„Să știți că dintr-o companie de stat care merge prost nu au toți de pierdut. Cei care sunt la comanda acestor companii, cei care sunt «clienții» acestor companii, cei de la care companiile de stat nu-și pot încasa arieratele au de câștigat. Nu sunt singuri în general și este o rezistență trans-sistemică. Și a trece peste această rezistență nu este foarte ușor”.[1] – Ilie Bolojan
La finele lunii trecute, premierul Ilie Bolojan a anunțat că în cursul lunii august urmează să fie desemnate companiile pentru care se vor face oferte publice de listare la Bursa de Valori.[2] Este o declarație prin care, în fond, guvernul pe care-l conduce oferă asigurări că se va respecta obligația auto-asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit căreia până la finele anului 2025 trei companii deținute de stat din sectoarele energetic și transporturi vor fi listate la bursă.
În luna martie ac., președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, declara pentru „Agerpres” următoarele[3]:
„Suntem parte a unui grup de lucru care evaluează diferiți operatori economici din zona acționariatului de stat. În același grup de lucru sunt și Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor. Din păcate, nu sunt în poziția să vă comunic ce entități sunt eligibile sau măcar planificat a fi listate de către statul român. Fără doar și poate agenda electorală nu va impieta asupra programului de listare, fiindcă PNRR este un parcurs cu niște repere de condiționalitate și obligativitate extrem de riguros aplicate. Fapt pentru care eu mă aștept ca în acest an să avem aceste minimum trei companii listate. Cel mai probabil vor fi din zona energiei și zona transporturilor. Unele sunt mai pregătite decât altele din perspectiva unui parcurs de pre-listare și listare, dar fără doar și poate cel puțin un boost în perioada imediat următoare din aceste listări se va resimți la Bursă. Deci eu nu cred că va exista niciun fel de impietare a acestei obligativități din perspectiva electorală și lucrurile se vor întâmpla conform calendarului asumat„.
Primul guvern Ciolacu își asumase un angajament similar în cursul anului 2024. La acel moment, secretarul general adjunct al guvernului, Adrian Țuțuianu, oferea asigurări că decizia privind cele trei companii de stat – la care s-a referit mai târziu și Alexandru Petrescu – urma să fie luată până în luna septembrie 2024. Suntem la un an distanță și încă nu se cunosc cele trei companii, ceea ce poate fi foarte bine interpretat ca fiind o întârziere în derularea proceselor de listare, în ciuda declarațiilor guvernamentale repetat optimiste.
Listarea companiilor de stat la bursă anunțată recent de guvernul Bolojan este, se înțelege, o nouă încercare de a urgenta implementarea unei obligații asumată de statul român prin PNRR; care este un program întocmit de guvernul României, avizat de Comisia Europeană și aprobat de Consiliul European, în baza căruia atragem fonduri europene: granturi și împrumuturi la dobânzi foarte mici. Opoziția naționalistă – autodefinită, după caz, „conservatoare” sau „suveranistă” – a reacționat la declarațiile premierului Bolojan și a respins oportunitatea privatizării de pachete de acțiuni ale statului la companiile pe care le deține, cu diverse tipuri de argumente de tip alarmist. Astfel de declarații am auzit de curând de la profesorul Mircea Coșea[4]:
„Se pierde suveranitatea, pentru că nu mai ai control asupra resurselor și companiilor strategice. Avem exemplul OMV Petrom. Trebuie mai multă prudență în această perioadă, mai ales că nici nu suntem pregătiți, nu știm cum se face listarea, am avut atâtea eșecuri, dar îmi face impresia că acesta este unul dintre obiectivele adevărate pe care le urmărește această coaliție, acela de a prezenta România ca un flămând, care, pentru o bucată de pâine, își vinde și pantalonii. Deci să vindem foarte ieftin, că suntem săraci, vai de capul nostru, vai ce bine că am vândut, ca să putem să mai micșorăm puțin TVA-ul, ceea ce este o minciună„.
Declarația oferită presei de profesorul Mircea Coșea pare că nu ia în calcul obligațiile asumate prin PNRR sau, în orice caz, le dezaprobă și nu ține cont nici de alte declarații din interiorul guvernului Bolojan, cum este cazul celei pe care a oferit-o presei ministrul economiei, Radu Miruță[5]:
„Prin programul pe care l-am prezentat în Parlament și este și publicat în Monitorul Oficial este realizarea unui audit serios al acestor companii de stat în care niște specialiști pe fiecare domeniu să propună o metodă de eficientizare a acestor companii. Nu toate pot fi listate. Sunt companiile din zona asta de armament. Sunt niște lucruri strategice. Niciuna dintre ele nu va fi cu pachet majoritar în altă parte, va fi cu un pachet minoritar. Listarea pe bursă aduce un pic de obligații suplimentare, aduce o transparență, aduce o obligație față de acționari. S-a dovedit că în cele mai multe situații listarea la bursă a crescut eficiența companiei, a crescut randamentul, pentru că ești un pic mai mult luat la întrebări. Listarea la bursă are niște condiții. Te obligă să anunți acționariatul, să faci niște măsuri. Deci, da îmi propun unele dintre ele să fie listată la bursă. Niciuna strategică, niciuna pentru care propunerea economică nu e indicată și niciuna în care statul român să nu aibă control„.
RĂTĂCIȚI PRINTRE BILANȚURI, AMBALAȚI ÎN RETORICĂ
Companiile cu capital majoritar de stat care nu au pachete de acțiuni listate la bursă sunt în general companii problemă. În orice caz, aceasta este opinia mea. Un studiu util de caz pentru a-mi demonstra punctul de vedere este Complexul Energetic Oltenia. Această companie este deținută majoritar de statul român, conform următoarei scheme a acționariatului: 87,48% – Ministerul Energiei; 11,81% – Fondul Proprietatea; 0,44% – Electrocentrale Grup SA și 0,24% – Societatea pentru Închiderea Conservarea Minelor SA.
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului – FACIAS[6] cerea Ministerului Energiei, la începutul anului, un audit la Complexul Energetic Oltenia, acuzând un management defectuos[7]:
Date financiare Societatea Complexul Energetic Oltenia SA. Sursa: listafirme.ro
Pentru Complexul Energetic Oltenia este aprobată o schemă amplă de ajutor de stat în valoare totală de 1,09 miliarde de euro, convenită cu Comisia Europeană, pentru ca aceasta să poată achiziționa de pe piață certificatele de emisii a căror achiziție nu o poate suporta din bugetul propriu. Suma aferentă anului 2025 din acest grant este de 705 de milioane de lei, echivalentul a 143,6 milioane de euro, conform datelor furnizate de Ministerul Energiei.[8] Din 2021, primul an în care s-au făcut plăți de la bugetul de stat pentru a susține Complexul Energetic Oltenia, s-au transferat următoarele sume:
Plățile în contul ajutorului de stat pentru Complexul Energetic Oltenia. Sursa: economica.net
În intervalul 2021 – 2025, bugetul statului a susținut Societatea Complexul Energetic Oltenia SA cu suma totală de 5.396 milioane de lei, cu scopul formal declarat de a produce energie electrică bazată pe cărbune până în anul 2029. Cifra de afaceri cumulată a companiei între anii 2020 – 2024 (o perioadă similară, de cinci ani) este de 20.303 milioane de lei, iar profitul net cumulat este în aceeași perioadă de 2.376,5 milioane de lei (anii 2020 și 2021 au fost pe pierdere). Raportat la cifra de afaceri, ajutorul de stat reprezintă 26,5% și este de peste două ori mai mare decât profitul net cumulat pentru cei cinci ani.
Comparațiile sunt utile pentru a înțelege amploarea transferului de fonduri de la bugetul de stat pentru a susține această companie de stat. Totodată, ajută să înțelegem cu claritate că este puțin probabil ca acest ajutor de stat să poată fi recuperat vreodată de la Complexul Energetic Oltenia. Or, această companie nu este una oarecare pentru sistemul energetic și pentru economia României. Dacă aparent compania are profit și este pe plus, în realitate nu ar fi rezistat fără ajutor de stat. Dovada: în anii 2018 – 2021 a fost pe pierderi. Pierderile cumulate în acei patru ani au fost în total de 4.459,55 milioane lei. Aș avea o curiozitate legată de cum ar comenta profesorul Coșea situația descrisă anterior.
Potrivit respectivului plan de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia, de la 1 ianuarie 2026 la CEO vor mai rămâne în funcțiune trei grupuri energetice: două la termocentrala Rovinari – grupurile energetice 4 și 5 și unul la termocentrala Turceni – grupul 5. Din nouă cariere, vor mai rămâne în exploatare patru. Producția energetică pe bază de cărbune va fi oprită, dacă nu în 2030, atunci probabil cel mai târziu în anul 2035. La finele anului 2024, a fost pus în funcțiune, după zece ani și mai multe amânări, grupul 5 retehnologizat (investiție de 100 milioane de euro) de la termocentrala Rovinari[9].
În primăvara acestui an, OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia au semnat contractele de proiectare și execuție pentru patru parcuri fotovoltaice, cu o capacitate instalată totală de aproximativ 550 MW. Un consorțiu format din firmele Ameresco din SUA și Sunel din Grecia va realiza proiectarea și execuția pentru trei dintre cele patru parcuri fotovoltaice – Rovinari, Tismana 1 și Tismana 2 – cu o capacitate însumată de circa 460 MW. Cel de-al patrulea parc fotovoltaic, având o capacitate de circa 90 MW, va fi construit de compania turcă Girisim Elektrik, pe amplasamentul fostei termocentrale CE Ișalnița, pe depozitul de zgură.[10]
*
Analiza capătă sens dacă sunt luate în discuție, comparativ, și câteva companii din sectorul energetic care sunt listate la bursa de valori. Indicele bursier specific „BET-NG” al Bursei de Valori București include următoarele companii energetice:
Mai există și un alt indice bursier care include companii din energie, anume „BET-EF”, lansat în iulie 2024:
Comune în componența celor doi indici bursieri sunt companiile energetice OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica și Premier Energy. Pentru o analiză comparativă aleg trei companii energetice aflate sub controlul majoritar al statului, astfel încât să aibă sens raportarea la cazul Complexul Energetic Oltenia.
Teza, în cuvintele ministrului economiei, este că acele companii ale statului care sunt listate public, au performanțe financiare și economice mai bune decât cele nelistate.
Lista companiilor ce urmează a fi analizate în continuare, comparativ cu C.E. Oltenia
Avem și un corolar de enunțat aici, anume efectul multiplicator indus prin listarea la bursă a unor noi companii importante pentru economia națională, discuție pe care musai să o facem în completare, la final.
TESTUL LISTĂRII LA BURSĂ
O analiză complexă a celor trei companii listate la Bursă nu încape în câteva pagini de articol, așa că recurg la variante sintetice de prezentare a rezultatelor lor financiare. Încep cu Nuclearelectrica, operatorul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, cu o putere instalată totală de circa 1.400 MW.
În anul 2024, Nuclearelectrica a raportat un profit net de 1,7 miliarde lei, în scădere cu 31,9% față de anul 2023. Veniturile din exploatare au fost de 4,79 miliarde lei, în scădere cu 36,9%. Scăderea profitului este atribuită, în principal, reducerii veniturilor din exploatare. EBITDA a fost de 2.385.246 mii lei, comparativ cu 3.112.575 mii lei în anul 2023. Veniturile financiare în 2024, de 330.053 mii lei, au scăzut față de anul anterior, când s-au raportat 431.702 mii lei.
Rezultate financiare – Nuclearelectrica. Sursa: listafirme.ro
Conform datelor disponibile la Bursa de Valori București, rezultatele financiare ale detaliate Nuclearelectrica pot fi parcurse aici. Acțiunile Nuclearelectrica, cu simbolul „SNN”, au fost tranzacționate în ultimul an într-o plajă cu un minim în jurul a 38 lei și un maxim în jur de 47 lei.
Graficul evoluției prețurilor de tranzacționare a simbolului „SNN”. Sursa: bvb.ro
Nuclearelectrica are constituite depozite la Exim Banca Românească (fosta EximBank) în valoare cumulată de 769 mil. lei, sumă care depășește 5% din valoarea activelor nete ale Nuclearelectrica și 10% din cifra de afaceri aferentă ultimei situații financiare anuale, potrivit unei raportări din luna mai ac.[11]
La începutul anului 2023, se raporta că Nuclearelectrica are constituite depozite la Exim Bank – actuala Exim Banca Românească în valoare cumulată de 1,3 miliarde de lei, pentru ca în toamna anului trecut, depozitele companiei la aceeași bancă să fie raportate în scădere la 866,320 milioane de lei.
În decembrie 2024, Nuclearelectrica a semnat cu consorțiul internațional Candu Energy Inc. (o companie AtkinsRéalis), Ansaldo Nucleare, Canadian Commercial Corporation și Korea Hydro & Nuclear Power Co. contractul EPC (inginerie, procurement, construcție) pentru retehnologizarea unității 1 de la Cernavodă. Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde euro. Nuclearelectrica este implicată și în alte proiecte de investiții: construcția noilor unități 3 și 4 (în 2024, la Baku, s-a semnat un contract EPCM cu Fluor BV, Fluor Energy Transition Inc. Wilmington Bucharest Branch, AtkinsRéalis, Ansaldo Nucleare SpA, S&L Engineers Ltd. și Sargent & Lundy Energie SRL) sau instalația de detritiere în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power.
Conform datelor disponibile public, Hidroelectrica SA a înregistrat în anul 2024 o cifră de afaceri de 9.659.879.145 lei și un profit de 4.071.551.582 lei. Comparativ cu anul 2023, compania a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 21.73%. EBITDA a fost de 5.502 milioane de lei, comparativ cu 8.016 milioane de lei în anul 2023. În 2024, Hidroelectrica a raportat un număr mediu de angajați de 3.537.
Rezultate financiare – Hidroelectrica. Sursa: listafirme.ro
Conform datelor disponibile la Bursa de Valori București, rezultatele financiare ale detaliate Hidroelectrica pot fi parcurse aici. Acțiunile Hidroelectrica, cu simbolul „H2O”, au fost tranzacționate în ultimul an într-o plajă cu un minim în jurul a 115 lei și un maxim în jur de 124 lei.
Graficul evoluției prețurilor de tranzacționare a simbolului „H2O”. Sursa: bvb.ro
Pentru cazul Hidroelectrica sunt de interes și câțiva indicatori operaționali, care indică evoluția producției de energie 2024 comparativ cu 2023:
Sursa: bvb.ro
În luna martie a anului trecut, Hidroelectrica, prin Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice SRL la care este unic acționar, a achiziționat Uzina de Construcții de Mașini – UCM Reșița.
„Prin finalizarea tranzacției„ – se explică în comunicatul Hidroelectrica, „Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice SRL dobândește toate activele, know-how-ul, contractele în derulare, brevetele și licențele necesare continuării prestării serviciilor de fabricare, reabilitare și îmbunătățire a hidroagregatelor și echipamentelor auxiliare. Acest portofoliu, unic în această parte a Europei, este consolidat de experiența a aproximativ 450 de salariați, specializați în producția și întreținerea echipamentelor hidroenergetice„.[12]
În curând, Serbia și România urmează să semneze un memorandum de înțelegere privind construcția unei centrale cu acumulare prin pompaj, așa-numita Porțile de Fier III. Conform datelor furnizate de vecinii sârbi, capacitatea totală instalată a hidrocentralei reversibile ar fi de 1.800 MW, o investiție estimată la 1,4 miliarde de euro, ce va avea și finanțare europeană. Operatorul român al noii capacități, de pe teritoriul românesc, va fi Hidroelectrica.[13]
CEO-ul Hidroelectrica, Károly Borbély, declara anul trecut că până în 2028 bugetul de investiții în modernizare, retehnologizare și achiziții al Hidroelectrica SA este stabilit la 1.4 miliarde de euro. Printre acestea – contract scos recent la licitație publică – achiziția, montarea și integrarea de baterii de stocare la turbinele hidrocentralei Porțile de Fier II[14].
Romgaz SA a înregistrat în anul 2024 o cifră de afaceri de 7.531.970.469 lei și un profit de 3.090.696.860 lei. Comparativ cu anul 2023, compania a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 12.61%. EBITDA a fost de 4.088,8 milioane de lei, comparativ cu 5.402,2 milioane de lei în anul 2023. În 2024, Hidroelectrica a raportat un număr mediu de angajați de 5.291.
Rezultate financiare – Romgaz. Sursa: listafirme.ro
Conform datelor disponibile la Bursa de Valori București, rezultatele financiare ale detaliate Romgaz pot fi parcurs aici. Acțiunile Hidroelectrica, cu simbolul „SNG”, au fost tranzacționate în ultimul an într-o plajă cu un minim în jurul a 5 lei și un maxim de peste 8 lei.
Graficul evoluției prețurilor de tranzacționare a simbolului „SNG”. Sursa: bvb.ro
Romgaz a anunțat la începutul anului 2020 începerea producției din stratele geologice de adâncime ale structurii Caragele. Structura Caragele este localizată pe teritoriul județelor Buzău și Brăila, în perimetrul RG06 „Muntenia Nord-Est”. Pentru dezvoltarea acestui proiect, Romgaz a anunțat că va continua forarea de noi sonde de mare adâncime și extinderea infrastructurii productive – o investiție totală de peste 1,3 miliarde lei, din surse proprii.[15]
Romgaz se confruntă însă cu un eșec serios în proiectul de investiții „Ciclu combinat cu turbine pe gaz – Iernut”, adică o capacitate nouă de producție energie electrică cu o putere instalată de 400 MW. În anul 2016, Romgaz a semnat un contract cu firmele Duro Felguera și Romelectro SA, pentru realizarea unei noi centrale pentru producerea energiei electrice în cadrul termocentralei Iernut. Centrala ar fi trebuit să fie dată în folosință la începutul anului 2020, potrivit planurilor inițiale. La mijlocul lui 2021, Romgaz a anunțat pe bursă rezilierea contractului.
În aprilie 2023, Romgaz a încheiat din nou cu Duro Felguera contractul de finalizare a lucrărilor și punere în funcțiune a noii centrale, la valoarea de 344,9 milioane lei, fără TVA. În martie 2025, Duro Felguera a transmis Romgaz un program de execuție actualizat, care prevede finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a centralei în luna decembrie ac. În luna mai ac., fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, declara cu referire la această investiție:
„Proiectul noii centrale termoelectrice cu ciclu combinat de la Iernut a atins o bornă tehnică esențială: învârtirea cu succes a turbinei cu gaz nr. 16 la turație redusă (turning gear), alături de toate sistemele auxiliare de siguranță. Acest progres marchează o etapă cheie, iar proiectul a atins per total un grad de finalizare de 98%. Ce este mai greu abia urmează. De ce? Situația financiară extrem de dificilă a executantului Duro Felguera – aflat în insolvență – afectează în continuare ritmul lucrărilor și generează riscuri suplimentare. (…) Conducerea Romgaz continuă să depună eforturi pentru a menține progresul pe șantier. Prin întâlniri constante cu reprezentanții executantului, sunt căutate soluții tehnice și contractuale pentru recuperarea întârzierilor. De asemenea, pentru susținerea ritmului de execuție, Romgaz a inițiat și plata directă a unor subcontractori, inclusiv General Electric, ca măsură de sprijin menită să accelereze lucrările și să reducă blocajele financiare„.[16]
Este posibilă o altă amânare a termenului de punere în funcțiune pe măsură ce ne apropiem de lunile de iarnă? Suntem, iată, la zece ani distanță de debutul acestui proiect. În comparație, proiectul de 860 MW de la Brazi al Petrom a fost finalizat în doar doi ani. Revenind, cu un contractor în insolvență, orice este posibil, chiar și o nouă amânare.
UNDE-I BINE NU-I DE MINE!
Discuția: companii de stat listate pe piața de capital versus nelistate – este mai mult sau mai puțin un pretext. Companiile de stat în România, unde guvernanța corporativă este în multe cazuri o formă fără fond (mai dur spus, o glumă proastă), sunt exemple despre cum nu se conduce o afacere. Romgaz este un exemplu semnificativ. Diferența este că lucrurile puteau să stea și mai prost, dacă Romgaz ar fi fost la fel ca și Complexul Energetic Oltenia, o companie de stat nelistată public. Ghimpele desemnat „listare publică” din coasta guvernărilor care s-au perindat în ultimii 35 de ani ține de determinarea cu care politicul se ferește să facă transparent public actul managerial, în condițiile în care companiile de stat sunt excelente pușculițe pentru clientela politică.
Hidroelectrica ar fi trebuit listată public după criza financiară globală din 2008 – 2010. S-a preferat însă intrarea în insolvență. Apoi guvernanții au insistat că reluarea proiectului de listare a unui pachet minoritar de 15% din acțiunile deținute de stat la Hidroelectrica nu ar fi oportună. Din fericire, administratorii Fondului Proprietatea au ales soluția de a-și vinde la Bursă deținerea la Hidroelectrica și, astfel, aceasta a fost în sfârșit listată, iar oferta a avut un succes real. După IPO-ul de succes al companiei de stat Electrica în 2014, s-a dovedit din nou că investitorii au apetit pentru marile companii de stat. Odată listată public, Hidroelectrica a fost nevoită să devină transparentă.
În economiile mature, listarea publică face parte din regula larg acceptată a jocului. Orice mic antreprenor după ce-și înființează o afacere, chiar dacă are parte de diverși „business angels”, caută finanțare prin listarea pe piața financiară, OTC sau principală, după caz. La noi, statul se ferește ca necuratul de tămâie să ducă la bursă companiile de stat de unde mulge clientela politică. Suntem un exemplu de economie care se opune pieței. Iar unii politicieni își fac un titlu de mândrie din acest lucru.
Un caz pilduitor și oarecum amuzant este cel al lui Petrișor Peiu, care a deținut diverse funcții în guvernarea Adrian Năstase[17] și care a făcut diverse declarații în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din mai ac. Printre aceste declarații și câteva referitoare la Petrom, companie listată la bursă, deținută de OMV AG în proporție de 51,157%, al doilea acționar semnificativ fiind statul român cu 20,698%.
Are în intenție AUR, odată ajuns la guvernare, să naționalizeze companii privatizate la începutul anilor 2000 (cela mai multe în perioada guvernării Năstase, N.M.)?, este întrebat Petrișor Peiu.
„Există o singură propunere, nu de naționalizare (…) ci de expropriere după o justă și prealabilă despăgubire. Și este vorba, nu despre o companie, ci despre o parte din acțiunile deținute de către un investitor neloial în relația cu statul român, și anume OMV. Deci, dacă nu vor înțelege să facă ceea ce este în interesul statului român, vrem să aducem compania Petrom în aceeași situație în care sunt toate companiile mari energetice din Europa, adică cu o participare principală a statului. Ceea ce presupune exproprierea după o justă și prealabilă despăgubire, conform legii, a acțiunilor deținute de către compania austriacă ostilă statului român„.[18]
Moderatorii revin și întreabă dacă Petrom a avut performanțe economice mai bune înainte de privatizare. Iar răspunsul lui Petrișor Peiu este următorul:
„Mai bine decât acum. Nu era în gaură, doamna (…). Dumneavoastră sunteți foarte tânără și nu cred că ați prins vremurile acelea sau poate nu aveați activități legate de studiul companiilor listate pe bursă. În vremea la care vă referiți dumneavoastră a existat într-adevăr o perioadă în care Petrom a avut pierderi, foarte mică, de doi ani. Cauza acelor pierderi a fost că statul român a obligat compania Petrom, care importa petrol la prețul pieței, să îl vândă unor companii private în care erau amestecați diverși potentați ai guvernului de atunci la prețuri care nu aveau legătură cu piața„.[19]
Cine erau incapabilii din acele guvernări și care guvernări, nu s-a mai detaliat în răspunsul de mai sus. Apoi jurnaliștii au descoperit că, dincolo de declarațiile politice, Petrișor Peiu are nu puțină încredere în acțiunile „SNP”.
Evoluția acțiunilor simbol SNP ale OMV Petrom în ultimul an. Sursa: bvb.ro
„Potrivit declarației sale de avere, Petrișor Peiu are 1.698.029 acțiuni, în valoare de 1,2 milioane de lei. Peiu are acțiuni la mai multe companii private sau cu capital de stat, după cum arată declarațiile sale de avere și de interese”[20] – consemnează o știre din urmă cu câteva luni.
Să faci ce zice popa sau să faci ce face popa? Vorba din popor nu ne va lumina când vine vorba despre bani mulți și interese politice. La numai câteva click-uri distanță se află însă o mulțime de informații. Totul este să le accesăm, să le analizăm atent și abia apoi să tragem concluzii. Iar concluzia de bază este aceea că listarea la bursă scoate în bună parte companiile de stat din ghearele clientelei politice și le oferă ca oportunități pieței. Iar piața, la vedere, decide ce este bine de făcut: să parieze pe ele investind sau dimpotrivă.
[1] https://www.g4media.ro/exclusiv-video-interviul-integral-cu-premierul-ilie-bolojan-companii-din-transporturi-si-energie-listate-la-bursa-in-2026-rezistenta-trans-sistemica-la-reforma-companiilor-de-stat-probabilitatea.html
[2] https://hotnews.ro/bolojan-vom-lista-la-bursa-companii-din-energie-si-transporturi-nu-avem-posibilitatea-sa-facem-rectificari-bugetare-pozitive-2033871?utm_source=hotnews&utm_medium=article&utm_campaign=ultima-ora-widget
[3] https://economedia.ro/trei-companii-de-stat-ar-putea-intra-pe-bursa-in-acest-an-spune-seful-asf.html
[4] https://www.national.ro/economie/mircea-cosea-vanzarea-la-bursa-a-actiunilor-la-companiile-de-stat-un-pas-periculos-spre-pierderea-suveranitatii-statale-854220.html/
[5] https://financialintelligence.ro/miruta-imi-propun-ca-unele-dintre-companii-sa-fie-listate-la-bursaniciuna-in-care-statul-roman-sa-nu-aiba-control/
[6] https://facias.ro/
[7] https://spotmedia.ro/stiri/economie/facias-reclama-salarii-de-lux-si-beneficii-nejustificate-la-ce-oltenia-profitul-companiei-a-scazut-dar-cheltuielile-salariale-au-crescut-cu-130-de-milioane-de-lei
[8] https://www.economica.net/s-a-depasit-miliardul-de-euro-bugetul-plateste-inca-o-transa-de-143-de-milioane-de-euro-nerambursabili-pentru-centralele-pe-carbune-ale-ce-oltenia-va-fi-ultima_823974.html
[9] https://www.gandul.ro/actualitate/620-milioane-lei-investiti-in-termocentrala-de-la-rovinari-sebastian-burduja-efectele-negative-asupra-mediului-au-fost-diminuate-cu-peste-95-20342742
[10] https://www.omvpetrom.com/ro/news/omv-petrom-si-ce-oltenia-progreseaza-cu-patru-proiecte-fotovoltaice-au-fost-semnate-contractele-de-executie
[11] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/bursa-compania-de-stat-nuclearelectrica-a-depus-300-mil-lei-la-exim-22813840
[12] https://www.hidroelectrica.ro/press-release/20c063cb-a5a5-969a-c677-c1fb3262d5ff
[13] https://cursdeguvernare.ro/memorandum-serbia-romania-hidrocentrala-dunare-portile-de-fier-iii.html
[14] https://economedia.ro/premiera-hidrocentrala-portile-de-fier-2-trece-pe-baterii-hidroelectrica-va-cumpara-si-monta-unitati-de-stocare-energie-la-turbine-pentru-310-milioane-lei.html
[15] https://www.gandul.ro/actualitate/inca-doua-sonde-au-fost-puse-in-productie-de-romgaz-la-caragele-deep-investitia-in-proiectul-onshore-se-ridica-la-peste-13-miliarde-de-lei-20527782
[16] https://energymagazine.ro/investitia-in-centrala-de-la-iernut-a-ajuns-la-98-dar-nu-se-stie-cand-va-fi-gata/
[17] https://www.transgaz.ro/sites/default/files/CV%20Peiu%20Petrisor-Gabriel%20-%20site.pdf
[18] https://www.fanatik.ro/aur-promite-nationalizarea-celei-mai-mari-companii-din-romania-anuntul-facut-de-mana-dreapta-a-lui-george-simion-21136006
[19] Ibidem
[20] https://economedia.ro/petrisor-peiu-premierul-propus-de-aur-care-militeaza-pentru-nationalizarea-petrom-are-un-pachet-semnificativ-de-actiuni-ale-companie-si-a-fost-in-carti-pentru-sefia-altei-companii-din-energie.html
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Ge se chinuie de f multi ani sa listeze la bursa Deutsche Bahn, „CFRul” german. Au fost diferite scenarii, sa se priveasca separat sinele si separat trenurile, sau sa fie trenuri privat esi trenuri de firma etc. Pina acum nu a iesit nimic. Cel putin in domeniul transportului public nu prea exista in lumea intreaga forme care sa se autofinanteze fara ajutorul statului. Mai ales cind exista zeci de forme de transport gratuit, ca te intrebi cine plateste transportul gratuit?
Cred ca nici in domeniul energiei nu-i usor, energia fiind un domeniu strategic. Mai ales cind energia nu dipsune de o piata libera, incepind cu ominoasele taxe pe codoi, si continuind cu zecile de forme de sponzorizare eoliene, sau solare.
Mda, România, după capitalismul sălbatic din ultimii 25-30 de ani, trebuie să treacă într-o nouă etapă de Dezvoltare Calitativă și NU STIE CUM și, mai ales, CINE să facă treaba asta complexă. Fiindcă mie mi se pare că TOȚI zic că vor Reformă, dar în realitate nimeni nu știe ce trebuie făcut.
Mai întâi, să recunoaștem cinstit că așa zisul program de Privatizare în masă a fost, cu puține excepții, UN EȘEC de proporții care A FALIMENTAT industria și economia României. Acum se vrea privatizarea a ceea ce a mai rămas, mai ales industria energetică, a diverselor resurse minerale, poate și a băncilor cu capital majoritar românesc( BT, CEC, etc). Dar ca părere, noua Privatizare NU VA REZOLVA problema „găurilor negre” din economie ca CFR, TAROM, TERMOENERGETICA, METROREX, etc. Aceste găuri negre trebuie eficientizate, poate chiar prin privatizare. De ce să privatizăm societăți profitabile ca băncile, Hidroelectrica, etc? Să începem cu rezolvarea „găurilor” care produc pierderi.
Eu înțeleg că nu avem bani, dar să-ți vinzi bijuteriile din casă ca să duci o viață de lux mi se pare anapoda. Nu mai bine ne lăsăm de furat și ne apucăm de muncă?
Cu asta trebuia începută reforma
Și listtati nu doar la BVB, ci și la principalele 5-7 burse străine.
Dar parca vad că nu se va putea….
De asemenea, statul trebuia să privatizeze construcția și exploatarea autostrăzilor, cailor ferate, porturilor și aeroportuurilor
„Declarația oferită presei de profesorul Mircea Coșea pare că nu ia în calcul obligațiile asumate …”
Mircea Coșea, deși este profesor de Economie, este un comunist notoriu, care a colaborat cu Securitatea. De ce ar fi relevante zicerile sale, nu mi-e clar. El dorește conservarea privilegiilor nomenclaturii de sorginte securisto-comunistă instaurate de către Ion Iliescu.
Companiile de stat românești trebuie listate la Bursă – și nu 3, ci măcar 30 în prima fază – pentru că administrarea lor de către uneltele cleptocrației este, eufemistic vorbind, extrem de ineficientă. În realitate, sunt găuri negre prin care sunt sifonați bani publici.
Și pentru că veni vorba despre Ion Iliescu, el este cel care a instaurat cleptocrația la guvernarea statului eșuat care este România. „Sărac și cinstit”, el s-a identificat cu cleptocrații, iar cleptocrații se identifică astăzi drept moștenirea lui, amenințând cu spulberarea guvernului României „pentru că nu au participat la funeralii reprezentanții tuturor partidelor din coaliție”.
Mai dregrabă, eu cred că tocmai reformele necesare pentru a repara distrugerile provocate economiei României de către cei sfătuiți de economiști precum Mircea Coșea îi determină pe cleptocrați să facă orice pot pentru a-și păstra intact accesul la resursele publice și a le jefui în continuare.
@Constantin: 👍👍👍. Coșa da’ și Peiu. N’așa?
La titlul ”Să nu ne vindem țara, (să o prăduim – noi)”, o marotă populistă de pe vremea defunctului ateu Ion Iliescu – Dumnezeu să-l ierte pentru inceputul domniei sale prin asasinarea a 2 oameni in ziua sfintă de Crăciun, o crimă cu ample semnificații politice, sociale și religioase, ale cărui dedesubturi nu vor fi dezvaluite oficial niciodată, (deși se cam știu), urmind soarta coifului de la Coțofenești – dar fără plata unor despăgubiri !.
Titlul profesional care să reflecte oarecum mesajul a ceea ce ar fi vrut autorul, probabil, să transmită este: INTREPRINDERILE DE STAT (ÎS)- CELALALT GUVERN (State Owned Enterprises, The Other Government).
Trecind peste ”evaluările” lui Ilie Bolojan despre ineficacitatea IS, atît cît poate să ințeleagă domnia-sa despre macroeconomie, eficiența și despre obligațiile aiurea asumate prin PNRR, alături de multe altele, să încerc să argumentez cîte ceva:
– In valul uriaș, spre tsunami, care se prefigurează pe plan mondial, adunat in criza financiara, energetica, resurse, competitivitate, politica, ideologică, etc. IS pe plan mondial, au demonstrat că sunt mai mult decît capabile să dezvolte cu success businessuri profitabile sau, să iasă din zona pierderilor, să fie sprijin pentru statele proprii.
– Cheia succesului : O GUVERNANȚA PROFESIONALĂ, pînă la avea un MANAGEMENT PROFESIONAL in IS listate, căci, și aici avem IS listate dar majoritar controlate de stat dar si IS listate dar majoritar controlate de acționari (adică alte state ?) sau capital străin.
Intr-adevăr, prin anii 90-2000, paradigma tradițională era că ÎS sunt ineficiente, conduse politic intr-un mediu corupt, ceea ce nu era lipsit de adevăr. INSĂ, mai recent, aceasta paradigma s-a schimbat, datorită schimbarilor in lume. Guvernele multor state industrializate, cu economii de piața dezvoltate s-au implicat in capitalul firmelor private, le-au salvat pe unele, le-au dezvoltat pe altele, si le-au guvernat mai bine pe celelalte (nelistate). ÎS reprezintă mijlocul prin care un bun guvern/guvernanță, iși implementeaza practic politicile pe care le are (dacă le are), in special in zonele economice de infrastructura- apa, electrictate, energie, transporturi, alte industrii cheie, etc., ATIT IN PIATA PROPRIE CIT SI IN PIEȚE EXTERNE !
Este deja demonstrat, de-a lungul timpului, că state cu o buna guvernanța, in mod covărșitor, au o perspectiva mult mai bună si mai corecta a viitorului sustenabil decit ”investitorii privați din IS listate” pe termen lung. Interesele pe termen lung si cele pe termen scurt sunt de cele mai multe ori divergente ! (avem și in România exemple de acest fel, chiar amuzante).
Listarea IS este buna, daca exista un sistem Guvernanta solid, iar listarea (limitata) să fie gindită cu unicul scop de crestere a eficientei/performantei ! adica, cu alte cuvinte: listarea unei IS ajută la buna guvernanța si eficientă, DAR NU O GARANTEAZA !. LA FEL DE IMPORTANTA ESTE EXISTENȚA DIRECTORILOR INDEPENDENTI (cu interesele lor !) CARE SA-ȘI IA ROLUL IN SERIOS ȘI CORECT ȘI SĂ ”PRODUCĂ”.
De luat aminte și reflectat la SOMNE (State Owned Multinational Enterprises) , unele cu capital mixt, dar preponderent de stat !.
O SOMNE este o IS care controleaza activele altor entitati, in alte state decit cele de origine ! ele sunt raspindite in lume, dar, cele mai multe sunt originare din China, statele membre ale UE, India, Malaysia, Saudi Arabia, Russia, South Africa și United Arab Emirates…dacă reflectăm mai atent, observăm ca acestea, in fapt, duc o politica economica internaționala, emanata din politica interna a țarii de origine.
Din acest motiv, guvernele și macroeconomiștii, in special din UE, analizeaza cazul Chinei cu o crestere economica impresionanta, combinat cu o buna guvernanta și dezvoltarea preponderent a IS, care domina economia Chinei. Totusi, China a pus la baza initial, permiterea capitalului stain in intreprinderile sale, numai pentru scopul cresterii eficientei și transfer know-how managerial, iar rezultatele se vad. DECI, DE LA BUNA GUVERNANTA INCEPE TOTUL, desi, si in UE sunt foarte multe SOMNE !
Revenons a nos moutons !
Bolojan, pina la vinde ceva ca așa ii cere PNRR, mai bine s-ar abtine , ar învăța ce inseamna buna guvernanța (intr-un guvern anemic și incompetent)…pina isi organizeaza bine guvernanta si pina intelege de ce ar lista ceva pe undeva, in afara că ii cere PNRR, dar, mai ales sa inteleaga scopul startegic al listarii in economiia noastra cu consecințele aferente.
Să vinzi ceva ”cind esti la ananghie”, cum suntem noi, ”și că așa dă bine”, este o prostie, oricit ai vinde….privatii vor mai degraba sa cumpere decit sa construiasca….de ce nu se inghesuie sa faca o hidrocentrala, de ex. la Nicopole ?…e greu de dat cu sapa.
Să vinzi din ce ai (Hidro)- să zicem un pachet de 30 %, poate vine MVM si-l cumpara, avind si un director pe nume Borbely, și avind si Transilvania nord distributie electrica și gaze (MVM are ambiția politica sa devina SOMNE regional…iar cica Hidro face cu Serbia o CHEAP…o fi greu sa-și incropeasca in minte vreun puzzle care are sens ?)….cică se face cu fonduri UE…de ce n-a cerut România asta ???
Asisderea cu Nucleare, cu Transgaz, s.a.md.
La anul, in 2026, (vor fi trecut 30 de ani din 1996- deci se pot desecretiza niste evenimente cunoscute ) promit sa scriu un articol-istoric, cu experienta pratica a subsemnatului, cu ”spargerea” RENEL, cu privatizări, aducerea lui in stadiul de azi, in care a mai ramas de vindut cele de mai sus, pe bucăți și creerea unei piețe de concurența intre combustibili (unicat in lume). Cu o buna guvernanta, RENEL ar fi dominat astăzi Balcanii (așa cum de altfel se și intenționa in anumite cercuri – dar nu era bine !?), cam la fel ca EDF- cu care aveam pe atunci un parteneriat (!)…la fel si cu ESBI (Electricity Supply Board of Ireland)
In final, in ce privește CEO-Oltenia: pina la a-l intreba pe dl.Coșea ce părere are despre ce e acolo, pot da eu un raspuns clar și curat, daca intereseaza (noroc ca nu prea intereseaza ce spun)
Deci să reținem : State Owned Enterprises – The Other Government
Adica, cum e guvernul (sau coaliția scandalagioaica) așa e și intreprinderea de stat listabilă, sau, și mai pe românește:
cum e turcu si pistolu
Hoția e sport național în România. Majoritatea românilor sunt atât de prost crescuți încât nici măcar nu-și dau seama când înșeală, când mint, când fură. Li se pare normal.
Este dezgustător. O națiune dezgustătoare. Ca aia rusă dar pe alte coordonate.
@Mav: 👏👏👏👏👏
Subscriu.
Foarte buna documentarea. Bravo, autorului!! Toata aceasta increngatura dintre politic si marile companii, agentii de stat porneste inca din 1993- 1995. Si nici nu va dispare atat de repede. In Ro nu avem concurenta reala si nici economie de piata iar partidelor si camarilelor lor nu le pasa de banii din PNRR si alte fonduri UE. Marile averi s- au construit in jurul acestor companii.
Evident, să-i mințim pe oameni că statul e competent economic ca să rămânem tot noi, incompetenții și corupții din aparatul de stat, șefi din ce în ce mai bogați ai unor companii de stat din ce în ce mai sărace.
Și să le spunem orice bazaconii, orice minciuni despre orice perioadă din istoria recentă pentru că ei oricum nu prea mai citesc, iar dacă o fac citesc horoscopul și ceva rugăciuni ori liste de meciuri la casele de pariuri omniprezente în toate cartierele din toate orașele și comunele românești.
Aceasta este rețeta succesului, nu investiții, penerereuri și educații, astea-s aiureli plictisitoare!
Păi ăsta a fost sloganul, încă de la început, după Revoluție: „1. Să nu ne vindem țara, 2. Să o prăduim”, numai fraierii nu s-au prins. Prima parte era publică, pentru fraieri, a doua era doar în cerc restrâns, pentru „cine trebe” ;)
Mugur Isărescu a fost (și încă este) guvernator al BNR aproape fără întrerupere din septembrie 1990, perioadă în care a influențat toate marile decizii de politică monetară, curs valutar și stabilitate financiară din ultimele trei decenii.
Iată patru etape la care contribuția a dus la căderea economică:
1️⃣ 1990–1993 – Stabilizare prin inflație
Ce a făcut BNR sub Isărescu:
Politică de tip „relaxare” a masei monetare → inflație galopantă (1991: ~170%, 1993: ~256%).
Finanțarea masivă a deficitului bugetar prin tipărire de bani.
Efect: Distrugerea capitalului de lucru al întreprinderilor de stat și private; economiile populației în lei au pierdut valoare aproape complet.
Cui a folosit: Statului (securiștilor) care și-a „topit” datoriile interne; importatorilor, care au adus marfă pe valută „tare”.
2️⃣ 1994–1996 – Menținerea cursului fix artificial
Ce a făcut:
A ținut cursul leului artificial, sub presiune politică, pentru a menține aparent o stabilitate economică.
Efect: Exporturile au fost dezavantajate. Rezervele valutare au fost consumate. Deficit comercial a crescut peste limitele acceptate (vezi protestele).
Cui a folosit: Importatorilor mari și rețelelor care trăiau din diferența dintre prețul intern și cel extern. Iar securiștii.
3️⃣ 1997–2000 – Terapia de șoc și dobânzi letale
Ce a făcut:
Liberalizarea cursului → leul s-a prăbușit (1997: de la ~4.000 la ~9.000 lei/dolar).
Dobânzi bancare uriașe (peste 100% anual în termeni nominali).
Efect: Faliment masiv al întreprinderilor care aveau credite. Transfer de active din economie către bănci și investitori cu lichidități. Cui a folosit: Băncilor străine care au intrat ulterior pe piață și grupurilor care au cumpărat active ieftine.
4️⃣ 2000–prezent – „Stabilitate” cu dependență externă
Ce a făcut: Politică monetară orientată spre ținerea inflației jos, dar cu expunere masivă la capital străin. Acceptarea intrării pe piață a băncilor străine cu control aproape total.
Efect: România a devenit dependentă de finanțarea externă și de deciziile altor piețe. Sistemul bancar românesc a devenit aproape 90% străin.
Cui a folosit: Capitalului financiar internațional și investitorilor externi care au avut acces la o piață de consum mare, dar vulnerabilă.
Concluzie
Nu putem spune că Isărescu a fost singurul vinovat de distrugerea economică, dar:
A fost garantul și executorul tehnic al politicilor care au dus la pierderea capitalului românesc și la trecerea economiei sub control extern.
Rolul său a fost de continuitate — indiferent de cine era la guvernare, BNR a urmat aceeași linie: „stabilitate macroeconomică” chiar cu prețul dezindustrializării. De ce este menținut? Pe cine are la mâna?
… chiar cu prețul dezindustrializării.
Care „industrializare”…
oare cum a fost facuta?
oare ce producea?
oare cu ce costuri?
oare cine „platea” diferentele?
@smaranda:
ce spuneți dvs. este in logica si complementaritatea perfecta , care susține practic, ceea ce am spus mai mai sus:
– simbioza SOMNE (State Owned Multinational Enterprises) + CAPITAL (care are naționalitate !! asta zisă dupa macroeconomistii Cambridge, și nu altceva după ce inghit unii pelicani guvernamentali de pe la noi….nu ăia din Delta).
Exemple ? Enel, PPC, OMV, MVM, etc. și să căutam ”bancile lor corespondente”….nu le mai inșir. (Unicredit, Raiffeisen, BRD, Erste, Piraeus, OTP, etc. etc.), in care SOMNE=guverne straine, ”lucreaza” cu Guv RO, iar BCE și bancilele celelalte d.acolo, lucreaza cu BNR si cele instalate p,aci, ”in scop și beneficiu comun” (nu stiu cum se-ntimpla ca an de an ca-i bine sau ca e rau, bancile in RO fac cele mai mari profituri in UE…fără sa mai zic de cele 20 mld EUR, de la FMI, in timplu crizei, care s-au dus in bancile straine, pt. stabilizare si sa nu dea faliment)
poate isi aminteste cineva si cam cit pamint agricol mai este românesc si cam cit mai este ”instrăinat”…da ne-a ”cășunat” acu pe Hidroelectrica s-o ”listăm” (aș vrea să stiu 3 motive macroec. să le dezbatem !)…
de ce insă nu listăm CEO ?…că asta chiar are nevoie de capital !…nu-i așa ? (și aș putea să spun și cum !)…doar e de-abia a 3-a ca pret in ordine descrescătoare, dupa gaz și importuri, și ușor peste Nuclearelectrica !…care-i chichirezu ?…aud..?)…dar listarea, facuta, nu cu acest guvern si cert nu cu actuala conducere a CEO…au facut ei americanii si nemtii chestia asta, n-o s-o facem tocmai noi ?!
Guvernatorul BNR trebuia schimbat demult. Cu numele de Manole are in spate crema securitatii, esaloanele 2 si 3 comuniste,etc. din pozitiile cheie economice. In fapt, nu a sprjinit cu nimic economia tarii si nici sistemul bancar romanesc. Falsa stabilitate monetara ne a adus la situatia de acum. Bulgaria este acum cu mult inaintea noastra.
Să facem o schemă cronologică a deciziilor BNR sub Mugur Isărescu (1990–2025) cu indicatori-cheie și efecte economice directe, astfel încât să fie foarte clar legătura dintre politica monetară și distrugerea economică a României.
Cronologia BNR sub Isărescu
Perioadă Context politic / economic Politici BNR Indicatori-cheie Efecte asupra economiei Beneficiari principali
1990–1993 Tranziție post-comunistă, lipsă de capital Tipărire masivă de bani pentru deficit bugetar Inflație: 1991 – 170%, 1993 – 256%
Curs: 1990 – 21 lei/USD → 1993 – ~760 lei/USD Distrugerea economiilor populației, capitalului de lucru al firmelor; apariția economiei de import Statul (ștergerea datoriilor interne), importatorii cu acces la valută
1994–1996 Guvernare PSD (Văcăroiu) Curs fix artificial, control strict al valutei Inflație: ~50%/an
Curs: stabilizat ~2.500 lei/USD Exporturile au pierdut competitivitate; rezervele valutare epuizate; deficit comercial mare Marii importatori, rețele comerciale de stat
1997–2000 „Terapie de șoc” (guvern CDR) Liberalizare curs + dobânzi uriașe (>100% nominal) Curs: 1997 – 4.000 → 9.000 lei/USD
Inflație: 1997 – 154% Faliment masiv al firmelor cu credite; lichidarea rapidă a industriei de stat Bănci și fonduri de investiții externe
2000–2006 Pregătire aderare UE Stabilizare inflație, liberalizare totală a contului de capital Inflație: scădere spre 6–7%
Intrări mari de capital străin Sistem bancar 90% străin; credit de consum agresiv; îndatorare externă accelerată Grupuri financiare internaționale
2007–2008 Intrare în UE Politică de curs „controlat” pentru stabilitate Leu apreciat artificial (3,1 lei/EUR în 2007) Importuri masive, deficit de cont curent record Retail străin, importatori
2009–2014 Criza financiară globală Politică restrictivă, tăieri de lichiditate Curs 4,2–4,5 lei/EUR Creditarea s-a prăbușit; falimente în construcții și industrie Băncile mari, care au cumpărat active la preț redus
2015–2020 Creștere economică bazată pe consum Menținere dobânzi scăzute Curs ~4,7 lei/EUR Creștere rapidă a importurilor, deficit comercial uriaș Marii retaileri și importatori
2020–2023 Pandemia + criza energetică Relaxare monetară moderată, apoi majorare rapidă dobânzi Dobânzi BNR: 1,25% → 7%
Inflație 2022: ~16% Costul creditelor a crescut, firme mici sufocate Băncile mari și capitalul lichid
2024–2025 Inflație moderată, creștere lentă Politică de menținere a cursului și a dobânzilor ridicate Curs ~5 lei/EUR Blocarea accesului la credit pentru IMM-uri Capital străin consolidat
Observații generale:
1. Continuitatea – indiferent de guvern, BNR sub Isărescu a urmat un model: stabilitate macro → sacrificarea competitivității interne.
2. Transferul de proprietate – fiecare criză a dus la pierderea capitalului românesc și la creșterea controlului străin.
3. Control extern – intrarea masivă a băncilor și fondurilor străine a fost facilitată prin politica de curs și liberalizarea rapidă.
România a copiat simulacrul de reformă de la Moscova.
Rezultatul era de așteptat.
În plus, agenții Moscovei au distrus tot ce puteau. Și puteau. Încă pot.
Rusia avea și are nevoie de o Românie slabă. Se vede de ce