu s-a executat nimic ! (potențial cogen)
- Nu au fost considerate CHP pe gaz pentru incalziri municipale (cca. 1000 MW,care sunt nedispecerizabile), deci nu ar intra în balanța hidrogenului verde
Arhitectura unui SEN verde se va baza pe centrale regenerabile de bază si semibază – Nuclear-Hidro, 2 Centrale CHEAP de 1000 MW si aprox 15000 MW RES intermitente (Eolian si Solar)
Deci, întregul program de decarbonare a SEN și atingerea obiectivului 100% verde, poate fi atins in 2035, la un cost aproximativ de 15 miliarde EUR. De remarcat faptul că intr-un astfel de scenariu – (dacă chiar intenționăm să decarbonăm economia !) costul este sub 15 miliarde EUR, substanțial mai scăzut decit construcția a incă 2 unităti nucleare 3 & 4, centrale SMR si circa 4500 ME cicluri combinate pe gaze, care, toate acestea nu vor realiza nici măcar transformarea SEN in total verde.
Dar, obținerea unui SEN total verde va realiza:
- Scăderea substanțială a prețului energiei electrice (vom avea numai RES in structura de producție energie electrică)
- Ne permite ”jocul” prin stocare in piața energiei electrice, intre cele 2 zone arătate mai sus
- Permite creșterea competitivității economiei
- Permite producția de hidrogen verde autentic si, creșterea competitivitătii industriei noastre, prioritatea fiind utilizarea hidrogenului in primul rănd pentru consumul României si apoi pentru export, acesta fiind lanțul logic al utilizării resurselor, conform Motto ! (asta va apare și din costurile de producție)
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Ro va ramane in trena revolutiei industriale din Occident, in ciuda decalajului de cunoastere si capacitatii reduse de dezvoltare interna pe care le vedem azi. Importul de stiinta de azi este necesar azi pentru Ro, la fel cum a fost miscarea sincronista in sec. XIX. Ca urmare directa a conservatorismului sau a lipsei de educatie, mai sunt multi care se uita la incalzirea globala si economia verde ca oltenii la girafa, dar Ro este “condamnata” sa se dezvolte pe tiparul occidental. Chimia hidrocarburilor va inlocui (asa cum e normal si corespunzator nivelul de dezvoltare umana a sec XXI) arderea barbara a acestora in centrale termice si rolul va fi preluat de nuclear, eolian, solar, valuri (tranzitie) , motoarele termice si-au mancat malaiul si hidrogenul va inlocui hidrocarburile (ca asa zice termodinamica). Toate, asa cum se estimeaza, pana in 2050. Obisnuiti-va cu ideea.
„motoarele termice si-au mancat malaiul ”
Ai grija la pocnitorile cu hidrogen pe strada, ca vor fi multe. Daca vor fi. :)
Altfel, ceea ce spui dumneata este echivalent cu „nu vor mai exista vele in sec. al 5-lea d.Hr.”. Vele exista si astazi, insa exista si portavioane nucleare, iar velierele si portavioanele navigheaza pe apa, care inca nu a fost facuta „bio”. Omenirea va continua pe petrol, carbune, lemn si ceva nuclear inca milenii bune, ca asa trebuie. Obisnuieste-te cu ideea.
Seful ONG-ului international “ICE-Car Not, Now!”, germanul Nernst (N.B.: ex-Volkswagen si Porsche) a recunoscut relativ recent si dupa indelungate experimente ca raportul mobilitate/energie este superior la EV fata de motoarele cu malaiu’…Obisnuieste-te si cu ideea asta, chiar daca ti se pare newspeak neomarxist.
…de cocteiluri Molitiv cu hidrogen n-am auzit inca, da’ daca zici tu o sa ne pazim!
Eu cred ca trebuie sa gândim în perspectiva. Momentan hidrogenul nu aduce niciun avantaj major, dar, dacă vom reuși sa captam mai multa energie solara, sa zicem ca pe fiecare locuință vor fi câțiva mp de panouri solare, vom avea un surplus de energie în timpul zilei, care ar fi bine sa fie stocat pentru consumul din timpul nopții.
Dintre alte modalități de stocare a energiei, nicuna ieftina și nici perfecta, hidrogenul pare la îndemână. Însă e bine sa pregătim din timp și o anumita infrastructura, hidrogenul nu e tocmai ușor de stocat, transportat, etc. Presupun ca în 10…20 de ani vom ajunge sa avem panouri solare peste tot unde se pot monta (probabil vom fi amendați sau no vom beneficia de scutiri de taxe dacă nu), asa ca vom deveni vrem-nu-vrem prosumeri care vom avea un surplus net de energie pe care rețeaua trebuie sa îl preia și sa îl stocheze.
”dacă vom reuși sa captam mai multa energie solara, sa zicem ca pe fiecare locuință vor fi câțiva mp de panouri solare, vom avea un surplus de energie în timpul zilei, care ar fi bine sa fie stocat pentru consumul din timpul nopții.”
La o scară de bloc de 40 de apartamente, arată grozav de fezabil planul de a avea 24 mp de panouri solare pentru fiecare locuință. Dar dacă ținem neapărat, China are capacitatea să fabrice oricâte panouri solare dorește România să instaleze. Că alimentele au mai fost pe cartelă în România și pe vremea lui Ceaușescu, nicio problemă.
Controlul prețurilor în diverse domenii ar fi fost de neimaginat în urmă cu doar 5 ani, dar el reprezintă astăzi o realitate. Chiar nu înțelegem nimic din asta? Sau ținem neapărat să repetăm până la capăt anii ’80 ?
A propos, iarna se poate conta pe producția panourilor solare cam 45 de minute pe zi (echivalent putere instalată). Cam ce capacități de stocare ar fi necesare?
> Controlul prețurilor în diverse domenii ar fi fost de neimaginat în urmă cu doar 5 ani
Despre ce domenii vorbiti? Pretul energiei electrice si a gazului era fixat de catre ANRE pana la 1 ianuarie 2021. De ce sa fi fost controlul preturilor in energie sau in orice alt domeniu de neimaginat in 2018, cand preturile erau deja fixate de catre stat?
Poate pentru că e anti-economic? Poate pentru că s-a experimentat asta din plin pe vremea lui Ceaușescu și a dus la sărăcie cruntă? Poate pentru că toată mizeria economică din anii ’80 și ’90 ar fi putut fi evitată?
Se pare că vreți neapărat să retrăiți vremurile acelea și chiar le meritați din plin. Să vedem ce o să scrieți prin primăvara lui 2025, nu mai sunt decât 2 ani până atunci.
România a devenit țara minciunii generalizate, mai mult decât orice altă țară din UE. Asta nu va rămâne fără urmări economice.
Nu a devenit, ca era deja, altfel nu se-ajungea aici.
Poate nu la bloc, dar o casa ar putea sa își mai acopere din necesarul de energie cu panouri solare. Mai avem și hidro, eoliana și nucleara, in Romania acestea insumeaza peste 50% din productia de energie electrica. Ideea e sa nu mai ardem combustibili solizi. Mai sunt și alte locuri unde se pot amplasa aceste panouri, de ex pe terenuri care nu se pretează la agricultura. Sunt multe locuințe unde pe timpul zilei consumul este aproape zero, nefiind nimeni acasă, deci ce se produce ziua trebuie stocat undeva.
Nu înțeleg de unde atât pesimism. Avem practic o singura sursa de energie, și anume Soarele. Chiar și combustibilii fosili sunt forme de energie primita de la Soare și stocata sub forma de compuși ai carbonului (hidrocarburi).
Panourile solare vor deveni tot mai eficiente și mai ieftine, la fel cum s-a întâmplat cu LED-urile din anii 80 încoace.
Consumul de energie din gospodarii ar trebui sa scadă, am renunțat la becurile cu incandescenta, vom renunța la aragazul clasice în favoarea celor cu inducție, mai eficiente energetic, vom folosi izolație termica și recuperare de căldură. Dacă vrem, se poate, vor fi niște costuri initiale mai mari, dar eu cred ca merită în final, atât pentru generațiile viitoare, dar și pentru buzunarul nostru.
Cred ca intii si intai trebuie sa explicati cuvintul decarbonare. Nu l-am gasit in Dex. Ati folosit de curind decarbonatare, care insemna reducerea cantitatii de carbonati dintr-o substanta.
Termenul folosit ingeneral este decarbonizarea. Ma rog, si asta un termen impropriu si creat din lenea de a vorbi si a spune de fapt reducerea emisiilor de bioxid sau dioxid de carbon.
Apoi dintr-un Mw de energie verde, rosie, gri, mov, sau orice alta culoare, cit Hidrogen se obtine si din acel hidrogen cita energie utila se poate obtine. Restul tine de bla-bla-ul din ziua de azi ce ne ameninta cu disparitia in 100 sau 150 de ani… Mie mi-e clar ca totul se face un un randament subunitar care pe total nu cred ca depaseste 0.5 (ma rog, opinie bazata pe lungul sir de transformari, n-am facut nici un fel de calcul, dar cei ce vind aceste fantasmagorii nu prea fac calcule de randamente. Apropos, acum citiva ani am vazut o masina (Honda, Toyoata, una din ele) ce merge cu hidrogen, Mi s-a parut interesanta, dar atunci costul unui plin de hidroogen si faptul ca erau putine astfel de statii si nevoia de mare, mare securitate (hidrogenul asta este explozibil intre 4 si 97% concentratie in aer. Si nu cred ca vreti sa vedeti un astfel de accident) duce la costuri mari de tot.
@dl.stelian – ca sa aveti o idee despre eficienta utilizarii H2
https://h2sciencecoalition.com/blog/hydrogen-for-heating-a-comparison-with-heat-pumps-part-1/
este o explicatie simplisat, dar, usor de inteles…iar, despre stocarea H2, ce sa mai zic…pina si asta e energo intensiva
iar asta e si mai si…
https://www.euronews.com/green/2022/12/29/green-hydrogen-fuel-of-the-future-has-big-potential-but-a-worrying-blind-spot-scientists-w
@dl Stelian:
– decarbonare-decarbonatare-decarbonizare, cam toate vor sa spuna in esenta ”reducerea emisiilor de GES-Gaze cu Efect de Sera, dar fiind prea lung, se scurteaza, mai mult sau mai putin lingivistic, dar, cam tot acolo e _ reducerea emisiilor de CO2 (care, NU ESTE ACELASI LUCRU CU REDUCEREA EMISIILOr de GAZE CU EFECT DE SERA !)
– m-as fi asteptat sa ridicati problema diferentei intre ”carbon neutrality” si ”zero emissions” (sau decarbonare/decarbonatare/decarobizare totala !)…la asta sunt sigur ca ne veti raspunde dvs.
– pentru randamente…sunt mult sub 0.5…chiar foarte mult sub 0.5
https://h2sciencecoalition.com/blog/hydrogen-for-heating-a-comparison-with-heat-pumps-part-1/
– n-ati vrea sa vedeti cum arata o centrala, in care un generator electric de 40 t, a sarit de pe fundatie, a trecut prin acoperisul centralei si a cazut dupa statia electrcia de conectare la reteaua electrcia (apropos de concentratia- corecta !- intre 4 -97% in aer
Domnule Dragostin, ce pretind eu aici este sa ne respectam scoala ce am facut-o. SI sa nu fim ca politicienii de 0 lei si 5 bani care spun in loc de energie termica TERMIE sau in loc de bioxid/dioxid de carbon decarbonare sau decarbonatare, mai ales ca unii din termenii astia mai scurti au alt inteles in lumea asta a celor cu ceva scoala…
Restul, sunt de acord ca in multe puncte nu suntem de acord, fiecare cu argumentele lui.
SI mai sper ca afirmatia cu emisii „0” este o gluma.
dl Stelian, credeam ca problema pe care am incercat sa o disec (si la care m-am straduit ceva timp !) e mai importanta decit denumirea problemei (asupra careia, oricum toti ne intelegem, intr-un fel sau altul)
In rest, eu as zice ca mai degraba suntem in mai multe puncte de acord decit in dezacord
„… în viitorul nostru cotidian întru decarbonarea vieții noastre”
Dom’ Dragostin, vorbiți, vă rog, în nume propriu. „Decarbonarea vieții” înseamnă descompunerea unui organism rămas fără viață. Viața mea se va decarbona când îi va veni vremea. Dacă dvs. personal vă faceți planuri de decarbonare mai alerte, în linie cu directivele UE, n-aveți decât. Dar lăsați-i pe alții în afara acestor planuri.
Dom Tescovin, sunt sigur ca stiti ce am vrut sa spun, dar, apreciez umorul dvs. (a fost umor, nu-i asa ?!).
Insa, evident ca am vorbit in nume propriu, asta e sigur !…si, .,,,tare as vrea sa apuc 2050 vremea emisiilor ”0”
Cand in 2050 ? Probabil ” „Ad Calendas grecas” !
PS – Decat sa vorbim despre „Hidrogenul – verde, nu prea verde, dar verde sa fie” as dori sa vorbim ACUM si MAI TARE despre GAZELE NATURALE din Marea Neagra – care „ssteapta cu drag si dor” EXPLOATAREA ! Sas nu asteptam TOT pana p”prin” 2050 !
Si uite asa alergam dupa „cai verzi pe pereti” ! Patima romaneasca !
Nu ma pricep la problema hidrogenului utilizat drept combustibil. Multumesc pentru informatiile prezentate.
Dar de ce am citit, in repetate randuri, ca un roman a inventat un motor termic cu apa? Si de ce nimeni nu cumpara brevetul?
Nu stiu cum functioneaza motorul respectiv, dar multe jurnale (de diferite tiputi) au preluat prezentarea. Ce se intimpla?
Ce se intampla e ca motorul respectiv nu e bun decat sa impresioneze periodic cate un jurnalist, si atunci mai apare un articol intr-un jurnal.
Daca ar exista cu adevarat un brevet de inventie inregistrat la OSIM, un potential investitor ar putea construi independent un model de proba pe baza brevetului, si sa cumpere licenta doar dupa ce s-a convins ca functioneaza. In lipsa detaliilor tehnice, investitorul e mult mai greu de convins, iar majoritatea celor care aud de minunata inventie merg pe presupunerea ca fizica e tot aceeasi pe care au invatat-o in liceu si ca motorul nu are cum sa functioneze. Un nou articol de ziar care repeta aceeasi poveste, fara nici o confirmare independenta, nu schimba nimic.
Excelentă analiză ! Mulțumiri
multumesc !….sunt foarte satisfacut cind reusesc sa transmit informatii folositoare…acesta este si scopul…sa stim si sa putem intelege mai bine ce se intimpla in jurul nostru
Bravo nea Catalin, ai scris frumos, cu intonatie.
Doua punctisoare:
1 vad ca energia nucleara e considerata verde?
2. Daca se va ajunge si la incalzire si masini electrice va creste masiv cererea.
Traiasca 1 Mai
Multumesc Nea Neamtu,
De 1 Mai muncitoresc noi astia muncitorii, obisnuiti cu munca, noi muncim nu gindim !
Ref. punctisoare:
1. daca madam Ursula (si micron-cum bine zici matale) au zis ca e verde, si toti au zis Jawohl, atunci asta fu…
2. la inclazire personal (ca si multi altii) nu cred ca se va ajung la inclazire, decit punctual (am dat niste exemple/cifre, atit in analiza cit si in comentarii mai sus de ce se preconizeaza asta).
Marea problema pentru hidrogen, pare ca intii si intii, trebuie electrcifcat cam tot ce se poate (incl. masinile), pentru ca apoi sa faci H2 pt. ce nu se mai poate electrifica asa usor…inr-adevar, cererea creste, dar, mai intii trebe sa creasca aia electrica
Politicienii gandesc invers, mai intai interzic metodele consacrate fara a pune ceva in loc. Stit cum este, darama un spital vechi inainte sa-l fi construit pe cel nou.
Dupa cate inteleg stam foarte bine la capitolul energie verde , Romania asigurand consumul electric ca. 60 % din resurse regenerabile iar tara are un potential mare sa devina „verde” pana in 2035.
Aceste afirmatii le-am mai facut prin comentariile mele.
Ce n-am putut insa gasi in articolul de mai sus, vorbiti de strategia energetica a Romaniei fara sa mentionati cum sa arate, concret.
In Elvetia spre exemplu nu de mult s-a dat in folosinta cea mai moderna instalatie Cheap de 900 MW , Nant de Drance, care a costat ca. 2 miliarde de euro si este echivalentul unei centrale nucleare.
Care ar fi costurile pt construiera unor instalatii similare CHEAP Tarnita-Lăpuștești -1000 MW si CHEAP Măcin-1000 MW, 4 miliarde de euro ?
Cu 4 miliarde de EURO cred ca se poate „tapita” intreg teritoriul tarii cu moristi de vant si parcuri fotovoltaice, teoretic, practic imposibil.
Ce se poate face cu instalatiile hido existente, le putem transforma in CHEAP-uri ? pe Olt si Siret unde avem lanturi de lacuri de acumulare.
Pentru nucleul dur al Europei hidrogenul verde este viitorul energetic, denunazi statele riverane Marii Nordului convenind la o conferinta accelerarea construirii de parcuri eoliene, curentul electric verde obtinunt fiind folosit in parte in hidrolizoare care se doresc a fi construite in preajma, in parte folosit in centrale pe gaz, existente si boi care urmeaza a fi construite. ( Germania are parca 18 buc in plan)
Intrebarea este, cum se poate organiza si asigura cu ajutorul energiilor regenarible functionarea unui sistem energetic de curent astfel incat sa fie asigurata frecventa de 50 Hz ? iar perioadele de acalmie, lipsa vant si soare, cu ce pot fi inlocuite astfel incat sistemul as funtioneze in conditii optime in continuare.
Aici intervine rolul hidrogenului ca mediu de stocare, hidrogen produs in conditiile in care vantul si soarele produc curent electric in cantitati mult prea mari decat este consumul pe moment, situtatii cu care se confrunta deja astazi spre exemplu Germania.
Problema energetica este un nationala si vedem bine cum fiecare tara europeana are propriile planuri si obiective, birocratii de la Bruxelles anuntand doar politic obiectivele energetice catre trebuie atinse pana in 2030 , 2035 cu obiectivul final, decarbonificarea completa a sistemului energetic european pana in 2050.
Ce nu este acceptabil insa nu vad mari opozitii din partea statelor, atingera obiectivelor prin interzicerea unor technolgii consacrate in locul continuaruii dezvoltarii technice a acestora, a implementarii cu forta din motive ideologice doar a unor technologii insa mai grav, imi este teama ca de transformarea energetica europeana nu va profita industria europeana, va profita in primul rand China si SUA.
Cel mai elocvent exemplu, firma Viessmann pe care multa lume cunoaste si-a vandut saptama trecuta partea de productie a pompelor de caldura catre un investor american, in opinia mea, din punct de vedere managerial, o hotarare foarte buna.
Vorbiti de industrializare Romaniei, cum va putea arata aceasta reinndustrializare a tarii ? primul factor pt o investitii industriale noi fiind costul energiei pe langa altele de care ducem lipsa, forta de munca.
In alta ordine de idei, productia industriala europeana este in descrestere, China si SUA fiind tarile care profita si vor profita in continuare,
Europa daca continua haotic extiderea capacitatilor energetice fara suportul unui consum pe masura va ajunge in punctul in care nu va avea ce face cu excesul de energie pe care il va produce doar daca va exporta hidrogen catre China si SUA. Va puteti imagina un asemnea scenariu ? si sunteti convins ca pretul energie in Europa va ajunge la un nivel atat de scazut incat sa nu mai ridice probleme industriei cat si a consumatorilor casnici ?
@dl.Ursul Bruno, voi incerca niste rapsunsuri citind intrebarile dvs:
”…Ce n-am putut insa gasi in articolul de mai sus, vorbiti de strategia energetica a Romaniei fara sa mentionati cum sa arate, concret….”. N-ati citit foarte atent: la sfirsitul articolului am prezentgat o arhitectura de SEN care ar satisface conditia 100% verde in 2035 (este o incercare de a demonstra posibilitatea reala)
Elvetia cu a sa Nante-de Drance, pe care o si stiu relativ bine, a durat mult, a costat mult si nu se compara cu proiectele noastre Tarnita si Macin.
Tarnita e arhicunoscuta (eu m-am lovit de ea practic, prima data, in 1985…s-a discutat cu Toshiba-Japonia, si intentia era sa-i copiem pe bulgari- aveau tot cu Toshiba) si costa (1000 MW) 1,2 miliarde EUR, durata de constructie 5-6 ani
Macin – este o bijuterie-fiind in inima Dobrogei, utila si pt Cernavoda si pt. Eoliene si e mai ieftina, mai mult n-are ”lighean” inferior, intrucit ”suge” apa din Dunare si o varsa intr-un ”lighean” superior – o cariera de piatra abandonata ! (sunt studii geo deja facute, locatie ideala , cost de amenajare minimal…cel mai mare cost ar fi numai canale aductiune si pompele/turbinele reversibile…1000 MW …cost estimat undeva la juma miliard EUR
– Olt, Siret si celelalgte metionate, uitati de ele….nu merge…
– Industrializarea Romaniei ?….nu stiu sa zic, pentru ca nu e dupa mine…
sper ca e cit de cit satisfacator raspunsul…
Multumesc pt raspuns, m-am lamurit cu ale nostre hidrocentrale, nu se poate.
Un kg de hidriogen costa ca. 9,5 EUR/KG la o benzinarie care ofera posibilitatea alimentarii cu el. 1 kg ajungand pt ca. 100 km, depinde probabil cum „o calci”
Costul de productie a hidrogenul obtinut din vant si soare undeva la 5 Eur kg.
Se prevede, costul de productie a hidrogenul verde sa ajunga undeva la 2 Eur.
Sunt cifre pe care le-am gasit cautand sumar datele de pe net.
@ursul bruno: ”m-am lamurit cu ale noastre hidrocentrale, nu se poate.”
ce nu se poate ?
Cu decarbonare sau fara, consumul de energie electrica va creste. Eliminam gazele naturale, carbunele si ramanem la eoliene, solare, hidro, maree si ceva nucleare. Dar acestea sunt variabile si nu vor putea acoperi niciodata cerrea de energie din toate tarile de pe glob. Hidrogenul este o solutie scumpa si producerea sa cere consum de curent electric. Multe solutii din istoria omenirii s- au dovedit utopice. Trebuie sa ne raportam la costuri.
Curent electric ieftin va fi destul, soarele si vantul nu cer nici o factura.
Singurele utilizări raționale ale H2 sunt in rafinării si in industria spatiala. Restul este un pic de SF si multa goana după subvenții.
Am sa va rog sa tineti seama in bilant si de cita energie curata este nevoie sa producem instalatiile eoliene, fotovoltaice, etc si apoi electrozii utrapuri. Toate astea pt ca in final sa obtinem un combustibil ultra-periculos predispus la autoaprindere ff usoara.
Este o himera.
Si toate astea pt a curata o economie care produce 7-8% din poluarea globala….
Identificam zilnic „surse” in viata occidentala de zi cu zi ferindu-ne sa aducem in discutie suprafata cultivata cu orez de exemplu – zonele inmlastinate emana metan.
Trebuie redusa/renuntat utilizarea combustibililor fosili in favoarea celor sintetici in asa fel incit bilantul energetic sa fie macar undeva la 95%. In clipa de fata insa ne aflam in mars fortat dupa Fata Morgana.
Analiza buna. Munca multa. La sfarsitul articolului este un link care spune „distribuie”. As vrea , dar in engleza. Ma intreb daca Contributors poate face asta. Ar schimba in bine ” alonja” site-ului.
My two cents in problems H2: Nu cred ca va inlocui petrolul. Deloc. Numerele -de la generare, stocare, transport, conversie inapoi in lucru mecanic – nu aratā bine de nici un fel dacā am vrea sa facem asta.
Decarbonare? Am plecat de decenii bune din tarā dar nu sunā Româneste. Sunā inventat, ca o reteta italiana de tāitei. Nu era „decarbonizare”? Sau e prea lung? Facem economie de litere?
Poate gresesc. Am fost olimpic la Românā in viata anterioarā. Am ramas cu sechele.
Miza e urmatoarea: declaram ca retelele de gaz natural vor putea distribui (numai) hidrogen, deci trebuie pregatite sa fie „Hydrogen Ready”, asadar sa folosim fonduri europene (si bugetul central) pentru a construi noi retele de distributie de gaze naturale. Am vazut notiunea de „program de gazificare” (traducere din engleza) a tarii. Astept cu interes sa vad noua strategie a hidrogenului pentru Romania. Sa ne spuna daca vom gati cu hidrogen acasa sau vom folosi hidrogen la solutiile de incalzire locale, sa intelegem daca vom avea nevoie de retele de distributie de hidrogen. Eu am lucrat in centrale termoelectrice si stiu ce inseamna disciplina industriala a producerii/utilizarii hidrogenului – mi-e groaza de utilizarea casnica/individuala a acestui gaz (conform reclamei „lasa, draga, ca stiu eu ce fac”)…
Cat despre „energia nucleara verde” – da, un raport al EU Joint Research Center declara energia nucleara ca fiind cea mai green – cu toate consecintele politice si de politica energetica aferente.
Decarbonarea – e un termen pe care l-am propus in Romania pentru a nu traduce „mot-a-mot” englezescul „decarbonisation”, care s-ar duce in „decarbonizare” – adica „inversarea/reversarea procesului de carbonizare” :)
Nemtii doresc implementarea unui sistem de conducte de hidrogen mai ales pt necesarul industrial.
La nivel casnic pana la un procebt de 10 % daca nu ma insel se poate suplini gazul metan cu hidrogen fara probleme fapt care se intampla deja.
Va spune ceva PICEA ? elvetienii ca de obicei sunt mai inovatori decat ceilalti, exista solutii.
Pana aceste solutii vor putea fi implementate la scara larga, alta poveste.
Decarbonizare inseamna eliminarea carbonului dintr-un compus de elemente care contine si carbon. Explicatia pe care o dati „decarbonizarii” nu are nici un sens. Nici macar tehnic. Sa nu inventam cuvinte pe care le avem deja.
Retelele de gaz nu pot transporta hidrogen . Tehnicienii si politicienii care propun asta trebuie sa mearga inapoi la scoala. Dovedeste prostie. In prezenta hidrogenului pur, otel-carbonul ordinar folosit la tevile din distributia de gaz natural devine casant.
Am mai scris despre hidrogen, chiar saptamana asta.
E o moda, el fiind in energetica doar o forma de stocare pentru energia electrica.
Daca iei in calcul ca apa pe care o folosesti pentru electroliza este apa demineralizata cu conductivitate de maxim 0.5 microS/cm pentru electrolizorul alcalin si ca deja electrolizoarele PEM cer apa cu o conductivitate 0.2 (randament 60%), ca ai dupa electrolizor partea de compresie si stocare, ca nu exista instalatii energetice peste randamentul de 33 % care sa se produca energie electrica (ciclul Rankine clasic centrale cu TA) ajungi la fabulosul randament de cam 10%. Este mic, chiar foarte mic.
Evident viitorul suna bine, dar tehnologiile actuale asta ofera in domeniul energiei ,,reproduci” 10 MW stocati la 100 MW verzi produsi.
Economic vorbind, cand te mai costa si 200.000 euro/MW instalat in electrolizor, sunt curios cum poti face rentabila aceasta transformare. Discutam de economie si inginerie, nu de hartii si lozincile politrucilor!
Scuze, am mancat un 0.
Pentru un electrolizor care consuma 10 MW investitia este de 20.000.000 euro, deci o investitie specifica de 2.000.000 euro/MW electric consumat (preturi 2022).
@Valeriu Binig
Multumesc Valeriu pentru interventie si, mai ales ca te implici (si) in aceste ”contributii” cu aceste clarificari
In plus, as dori sa dau doar exemple recente, de ”hype”-uri, cele de mai jos, in care, daca cineva le citeste, este tentat imediat sa creada ca de miine va avea hidrogen gratis la aragaz. Dupa mine, astfel de informatii sunt mai degraba daunatoare decit ajutatoare sau macar de informare corecta a cetateanului si creeaza false impresii si asteptari.
https://www.energynomics.ro/en/natural-gas-distribution-networks-are-prepared-for-the-transition-to-hydrogen/
https://www.energynomics.ro/en/e-infra-nova-hydrogen-production-starts-the-5mw-nervia-project/
Pentru ca amindoi provenim din ”terenul arid al practicii energetice”, ca amuzament, doresc sa amintesc o procedura comuna la productia/utilizarea practica a hidrogenului in termocentrale: atunci cind aparea cite o avarie la vreun grup turbogenerator de mare putere, racit (generatorul) cu hidrogen, printre primele lucruri care se faceau, era inchiderea alimentarii cu hidrogen (eliberarea lui in atmosfera – vedeti in analiza mea impactul – presupus- asupra mediului) si… umplerea generatorului cu….guess what !?- …CO2 !)
Ar fi amuzant daca nu tragic, sa ne imaginam vaste retele de hidrogen, pe care sa trebuiasca sa le golesti- de urgenta- si sa le umpli cu CO2 pentru siguranta si protectie…pornim termocentrale pe gaze ca sa bagam CO2 in relete…si tot asa, ne invirtim in jurul cozii….am glumit !…50%…
Ca o nota separata- la evenimentul
https://www.energynomics.ro/en/natural-gas-distribution-networks-are-prepared-for-the-transition-to-hydrogen/
am avut placerea sa particip, dar, interventiile subsemnatului (in special la cele spuse de o doamna parlamentar si alti experti in H2) nu au fost mentionate nicaieri in rezumatul evenimentului, iar, o prezentare pe care o aveam pregatita (tehnico-economica), ”nu a mai fost timp alocat” pentru sustinerea ei …atmosfera era prea optimista si plina de ”wishful thinking”, si, nu dadea bine ca cineva sa vina si sa ”fluiere in biserica”
Multumesc Valeriu inca odata si, sper ca in viitor sa-ti aduci ”contributia” in Contributors…ai avea foarte multe de spus…
Care este logica si scopul UE si a tarilor industrializate din occident daca aloca miliarde de EUR pt implementarea hidrogenului ca sursa energetica a viitorului ?
Mai intelege cineva ce se imtampla ?
nu stiu sa raspund decent, dar, din cite am inteles, nu au resursele necesare sa devina decarbonati/decarbonatati/decarbonizati….nici nu mai stiu cum sa zic (au fost deja multe explicatii, asa ca, ne intelegem).
Ideea este ca regenerabilele fiind infinite, se pare ca nu conteaza cite pui, daca tot produc H2 necesar sa ajungem la ”0” (asta e ceea ce am inteles si am incwrcat sa explic)…dar asta nu inseamna ca trebuie sa fie valabil si pentru mine ! (adica RO !)
Eu, tot timpul am tendinta sa me raportez la nevoiler mele (ale RO) , asa cum am si scris in titlu !
Si eu am lucrat cu H2 si chiar avut cateva proiecte de hidrogen de la constructie de electrolizoare la reparatii, da asta era tehnologia pe care o aveam si o foloseam in centralele teremoelectrice.
Asta cu CO2 este din mileniul trecut, astazi, inclusiv electrolizorul, se purjeaza cu N2 ca sa nu mai spun ca nu mai face aproape nimeni generatoare clasice racite cu hidrogen (poate mai se foloseste in nuclear), ci doar racite cu aer, e mai sigur chiar daca se pierde la ranament.
Purjarea cu azot are 3 mari avantaje: azotul e mai ieftin, CO2 e un gaz care poate produce accidente mortale prin inhalare, buteliile de CO2 necesita masuri speciale de depozitare, adica incalzire si ventilare in incinta in care se depoziteaza, nu poate fi lasat ca buteliile de azot afara sub cerul liber.
Pifu…zisei sa mai ridem un pic…nu trebe sa fim f. seriosi cu problema asta mica, incontextul problemei mult mai mari a H2
@PIFu
„…buteliile de CO2 necesita masuri speciale de depozitare, adica INCALZIRE si ventilare in incinta in care se depoziteaza, NU poate fi lasat ca buteliile de azot AFARA sub cerul liber.”
Speciale e prea mult spus, dpmeudv. Conditiile de depozitare/uz pot fi ceva „mai speciale” pt CO2 in functie de PURITATE, TIPUL INSTALATIEI (permanenta sau temporara), FORMA DE DEPOZITARE/LIVRATA (lichefiat – pt ambele sau gazos – pt azot) si SPATIUL IN CARE-S FOLOSITE.
Ambele pot reduce drastic (in fctie de volum eliberat si incinta/spatiul inchis in care sunt eliberate) concentratia de O2.
Buteliile/recipientele de CO2 (cu puritate majoritara cand e in amestec) pot fi depozitate si AFARA, DAR NU pentru perioade lungi de timp si INCALZIREA LOR (cum spuneti Dvs VAG) NU E RECOMANDATA.
Pt CO2 100% = +31grade Celsius e temperatura la care incepe transformarea din lichid (asa cum e majoritar livrat in industrial) in gaz, respectiv pericol de explozie (nu si de ardere, nu e inflamabil).
+50-51grade Celsius e limita max recomandata pt stocarea buteliilor cu CO2 lichid industrial.
@Dragostin Catalin – cit de daunatoare si contraproductiva este interventia politicului , direct in economie (mai specific in problema complexa a H2) , fara sa inteleaga despre ce e vorba
https://www.energynomics.ro/en/for-hydrogen-production-we-need-all-types-of-electricity/
iar declaratia aceasta de mai jos este monumentala:
Romania must use all the primary energy resources at its disposal, including natural gas and nuclear energy, as a transition fuel in the production of hydrogen.
Nuclear energy is important because the sudden transition to the use of only green hydrogen could turn Romania into a country that will only buy certificates, and this may lead us to a risk of being energy poor in the future”
la asa ceva, nici nu stii ce sa mai raspunzi…
As vrea sa vorbim un pic despre un anume tip de virus, virusul ideilor.
Undeva, intr-un „laborator”, nu stim unde exact, se cloceste virusul decarbonizarii. Acest virus-idee se propaga usor prin diversi vectori (printre care activisti cu anvergura stiintific-intelectuala a unor ghiocei). Fiind un virus de tip entropic, gaseste cu usurinta receptori in fricile noastre existentiale, la care suntem deosebit de sensibili.
Politicieni de „anvergura” Leiden, Trudeau, Macro, etc, preocupati prin natura profesiei sa simuleze ca le pasa, pentru ca la ei e un job de aproximativ 30k Euro brut pe luna (not bad!), preiau din zbor virusul fricii si il transforma in actiune politica. Astazi, pedeapsa pentru decizii politice gresite este fix zero, atata vreme cat margi pe „flowul” deciziilor mainstream, in care toata lumea stranuta… stranuti si tu. Si ai grija sa aplauzi cand Grieta Tunberry tuna si fulgera de la tribuna unor oameni in principiu mult mai apti stiintific decat domnia sa.
Timpul trece leafa merge, azi e virusul decarbonizarii, acum 1000 de ani era virusul mileniului (urma apocalipsa, erau siguri toti). Maine cine stie.
Parte rea e ca oameni cu pregatire stiintifica danseaza si ei cum li se dicteaza din partea politicului. Sigur, daca nu o fac, risca sa devina Giordano Bruno.
Aveți dreptate, dar undeva sub jumătate.
Alternativa care este? Sa stam cu mana intinsa la gazul rusesc? Sau la petrolul arabilor?
Este ce credeți dvs., sau aveți niște interese în spate, cei care denunțati virusul fricii de apocalipsa ecologica? De unde sunteți atât de siguri ca e doar o iluzie fabricata în laboratoarele de manipulare ale occidentului? Oare nu sunt interesele Rusiei de fapt, să își mențină vânzările de gaze de miliarde de dolari pe luna? Întreb și eu, nu dau cu parul.
Acum, despre partea unde aveți dreptate, da, sunt convins că sunt destui care se urca în spatele valului de grija (sau frica, cum spuneți dvs) pentru bunăstarea planetei pentru a o exploata în scop politic și economic. Pentru asta trebuie sa avem grija, nu zic nu. Impostori și hiene sunt peste tot.
A lupta pentru independenta energetica mi se pare totuși la fel de onorabil ca orice lupta pentru libertate, mai ales ca efectele existentei noastre asupra mediului nu mai pot fi băgate multă vreme sub sub preș.
Aici m-ati prins, am cateva tankere pline de petrol la vanzare, sunt un ipocrit.
Atentie dl Ionut, tastand si dand send la mesaj tocmai ati avut o contributie negativa la bunastarea climei si planetei, ati folosit energie electrica pe care o puteati categoric utiliza pentru un scop mai bun.
@dl Zimbetul lui Ilici
Nu cred ca cei cu pregatire stiintifica danseaza cum li se dicteaza din partea politicului…pentru ca pur si simplu nu pot ! Cred ca mai degraba nu sunt ascultati sau intelesi !
Pe de alta parte, daca politicul decide ca asa vrea ”muschii lor” si subventioneaza prostii, n-ai ce face…profiti de prostia lor…din pacate pentru ceilalti care nu pot profita si doar platesc
Exista acea Overton window a discursului public acceptat, din care nu poti iesi fara consecinte, indiferent cine ai fi. Devii nefrecventabil, nefinantabil si neangajabil daca nu esti de acord cu fantasmagoriile contemporane postmoderne. De la incalzirismul obligatoriu antropogen la imposibilitatea definirii femeii fara sa fii pus la stalpul infamiei.
In atare conditii orice om de stiinta fara vocatie de martir prefera calea de minima rezistenta, cea care aduce finantare si-i da si familiei sale de mancare, chiar daca el stie ca acea cale e profund gresita si exista solutii mult mai optime si/sau sustenabile.
si atunci, ce-ar trebui sa faca aia cu vocatie de martir ?…in afara de a scrie si a vorbi ?!..astea nici macar nu prea te martirizeaza, chiar sa vrei…
Mare adevar ati scris! Politicul din Ro nu tine cont de parerilw profesionistilor adevarati. Aceasta se vede in toate guvernarile de dupa 1990. De aceia am fost mereu perdanti in raport cu alte tari, in toate domeniile.
Atunci cand le ai, cand nu ramai pe solutiile clasice. De la 45 lat nordica si sudica catre poli, soarele este mai zgarcit, iar vanturile dupa fronturile atmosferice.
felicitari pentru articol! un efort pro bono, si in afara de datele continute, un bun prilej de discutii
Ma tem ca o parte din cei care clocesc acum strategii de dezvoltare energetica sunt chiar cei care au lucrat la spargerea Renel. Care au pus, aberant, in conditii de concurenta grupuri energetice care utilizeaza combustibili diferiti, deci cu costuri de productie diferite. Cu consecintele stiute.
In plus, sa-ti propui ca obiectiv „100% verde” pt. 2035, cu 15000MW in eolIene si PV si 2000MW in CHEAP, mi se pare o ipoteza iluzorie, chiar de tot hazul, in conditiile in care frecam menta cu Tarnita de aproape 4(patru!) decenii.
Sa stiti ca ecologistii sunt in mare parte de acord cu ce ati scris dvs. Unde ati vazut hype la noi? Noi chiar incercam sa contracaram tenditele de a duce hidrogenul peste tot – https://bankwatch.ro/hidrogenul-il-vrem-la-noi-acasa-fezabilitate-riscuri-si-impact-asupra-mediului/