luni, iunie 17, 2024

Sancțiunile anti-corupție ale UE – un instrument util pentru lărgirea spre Est

Sancțiunile europene parcurg un proces de maturizare și actualizare continuă, adaptându-se la sensibilitățile geopolitice curente. În contextul agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei, actorii europeni pedalează efortul pentru adoptarea celui de-al 11-lea pachet de sancțiuni. Obiectivul major al Uniunii Europene (UE) este de a eficientiza presiunea asupra Rusiei prin intermediul ajustării restricțiilor adoptate în primele 10 valuri de sancțiuni. Acest lucru ar putea include penalizarea entităților care facilitează eludarea sancțiunilor. Astfel, circa 90 de companii internaționale, inclusiv din China etc., ar putea fi lovite de sancțiuni secundare pentru implicarea în (re-)exportul de bunuri de utilitate duală. Rusia recurge la „importul paralel” cu ajutorul companiilor din țările terțe nealiniate la sancțiunile occidentale, inclusiv pentru a-și restabili capacitățile industriei militare (RBK, Mai 2023). Concomitent, urmează să fie sancționată evadarea de restricțiile la transportarea petrolului rusesc. Astfel, vasele care deconectează sistemele de urmărire a mișcării pe rutele de livrare vor fi penalizate de către UE (Politico, Mai 2023). În final, se dorește combaterea activităților de contrabandă, a căror destinație finală este piața europeană. Acest lucru permite de asemenea prevenirea accidentelor pe mare, care, odată cu utilizarea vaselor învechite de către Rusia, pot cauza scurgeri de petrol și catastrofe ambientale, în special în zona Mării Baltice (WashingtonPost, Mai 2023). 

În timp ce Ungaria și Grecia condiționează sprijinul pentru pachetul 11 de sancțiuni cu eliminarea de pe lista ucraineană (Politico, Mai 2023) de sancțiuni a anumitor companii din sectorul bancar și respectiv de transport, UE se pregătește pentru formalizarea sancțiunilor anti-corupție. Noul regim de sancțiuni, încă în proces de definitivare, țintește corupția din afara frontierelor europene și ar putea îmbunătăți gestionarea unor urgențe geopolitice din proximitatea geografică. Astfel, apare la orizont o nouă pârghie de influență în cadrul politicii externe și de securitate comună a UE în raport atât cu partenerii cât și cu rivalii săi geopolitici. Sancțiunile anti-corupție pot deveni imperative pentru a preveni evoluții negative a corupției în interiorul țărilor din vecinătate. Totodată, acest regim de sancțiuni ar putea complica inițiativele de instrumentalizare a corupției, din regiunea pe care UE tinde să o europenizeze, de către puteri regionale adversare, precum Rusia.

Utilitatea sancțiunilor anti-corupție pentru relația UE cu vecinii

Avantajul sancțiunilor anti-corupție pe care Bruxelles-ul urmează să le lanseze constă în caracterul lor orizontal ce va permite penalizarea corupției la nivel global, indiferent de țară și regiune (Transparency.eu, Mai 2023). Odată cu introducerea sancțiunilor anti-corupție, UE depășește handicapul regimului anterior orientat strict pe violarea drepturilor omului – „Actul Magnitski european”. După ce vor intra în vigoare, combaterea corupției externe prin intermediul sancțiunilor individuale – interdicții de călătorie și înghețarea activelor – ar putea capătă un caracter strategic pentru gestionarea de către UE a procesului de lărgire. De asemenea, tranzacțiile financiare către părțile sancționate vor fi de interzise (AFP, May 2023). Adițional, același instrument poate servi pentru prevenirea riscurilor de securitate regională legate de exploatarea grupărilor criminale din regiune de către serviciile de securitate ruse pentru a destabiliza statele din vecinătate.

În domeniul integrării europene regionale, sancțiunile anti-corupție ar putea avea efecte benefice pentru promovarea agendei de lărgire a UE prin faptul că poate imobiliza agenții corupției locale. Aceeași diplomație a sancțiunilor anti-corupție poate servi în calitate de sistem de avertizare al UE împotriva tentativelor criminal-oligarhice de a boicota reformele democratice în țările candidate. Totodată, forțele pro-UE din statele incluse în pachetul european de lărgire (10 state din Balcanii de Vest, Europa de Est și Turcia) pot utiliza sancțiunile în calitate de instrument de intervenție externă împotriva fenomenelor de corupție masivă. Cu alte cuvinte, ambițiile acestui regim de sancțiuni semnalează un grad sporit de intervenționism al UE, în primul rând, în raport cu vecinii săi.

Totodată, sancțiunile anti-corupție vor trasa „linii roșii” noi în relația cu rivalii geopolitici. Astfel, UE va putea să zădărnicească și să devalorizeze legăturile informale dintre actorii corupți din proximitatea sa estică și Rusia. În actualul context geopolitic, Moscova mizează pe acțiunile rețelelor de oligarhi sau coordonează actorii corupți regionali în încercarea de a desolidariza regiunea în raport cu Ucraina și UE. Prin urmare, sancțiunile anti-corupție ar putea deveni un mijloc geopolitic de a proteja interesele geostrategice ale UE. Ca această politică de sancționare să funcționeze va fi nevoie de o raportare obiectivă din partea misiunilor sale diplomatice, agențiilor anti-corupție integre în țările din vecinătate, rețelelor de jurnalism de investigație credibile și forțelor politice pro-reformă dezinteresate să politizeze sancțiunile anti-corupție ale UE. 

Sancțiuni noi în ajunul summit-ului Comunității Politice Europene

Acțiunile Rusiei direcționate împotriva Ucrainei are repercusiuni asupra securității statelor din apropiere. Fiind afectată considerabil de șocurile socio-economice regionale și de exploatarea acestora de către forțele politice locale conectate cu Rusia, Moldova a solicitat extinderea sancțiunilor occidentale. După sancționarea lui Ilan Șor și a lui Vladimir Plahotniuc de către SUA în octombrie 2022, guvernanții moldoveni au apelat la ajutorul României pentru a introduce pe agenda UE măsuri de sancționare a oligarhilor și facilitatorilor suspectați de legături cu Moscova la nivel european. Ca și în cazul SUA, factorii decizionali europeni justifică sancțiunile prin faptul că Rusia instrumentalizează forțele corupte pentru a destabiliza ordinea publică din Moldova împotriva guvernării pro-europene.

În martie-aprilie 2023, ideile sancțiunilor dedicate situației din Moldova au fost circulate la nivelul instituțiilor europene. Decizia finală a Consiliului UE este așteptată înainte de summit-ul Comunității Politice Europene, desfășurat în Moldova pe 1 iunie. Deocamdată, în lista sancțiunilor figurează deocamdată cinci politicieni moldoveni sau conectați la aceștia – Ilan Șor, Marian Tauber, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și Igor Ciaika (RadioMoldova, Mai 2023). Totuși, odată ce regimul de sancțiuni va fi lansat, alte persoane și entități riscă să fie incluse, dacă guvernarea de la Chișinău va demonstra că acestea contribuie la instabilitate. Criteriile de care se va conduce UE în aplicarea sancțiunilor include participarea în acțiuni care obstrucționează procesele politice, inclusiv alegerile, dar și acuzațiile privind tentativa de a schimba ordinea constituțională cu sau fără aplicarea violenței. Adițional, vor fi sancționați și oligarhii care exercită influență asupra instituțiilor de stat sau participă la transferuri financiare ilegale. Deși România a jucat un rol important în promovarea acestui regim de sancțiuni, Bruxelles-ul menționează că măsurile vor fi introduse ca urmare a cererii (guvernării) Moldovei (UE, Aprilie 2023).

Moldova nu este unica țară în raport cu care UE adoptă sancțiuni ce urmărește pedepsirea persoanele și entităților responsabile de subminarea democrației și statului de drept. Astfel, UE a introdus sancțiuni individuale pentru destabilizarea situației din Liban. Acestea sunt în vigoare începând cu iulie 2021 și au fost reînnoite pentru un an până pe 31 iulie 2023 (UE, Iulie 2022). În comparație cu Libanul, unde UE face referință la îngrijorările legate de starea instituțiilor democrației și judiciare, sancțiunile cu privire la Moldova au o încărcătură geopolitică și de securitate puternică. Prin urmare, sancțiunile vor viza preponderent actori politici suspectați de legături cu Rusia și de desfășurarea unor măsuri, sub formă de proteste orchestrate, considerate periculoase pentru ordinea publică și securitatea națională în contextul geopolitic regional.

În loc de concluzii…

Sancțiunile croite pe Moldova ar putea fi ulterior utilizate și în alte colțuri ale Comunității Politice Europene, de la Georgia (Parteneriatul Estic) până la Serbia (Balcanii de Vest) și chiar Turcia. În condițiile actuale, replicarea modelului moldovenesc de sancțiuni europene necesită forțe politice pro-UE la guvernare și opoziție pro-rusă cu profil criminal-oligarhic. Dacă regimul de sancțiuni va rămâne în vigoare ulterior, atunci acesta ar putea fi exploatat inclusiv în situațiile când forțele pro-UE sunt în opoziție, iar cele asociate cu Moscova – la guvernare.

Gradul de geopolitică în procesul de adoptare a deciziilor UE privind introducerea sancțiunilor anti-corupție orizontale sau cele calibrate pe anumite țări va spori sau descrește în funcție de interesele strategice europene, în special dacă este vizat procesul de lărgire. Demersul Bruxelles-ului de a deveni putere globală și acutizarea confruntărilor cu adversarii geopolitici va crește ponderea sancțiunilor în acțiunile de politică externă ale UE. (Articol apărut pe site-ul IPN.md)

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Demersul este binevenit iar punerea lui in aplicare va incepe extrem de repede .Politic , economic si pe segmentul militar vor fi scosi din joc toti actorii ce sunt atasati Rusiei .Rusia trebuie deconectata de la sistemul european de aprovizionare si eliminate tote cauzele ce tin de coruptia din statele UE si din intreaga lume .Valorile materiale extrem de mari ce fac parte din intreg angrenajul coruptiei trebuiesc reintroduse in circuitul normal al economiei .Activele economice ce apartin entitatilor din Rusia si nu numai ,trebuiesc si ele puse in conservare . Sanctiunile isi fac efectul si etapizarea lor a fost obligatorie pe masura ce descoperirile din circuit au fost identificate si apoi stopate .Principiul este simplu . Iti trebuie o roata nu o poti folosi daca nu ai osia . Cam in aceasta situatie se afla acum Rusia iar daca China nu isi va regindi intreaga ei strategie cu privire la Rusia va deveni tinta .Vedem o Uniune Europeana extrem de unita si de activa in acest domeniu extrem de important .In paralel Ucraina distruge centrele de comanda si depozitele de combustibil si armament gratie tehnologiei militare occidentale si pe masura ce activele militare se aduna Ucraina preseaza Rusia sa se retraga fara lupta .Fara combustibil, hrana , arme si centre de comanda nu ai armata indiferent cit de numeroasa este ea .Rusia se va retrage .

  2. Este evidenta dorinta Uniunii Europene de a-si reface intreg spatiul comunitar si de a lasa in afara Europei toate natiunile ce mai mult produc pagube si incrincenari politico- sociale decit stabilitate .Intreg Occidentul isi va reface relatiile . Europa va deveni un intreg recucerindu-si granitele trecutului iar aiuriti lumii nu au decit sa se omoare intre ei cit vor .Coruptia din Europa va fi redusa drastic chiar daca impotrivirea unora este inca vizibila .Federalizarea Europei ,PNRR si aparitia razboiului din Ucraina ne ofera tuturor (dincolo de pagubele umane ) aceasta oportunitate .Prigojin nu face altceva, prin tot ceea ce spune ,decit sa maximizeze importanta finala a negocierilor cu Putin ca singura alternativa .Toti ceilalti fiind definiti ca extremisti fie si prin simpla asociere cu Prigojin .Presedintele Macron ne-a sugerat de departe viitorul .Practic UE isi securizeaza granitele viitoare cu ajutorul SUA .Totul trebuie privit in perspectiva .Un anume razboi religios a devenit vizibil .SUA elimina Kosovo din parteneriatul militar .Occidentul s-a saturat sa isi bata capul cu nebunii planetei .Avem si noi nebunii nostri .Adunarea de la Bulboaca (asa va ramine in istorie ) este definitorie si ne arata drumul viitor al Uniunii Europene .Maia Sandu devine astfel unica in istoria acestei parti de lume si ne pare ca parcursul doamnei cu pricina are in fata un drum inca nefinalizat .Franta joaca o carte de o exceptionalitate extrordinara iar Maia Sandu face parte din joc .Pe de alta parte rolul lui Zelenski isi maximizeza forta ce face din fostul „actoras” cel mai important decident al momentului .Ucraina devine rapid o forta militara de granita ce practic nu are rival .Prigojin a fost primul care a inteles ce se intimpla .

  3. Remarci inadecvate ale primei postari. Globul pamantesc este mare. F. Rusa nu se resimte prea mult dupa toate aceste sanctiuni europene si americane. R.P. Chineza cu peste 1,4 miliarde de locuitori si resurse multiple si a intins politica in Africa si America de Sud. Ca SUA si Europa isi doresc pozitii dominante dar greu de stins in acest secol. Politica UE anticoruptie este limitata daca Grecia si Italia primesc corupti si condamnati din alte tari dar care platesc sume mari pe cautiune. Si UE are coruptii ei.

  4. Nu știu de ce, dar chestia asta cu sancțiunile europene contra Rusiei mi se pare că nu au un efect economic semnificativ. De fapt, în 2022, Rusia a avut un an economic bun, în pofida sancțiunilor. Pentru înfrângerea Rusiei mai trebuie și altceva, sancțiunile economice nu sunt suficiente.

  5. „Sancțiunile anti-corupție ale UE – un instrument util pentru lărgirea spre Est”

    Aș îndrăzni să observ inadecvarea conținutului la titlul textului. Sancțiunile anti-corupție ale UE ca instrument pentru lărgirea spre Est nu au legătură cu sancțiunile impuse Rusiei, decât în perspectiva aderării Federației Ruse (partea europeană) la UE, după eliberarea popoarelor din Asia centrală, ținute cu forța în Federație. Sancțiunile actuale împotriva Rusiei au drept cauză invadarea Ucrainei.

    Altfel, România, spre exemplu, este unul dintre statele în care corupția este prezentă masiv (în fapt, România este o cleptocrație), fără ca UE să-i aplice vreo sancțiune. Grecia și Ciprul sunt pe-aproape …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro