Sunt intru totul de acord cu Andrei Plesu atunci cand trage semnalul de alarma. Inginerul Gheorghe Ursu a fost ucis de instrumentele abjecte ale dictaturii comuniste pentru ca a indraznit sa tina un jurnal. A fost un martir al luptei pentru adevar. Asasinii sai au fost sistematic crutati de justitia post-decembrista. Fiul sau, Andrei Ursu, se afla de sapte zile in greva foamei la Bucuresti. S-a intalnit cu ministrul justitiei, cu reprezentantii procuraturii, ai perchetelor militare: rezultele au fost cel putin dezamagitoare. Greva foamei in numele adevarului si dreptatii contintinua. Miercuri, la ora 13, la sediul GDS din Calea Victoriei 120 va avea loc conferinta de presa a lui Andrei Ursu.
Monica Macovei este singurul candidat prezidential care a semnat Apelul GDS. Sper ca se va pronunta in continuare in aceasta directie. La fel, apelez la ceilalti candidati ai opozitiei democratice, Klaus Iohannis si Elena Udrea, sa-si faca auzite vocile. Tema nu este catusi de putin marginala, fara legatura cu actuala campanie electorala. Eu inteleg ca presa este excitata de catusele lui Andrei Hrebenciuc. Dar mi se pare o proba de miopie sa nu vezi care este diferenta intre un Andrei si celalalt, sa ignori ceea ce tine de insasi supravietuirea memoriei noastre, de dreptul nostru la onoare si demnitate.
Miza o reprezinta realitatea insasi a statului de drept si a respectului pentru drepturile omului.. Ne confruntam in chip cinstit cu trecutul totalitar ori mergem mai departe pe calea amneziei? Uciderea lui Gheorghe Ursu de catre Securitatea lui Ceausescu este o proba irefutabila ca regimul a fost criminal pe intreg parcursul existentei sale. E foarte bine ca monstrul Visinescu e judecat. Sa fie judecati si asasinii lui Gheorghe Ursu, monstri si ei. Credibilitatea democratiei din Romania depinde si de felul cum este rezolvata, in regim de urgenta, aceasta chestiune. Gheorghe Ursu a murit pentru adevar. Fiul sau se jertfeste sub ochii nostri pentru adevar. Nu avem dreptul sa tacem! Impreuna cu Andrei Plesu, intreb: „Vom provoca, prin nesimtirea noastra, o noua victima?”
Apelez la toti prietenii societatii deschise sa sustina demersul lui Andrei Ursu, sa-si exprime solidaritatea cu el. Asa cum o face, exemplar, pianistul si eseistul Andrei Vieru: „Astăzi, fiul martirului și eroului Gheorghe Ursu (sub tortură Gheorghe Ursu nu-și denunțase prietenii!) este în a șaptea zi de grevă a foamei. El cere deblocarea unui dosar de urmărire penală pentru tortură aflat în adormire de mulți ani de zile din cauza indolenței, relei voințe sau a bunăvoinței prost orientate a unor funcționari. Pentru ca adevărul să iasă la iveală este oare nevoie de noi victime?”
Gheorghe Ursu a fost un intelectual in sensul nobil si frumos al acestui cuvant. A crezut in libertate si a murit pentru ea. A scris poezii, a fost prieten apropiat al unor poeti, romancieri, regizori, compozitori. Iata una din poeziile sale:
„Poetii sint in general tristi
Ei nu inteleg lumea
Si lumea nu-i intelege
Ei iubesc lumea dar nu o inteleg
Lumea ii iubeste dar nu-i intelege
Uneori cand ajung sa inteleaga lumea ei o detesta
Alteori cand lumea ajunge sa-i inteleaga
e prea tarziu
Si uite asa, poetii mor in general tristi”
http://gh-ursu.ong.ro/index.html
http://www.evz.ro/eroi-sau-martiri.html
romania de azi ? dar cea de ieri ?
degeaba biciuim magareata schiloada si nehranita in campanie, n o sa priceapa.
un sfert de veac am asistat la hirjoneli sterile intre ai nostri si ai lor.
cind si ai nostri si ai lor nu reprezentau decit indivizi mediocri pentru care politica era ultima lor sansa. nulitati absolute care n ar fi putut performa in nici o alta meserie intr o piata concurentiala. daca politruciul, militianul, judele si ‘telectualul (doctor honoris causa la universitatea din dabuleni) reprezinta „elita” salvatoare s ar putea sa fim intr o mare eroare.
Acest dosar se va rezolva atunci cand se vor rezolva si dosarele celor care au tras la revolutie, incitat la mineriade … sa mai continui ?
„La fel, apelez la ceilalti candidati ai opozitiei democratice, Klaus Iohannis si Elena Udrea, sa-si faca auzite vocile. Tema nu este catusi de putin marginala, fara legatura cu actuala campanie electorala.
Cred ca apelul dumneavoastra trebuie adresat tuturor liderilor politici, insitutionali si de opinie din Romania, nu numai celor din opozitie. In aceasta categorie ar intra, de exemplu, Traian Basescu si consilierii sai, presedintele si conducerea Academiei Romane, presedintele si conducerea Uniunii Scriitorilor etc.
Presedintele Traian Basescu si consilierii sai nu candideaza in aceste alegeri. Nici presedintele Academiei. Apelul meu de azi insista, e limpede, pe legatura cu acest moment si cu temale discutate, in primul rand viitorul statului de drept.
In rest, imi veti ingadui sa apelez, in nume personal, strict ca intelectual public,la cei la care doresc eu. Altcineva poate apela si la domnii Ponta, Tariceanu, Melescanu, ba chiar si la dl Dan Diaconescu.
Astazi am fost sa-l vad pe domnul Andrei Ursu. Nu ma pot linisti cand stiu in ce pericol este viata domniei sale. L-am gasit foarte slabit si ingrijorarea mea creste. Nu are inca asigurari in rezolvarea cazului. Se invoca acum argumentul timpului. Ca trebuie sa mai astepte. Dar fiecare zi pentru cineva aflat in greva foamei poate aduce o grava alterare a starii de sanatate. Ma tem tot mai mult pentru ce i se poate intampla. Sunt fara somn si deprimata ca in secolul XXI, intr-o Romanie aflata dupa 25 de ani de cadere a dictaturii comuniste, viata unui om este in pericol prin tergiversarile celor care ar trebui, de fapt, sa i-o salveze. Scriu acestea toate si mi se pare ca sunt intr-un cosmar…
Va multumesc pentru mesaj. Tocmai am primit si eu o relatare despre starea lui Andrei. Am scris un nou editorial, l-am trimis la EvZ. Dar cred ca toti oamenii cinstiti trebuie sa se mobilizeze. Trebuie sa se auda puternic vocile intelectualilor publici, ale fostilor disidenti, ale figurilor importante din spatiul public!
Fiind de acord, am extins indemnul „Apelez la toti prietenii societatii deschise sa sustina demersul lui Andrei Ursu, sa-si exprime solidaritatea cu el” la persoanele numite.
Cred ca toti trebuie sa apelam, sa incercam pe toate caile posibile, rationale, legale, sa trezim constiintele celor care par sa ignore gravitatea extrema a situatiei!
Cred ca intrebarea „Ce masuri veti lua pentru rezolvarea cazului Gheorghe Ursu” ar trebui pusa de catre moderatori in cadrul discutiilor/confruntarilor intre candidatii la presedintie.
Relatia dintre dizidenta si revolutie este una foarte directa, de care toate guvernele se tem, dizidentele pot deveni virale, transformandu-se in revolutii. Nu stiu cand si cum se va termina greva foamei fiului Andrei, pentru sanatatea caruia sunt profund ingrijorat, dar dizidentul anticomunist Gheorghe Ursu este un invingator, revolutia romana l-a razbunat cu varf si indesat. Cred ca un monument sau un nume de strada, inchinat eroului anticomunist Gheorghe Ursu, ar fi un gest firesc, in Romania de azi. In trecere, as observa ca fenomenul dizidentei s-a imbogatit cu un nou tip, celui impotriva regimurilor politice i s-a adaugat cel impotriva ordinii globale, ambele la fel de reprimate. Ce vremuri palpitante!
ha,ha ha !
In 1997 am fost la o intalnire la GDS si l-am cunoscut pe Andrei, despre care citisem in presa. Ne spunea ca la demersurile sale in Justitie, i s-a raspus: ätata vreme cat la putere va fi tov ilici, nu se va afla adevarul despre cazul inginerului Ursu!”
Iata ca sunt ani buni de cand, oficial, nu mai este la putere bataranul kaghebist, dar tot nu s-a rezolvat cazul lui Gh, Ursu!