luni, decembrie 2, 2024

Scopind berbeci și mîrlind scroafe: idilica tradiție a datinilor de pe meleagul străbun

”Nou proiect de lege marca AUR : Elevii să învețe obligatoriu doinele, zicătorile și rețetele românești.     

/…/  AUR a mai depus săptămîna aceasta un proiect legislativ care urmărește modificarea Legii Educației Naționale astfel încît să fie introdusă în școli o oră obligatorie de „Cultură și Tradiții Românești”. Proiectul a fost inițiat de 35 de deputați și senatori AUR, care susțin că scopul este de a elimina așa-zisa tentativă a UE de a șterge identitatea națională a statelor membre. În cazul în care proiectul ar trece la votul din parlament, elevii ar urma să studieze creații populare, doine și balade. De asemenea, aceștia vor asculta basme și legende, vor învăța proverbe și zicători sau poezii și vor studia despre arta meșteșugărească. Acesta din urmă presupune studiul de prelucrare a ceramicii, obiectelor din lemn, țesături, broderii. /…/ ”Observînd că anumite direcții trasate de către Uniunea Europeană au ca efect suprimarea și pierderii identității fiecărui stat, este necesar ca autoritățile competente să ia toate măsurile care se impun în așa fel încît tradiția și cultura să dăinuie indiferent de schimbările cu care poporul român se confruntă” 
(știri din presă, octombrie 2022)

Ca profesor de istoria literaturii (și care predau despre natura tradiției) nu am văzut vreodată mai multe nerozii concentrate în spațiu mai mic.

1) tradiții sînt cele transmise prin viu grai, de la părinți la copii, de la măestru la ucenic.  Una e cultura scrisă, cea transmisă prin școală, alta sînt cele transmise informal, oral.  Prin însăși predarea la școală, tradiția e distrusă : tradiție înseamnă ceea ce NU e predat într-un cadru organizat, cu programă, profesori, bareme, note. 

2) În ce limbă să predăm aceste  ”doine, balade, basme, legende”? Poveșcile pe care le șciu de la buna îs în bănățănieșcie.  Dacă ar îndrăzni cineva să-mi predea povești în româna literară, aș da foc la școală. Ar fi o horibilă falsificare a folclorului să se predea în Banat, doamne ferește, povești din Moldova sau Argeș sau Oltenia sau din orice altă zonă, și invers. Ar trebui găsiți profesori care să știe graiul local (nu sînt) și ar trebui selectate texte în graiul local. Cît despre costumul popular, diferă și el de la zonă la zonă. Sînt puțini etnografi, poate vreo doi pe județ, cărora să le arăți ceva costum popular și să-ți zică : Codrenime. Sălaj. Suceava. Muscel. Chiojd, femeie măritată. Rășinari, fată de măritat.Ce or să studieze elevii, costumele populare din fiecare zonă, sau cele din zona lor? 

3) Omul urban de azi habar nu are de nimic. Limba populară îi e complet străină.
E o limbă complicată,  cu zeci de nume de păsări și zeci de nume de plante, și nume de unelte și părți ale carului. Iată un exemplu  (Carul cu flori, Tudor Gheorghe) :

Pe urmă un osîcean  / Cu carul de odolean,
Căpățîni de lemn trăsnit  De dau raze pe pămînt,
Cu obezi de tufănele  / Cu spiță de micșonele,
Loitre de scorțișoară / Cu spetezi de fildișoară,
Roțile de calomfir / Chilimir de trandafir.
Cîte cuie sunt la car / Toate-s din mărgăritar,
Și jleții din foi de vie / Buturugi de răzăchie.
Gînjurile de-avrămeasă/ Potîngul de cristeneasă,
Jiglele de cocorăi / La jug trag doi brebenei.

Desfid pe oricine să-mi identifice căpățînile, loitrele, chilimiile, șijleții, gînjurile. Numele acestor părți ale căruței sînt atît de opace, încît toate (toate) transcrierile acestui cîntec au fiecare numeroase greșeli. (vedeți în textul de deasupra greșelile).   Nici măcar Tudor Gheorghe nu le știe înțelesul tuturora : ”fildișoară” nu există în nici un dicționar. Odolean, tufănele, micșonele, calomfir, razachie – plante complet străine copilului de la oraș.

4) Părțile căruței au nume care diferă de la grai la grai și din județ în județ. 
Copiii de la oraș pot învăța despre viața de la sat oricînd, mergînd la sat, la bunici. Oh, am uitat să spun de părțile plugului, otîng, bîrsă, cormană, otic, brăzdar, plaz, pogonici. Nu o să le învețe elevii vreodată.  Fiindcă acum nu mai există pluguri, ci tractoare John Deere.

Tradiție înseamnă desigur  sculptura în lemn (dați-le copiilor daltă și mai în mînă, și așteptați pînă zboară așchiile); tradiție înseamnă topit cînepa și inul (toamna, în rîu, cu apa pînă la genunchi, cu cînepa putredă mirosind îngrozitor) dărăcit lînă, melițat cînepă (praf de puzderii – întrebați-l pe George Simion ce sînt alea puzderii și ce e o meliță și ce e un îmblăciu, el a propus legea, el s-o descurce).
Oh și tăbăcirea pieilor e o activitate tradițională – doar că miroase a căr nuri putrede peste cinci străzi și copiii revin acasă cu un miros îngrozitor și hainele slinoase.

 5) Nu e nimic specific românesc în împletit funii, împletit coșuri, și alte zeci de activități vechi, scobit linguri de lemn, scobit albii și troace, țesut, brodat, cusut. Sînt, hm-hăm, activități pre-industriale. Așa se făcea în toată Europa secolului XVIII.

6) Există cam în toate orașele mai mari Muzee ale satului.  Elevii pot merge acolo și pot învăța meșteșuguri. (Eu însumi olăresc, și vă pot spune că e foarte greu).  Școlile nu au spații pentru roți ale olarului, lînă, in, furci, războaie de țesut, ace, foarfeci, gherghefuri. Ar trebui ca peste noapte școlile să cumpere în neștire lemn, dălți, lînă, piei crude, cînepă, răchită, ceară, naiba mai știe ce, vopsele de ouă și condeie. Meșteșugurile se pot preda mai bine la școlile populare de artă.

Ce e, exact, ”tradiție” ?  Oamenii de la țară se trezesc la cinci să mulgă vacile și oile, pleacă la arat sau la săpat sau la prășit sau la secerat sau treierat sau la cosit fîn. Cei mici sînt trimiși cu gîștele, cei mari cu oile. Abia aștept să văd mari turme de oi străbătînd Bucureștii, și copii de clasa a doua ieșind buimaci din blocuri la cinci dimineața să mulgă vacile și să rînească marva și să ajute scroafele să fete, să ducă vacile la mîrlit și  armăsarii la rîncăcit, și, distracție distractivă, să pună jujeu și belciug vierilor.

Nu Uniunea Europeană a distrus tradițiile.  Europa s-a industrializat lent. Oamenii s-au mutat de la sat la oraș.  Un procent mult mai mic din populație e suficient pentru toată producția agricolă și zootehnică de care avem nevoie.  Tradiția nu se poate păstra prin ordin de ministru, hotărîre de guvern, ordonanță de urgență, lege, regulament, norme dă aplicare, prin alocări bugetare.  Oamenii înșiși o păstrează, dacă vor, dacă știu, dacă pot. 

Tradițiile nu pot fi păstrate heirupist, voluntarist. E o naivitate. Poți s-o faci pe Consuela să îngurzească opinci (ăsta e termenul, habarniștilor) dar nu o poți obliga să le poarte.  Dacă băieții vor să joace fotbal, nu îi poți obliga să joace oina sau poarca.

”Rețete”, oh, nimic nu sună mai inocent și mai cumsecade decît ”rețete de la bunica”.  Nu înțeleg de ce partidul AUR nu și-a luat numele de ”Partidul rețete de la bunica”  – nimeni nu e contra rețetelor de la bunica.

”Rețetele” însă nu existau. În multe zone, roșiile, dovleceii și vinetele au apărut abia în anii 1950. Ceea ce ne pare de totdeauna e recent. Oamenii mîncau rar car ne.  Mîncarea, în general, era mămăligă cu ceapă.  Nimeni de azi nu ar dori să mînînce hrana săracă a strămoșilor, fiertură de ștevie ori de urzici ori de lobodă. Oamenii mîncau slănină rîncedă (știm asta de la Budai-Deleanu printre alții). Ce rețete avem, sînt venite de la greci și turci, din lumea fanariotă. Nu au nimic specific românesc.  Brînza de burduf se făcea într-o piele întreagă de oaie, și nu se făcea din lapte cu cheag, ci din lapte covăsit de la sineși. Elevii ar trebui să meargă kilometri întregi ca să găsească leurdă sau ciuperci prin păduri.

Distribuie acest articol

136 COMENTARII

  1. Domnule Ungureanu, ați văzut vreodată pozele alea cu legionari în straie populare? Straie pestrițe și uneori anacronice? Despre asta e vorba. Un fel de pseudo-tradiție încropită și cusută cu ață albă. O cergă urât mirositoare însăilată din petice originiste, protocroniste, neo-fasciste. Rostul românismului întru ființă… puturoșenii de genul ăsta.

    • Și ce a fost, este și va fi așa deplasat în asta? Acel ce nu-și cunoaște trecutul nu trăiește prezentul și nu vede viitorul, fără să uite ce au fost și ce sunt ai lui,e hidroponic; la fel ca d-voastră domnule. Mă gândesc că știți înțelesul!

      • A purta un suman de nuntă de pe Valea Ampoiului asortat la un chimir din Apuseni, totul peste o cămașă maramureșeană nu are nici o legătură cu cunoașterea trecutului. E pastișă ieftină. Cunoașterea trecutului e importantă dar instrumentalizarea unui fals trecut, crearea unei tradiții ca monstrul lui Frankenstein cu speranța că tradiția se vă ridica și vă merge e cu totul altceva și fasciștii asta au făcut și continuă să facă.

      • Pai toata discutia nu e despre cei care nu-si cunosc traditiile si trecutul, ci de aia care si le inventeaza, cu scopul de a le da altora in cap cu ele. Si asta e problema. Cum spune si autortul, traditiile reale si trecutul sunt o pasiune frumoasa, doar ca nu sunt atat de glorioase in cazul nostru. In orice caz, nu pe masura ambitiilor celor care vor sa se impauneze cu asa ceva in lupta lor cu UE si cu nu stiu mai cine.

      • Totul tine de inteligenta si de nivelul intelectual! Daca esti tampit si ai nivelul de inteligenta al unui vierme, degeaba iti cunosti trecutul pentru ca nu intelegi nimic din el! In consecinta vei trai prezentul ca un vierme, iar viitorul vei crede ca va fi la nivelul gandirii de vierme pe care o ai!

        Pentru un vierme, e mai bine sa nu cunoasaca trecutul, pentru ca-l interpreteaza la nivelul mintii lui de vierme si se comporta pe masura, afectand viata celor care gandesc lucid, se comporta moral si nu doresc sa traiasca precum viermii!

        A propos de viermii pomeniti in articol! Sunt niste viermi rosii, nascuti din spuma rosie a bolsevismului, cu ajutor financiar de origini rosii, dar ei incearca sa ne arate ca ar fi verzi!

      • Cred că faceți o gravă și voită confuzie. A-ți cunoaște trecutul este una, a-l idolatriza este cu totul altceva, ceva care arată incapacitatea de adaptare la prezent și pregătire pentru viitor. Refugierea în trecut este simptomul eșecului.
        Toți știu pasajul ăla din Herodot, cu ”dacii sunt cei mai viteji și drepți dintre traci”, dar câți știu continuarea, cum dacii erau dependenți de vin pentru care își vindeau și copiii?
        Mitizarea și idolatrizarea trecutului, ignorarea adevărului istoric în favoarea unor legende construite artifactual, fără dovezi arheologice și istorice, reprezintă un factor de slăbire a statului. Cunoașterea trecutului implică și lecțiile dureroase pe care naționaliștii le desconsideră, pentru că nu se încadrează în ideologia statului perfect și al neamului fără pată și prihană.

      • Nu românii îmi put. Fasciștii îmi put. Dar nu discriminez. Îmi put și grecii, îmi put și barbarii. Și brutele și intelectualii. Și ăia cu papion și ăia cu cravată, și ăia cu cureaua lată și ăia cu bretele. Dacă e fascist îmi pute.

  2. Evident ca propunerea AUR e o timpenie, nici nu merita comentata, dar… o lume in care toata lumea bea Coca Cola, se imbraca la fel, asculta aceeasi muzica, maninca la fel, e o lume plictisitoare.
    Deci nu de traditii as vorbi, ci mai departe de specificul unui loc. Cind umblu pe undeva incerc sa „miros” acest specific, incerc sa maninc ce e la ei traditional, de ex in Grecia am mincat mate fripte, incerc sa invat citeva cuvinte locale.

    Cu mai multi ani in urma eram cu mama prin padure in Ge. Era o zi de primavara si culegeam urzici. O nemtoaica, nu prea tinara, se duce la mama si o intreaba ce face cu acestea. mama ii raspunde in romaneste, nu stia o boaca germana, si-i povesteste cum se prepara. Nemtoaica asculta fascinata de parca ar fi inteles. Ma apropii si-ncerc sa traduc, nemtoaica spune, cunosc, si noi mincam asa ceva dupa razboi.

    Apropos, eu sunt innebunit de mincare de urzici, de loboda, mi-am cultivat in gradina, de leurda.

    Cu alte cuvinte AUR exagereaza dar si autorul… in definitiv ar fi posibil ca la istorie, geografie, chiar botanica sa se vorbeasca si despre chestii specifice. Se povesteste despre tot felul de plante exotice si nu se stie nimic despre plantele care cresc sub ochii nostri.
    Nu trebuie cu totii sa sarbatorim Curcanu, sau pe sf Valentin, Halloween, doar asa sa ne dam occidentali.

    • Pai AUR susține uniformizarea, nu autorul. Autorul nu propune nicio alternativa la propunerile AUR, deci fiecare procedează cum crede de cuviință. Cine vrea ochiuri românești le poate găti, cine vrea ouă Benedict n-are decât sa încerce. Chestiile astea rămân oricum ocazionale, nu vote deveni cotidiene.

    • Corect. Exagerare nu e buna. Iar noi romanii avem in sange sa ne denigram fara sa ne-o ceara nimeni. Nu vorbesc din burta sau din auzite. Sunt plecat din Romania de mult timp, ramas roman definitiv. Ce vreau sa spun este ca nu este cazul sa ne scuipam mereu pe traditii cum ca ale noastre ar fi inferioare intr-un fel sau altul… Cultura si spatiul european, lumea in intregul ei, are multe, dar multe, lucruri comune. Nu suntem atat de diferiti… asa ca ar trebui sa fim mandri de specificul local romanesc, ardelenesc, moldovenesc, oltenesc, specific pe care de foarte multe ori l-am gasit ca fiind mai sanatos, mai gustos, mai atractiv, mai interesant decat la altii care, credem noi, ca reprezinta asa numita civilizatie. Sa nu uitam ca cele mai mari razboaie si crime au avut ca punct de pornire tocmai ceea ce romanii considera un punct de reper… Si cred ca ar trebui sa ne cunoastem traditiile asa cum sunt acestea. Dar sa nu confundam traditiile cu superstitiile. Traditiile sunt locale. Nu prea pot fi altfel. Mai mult sunt amestecate cu ale altor neamuri cu care am trait alaturi (eu sunt ardelean) si de care suntem mandrii. Da, nu cred ca exista prea multe traditii pur romanesti, dar locale exsita cu siguranta. Mai mult cand mergi intr-o alta regiune cat de frumos este sa descoperi alte si alte traditii? Pe acestea ar trebuie sa le cunoasca tinerii. Sa se bucure de ele. Celor carora le este rusine, sa le fie!

  3. Sub masca nationalismului unii oameni se cred indreptatiti sa faca orisice le trece prin minte „ pentru tara ”. Legea , propusa , este ,evident , imposibil de pusa in practica . Scopul aparitiei unei astfel de propuneri, legislative,este cu totul altul .Totul tine de ceea ce numim obtinerea de voturi .Tinerii din ziua de azi nu mai sunt cei care citesc basmele trecutului . nimanui nu ii mai pasa de povestioara Punguta cu doi bani sau de basmul Fat Frumos fiul iepei .Ilena Cosinzeana nu mai este nici ea de actualitate cum nici purtatul „ciorecilor” nu mai impresioneaza pe nimeni .Harap Alb si Spinul ce rau ca si balaurul cu sapte capete nu mai fac parte din intelegrea tinerilor din ziua de azi . Acum e vremea dragonilor , a lui Gandalf cel cu parul sur sau a inelelor fermecate .Acum ii avem alaturi pe Superman , pe Femeia cea fantastica sau pe robotii cei atit de atotputernici .Saruman ne intuneca de unul singur visarea . Fiul babei si al mosului sau povestea cu Pestisorul de aur nu mai capteaza nici un fan .Vremurile s-au schimbat si poate doar Poirot si Sherlock Holmes mai fac fata vremurilor. Cum, necum, pina si mosii si babele , cei inca aflati prin coclaurile, inca ramase in urma natiunii ,vor ride de o astfel de lege .Traditiile romanesti sunt si ele diferit exprimate functie de zonele si teritoriile in care locuiesc romani ce doresc a se indentifica cu : banatanul , moldoveanul , transilvaneanul , maramuresanul, s.a.m.d. neputind integra diferentiat , in invatamintul romanesc , povestioarele locului .Nu exista nici o expertiza pe acest domeniu de referinta si nici cine , ca si persoane, ar putea pune in practica o astfel de legislatie ce ar deveni total neatragatoare pentru cei tineri .Din nefericire unii inca traiesc in trecut si scot din joben fel de fel de astfel de nazbitii .

  4. Cred ca luati prea in serios toate tampeniile pe care le spun politicienii.
    Oricine are un pic de creier, nu mult doar un pic, vede ca nu te poti intoarce in Evul Mediu pentru ca 2 sau 50 analfabeti functionali din Parlament dau o lege (fie ea si propuenere in stadiul actual).
    Simion incearca si el sa gaeasca o nisa prin care sa ramana in atentia publica, pe locul din Parlament si conectat la conducta de bani pleasca de la buget si cum tampeniile nationaliste sunt ultimul refugiu al imbecilitatii, se agata de ele. E adevarat ca are si o consistenta felie de electorat care rezoneaza la orice prostie cu parfum de ‘traditie’, ‘sanatos’ si ‘autentic’.

  5. „Identitatea nationala” este un concept util doar celor care justifica diverse conflicte, de la razboaie pana la suprataxarea unor importuri. Identitatea umana este mult mai importanta si utila pentru restul.

  6. Auriştii sunt doar victime ale societatii contemporane, ale modernizarii hiper-accelerate de dupa 2007, analog cu parintii lor care au fost victime ale industrializarii fortate ceausiste, au fost mutati la oras fortat ca sa munceasca in industrie dar au luat cu ei de la ţară cât s-a putut: isi cresteau porcul in spatele blocului.
    Prin analogie li se cere acelasi nivel de efort, sa paraseasca siguranta viziunii asupra lumii bazata pe o traditie mistificata si reciclata protocronist ca sa păşească vioi in lumea contemporana unde nimic nu este dat si fiecare este pe cont propriu.

    Ganditi-va ca in urma cu 30 de ani, sub dictatura, traiam in lumea noastra complet rupti de orice realitate, iar acum trebuie sa dam piept cu toata lumea moderna dar pe modul fast-forward.

    Adica alergam ca bezmeticii sa ii prindem din urma pe occidentali, dar nu reusim niciodata pentru ca si ei la randul lor alearga ca bezmeticii mereu catre altceva, ceva ce noi nu avem nicio sansa sa intelegem in timp util.

    Pentru unii oameni este prea mult.
    Catastrofa este inevitabila.

    Din pacate nu exista solutie castigatoare pentru toata lumea. Cine se adapteaza la noua realitate supravietuieste fizic, cine nu… nu.

    Ganditi-va ca in urma cu 30 de ani, cand am inceput scoala, perspectiva mea in viata, si a parintilor mei asupra viitorului meu, era sa ajung preot, sau profesor, sau muzician (lăutar la nunţi mai precis), sau poate inginer, si asta ar fi fost considerat un succes in viata in mediul social din care provin.
    30 de ani mai tarziu fac o meserie despre care nimeni din lumea copilariei mele nu isi inchipuia macar ca exista. (Nici macar in cele mai trăznite fabulatii ale almanahului Anticipatia nu s-a gandit nimeni la asta.)
    Dar cu ce cost am ajuns de la o perspectiva de lăutar la nunţi la inginer software pentru industria financiara din germania? Multe de zis… Dar nu are rost pentru ca nu reprezinta o reteta care sa foloseasca si altora ci un accident.
    Majoritatea oamenilor nu sunt dispusi sa sacrifice ce am sacrificat eu, si pe buna dreptate. Eu nu ii judec… nici eu nu stiu ce as face daca as lua-o de la capat.

    Eu empatizez cu auriştii.
    Dar inteleg si perspectiva autorului acestui articol pentru ca parte din educatia mea de viitor lăutar a fost chiar un an de folclor in cadrul materiei şcolare „istoria muzicii”, iar ca parte a educatiei mele de viitor preot am fost chiar si un pic catehizat. Inteleg ce inseamna traditia si inteleg ca nu o poti baga la conserva educatiei formale ca pe ingineria mecanica. Am totodata increderea ca traditia merge mai departe in ciuda aberatiilor legislative dar si a indiferentei modernizatorilor-cu-orice-preţ, pentru ca este in natura traditiei sa traiasca o data cu oamenii.

    Altfel nu vad nicio solutie pentru oamenii acestia. (Care sunt de 10 de ori mai multi decat cei 9% pe care ii are partidul in sondajele politice formale.)
    Mi se pare pur si simplu tragic cand ma gandesc ce se intampla si ce va urma.

  7. Interesant că în proiect nu scrie nimic despre cum să nu furi, cum să nu minți, să nu dai și să nu iei mită (cu înlocuitorul tradițional șpagă), cum să ai onoare, demnitate, cum să nu-ți bați familia dacă te îmbeți etc.
    Înseamnă că astea nu-s valori tradiționale, or fi stiind ei ceva…

  8. Nimeni de azi nu ar dori să mînînce hrana săracă a strămoșilor, fiertură de ștevie ori de urzici ori de lobodă Ca mancarea strămoșilor era săracă , de acord.

    Insa se pare ca nu preastiti cu cat se vinde o legatira de loboda in Bucresti… 2 lei! Tot ata si stevia..
    Cum sa va zic ptr cociobade loboda dai p-e zarzavat mai mult decat pe carne (daca folosesti8o nima de porc sau un copan intreg de pui …. sub 10 lei! Loboda 5 l3gaturi ptr un 3 litri de ciorba – 10 lei! PLus restil)

    Si asa .. profesor de romana ? Explicati atunci de ce se zice
    – s-a dus la Paris bou si a venit vaca (de acest dispret fata de vaca? Suprematie machista sau ce?!)
    – dos lat ca de sef de post!

    SI ca nu stiu ce e aia „loitre” ei si? Cati absolventi cu studii superioare stiu ce e acela un vilbrochen sau cum (chiar asa CUM) i s-o mai zice ??!

    • Cultiv loboda, dar nu vind.. nu stati cu mina-ntinsa :)
      Loboda nu e buruiana, cum cred unii. E adevarat, in unii ani creste parca de la sine, in altii ii faci de toate si nu vrea. II trebuie multa apa. Leurda am si in gradina, dar am gasit si un loc in padure, unde e cit vezi cu ochii. Tot acolo gasesc si urzici. Le maninc cu mamaliga, cum mincau dacii inainte sa se descopere America!
      trebuie sa ma inscriu in AUR :)

    • Arbore cotit, vibrochen, crankshaft, kurbelwelle.
      Vibrochen vine din franceza. Mai toti inginerii romani mergeau la scoala in Franta pe la 1800.
      Am o carte in franceza semanata in 1811 de un domn Popp, Manualui Inginerului, traducere din germana totusi.

  9. Doamne ! Mi-ați făcut ziua senină! Ce frumusețe de text, a fost o plăcere să vă citesc.
    Problema este că unii dintre susținătorii AUR vor avea mari dificultăți cu înțelegerea acestui text, dar deh! , de aia s-a inventat DEX-ul.
    Ah, și vă semnalez o mică inadvertență: oile si partenerii lor berbecii se mârlesc, vacile se duc pur și simplu pe la vreun taur comunal.

  10. Aveti dreptate.
    Copiii de azi nu apreciaza deloc „Amintiri din copilarie” tocmai pentru ca nu inteleg vocabularul de acolo (ca prima cauza, ca mai sunt si altele).
    Noi nu suntem in stare sa ne pastram limba si o stricam cu englezisme ingrozitoare. Se vorbea de limba de lemn a comunistilor? Asta de acum e „mai de lemn”, daca se poate spune asa.

  11. Eu cred ca dati prea multa atentie initiativelor saltimbancilor de la AUR si nu faceti atceva decat sa jucati exact jocul pe care ei il doresc. Vor atentie, vin cu initiative „pitoresti”, iar dumneavoastra cadeti in capcana si le dati atentia dorita. AUR e la fel de reprezentativ pentru Romania ca orice alt „partid” cu adepti fanatizati, este una dintre cele doua, poate trei, creatii de stanga postmoderna de la noi, un grup extrem de vocal si radical, dar pe care doar zelosii il baga in seama.

  12. „Oamenii mîncau slănină rîncedă”

    Slănina aceea crescuse pe un porc, așa crește ea. Cine le lua carnea și le lăsa doar slănina râncedă? Slănina râncezește doar când nu e păstrată corespunzător, la rece. Dar pentru asta e nevoie de gospodării serioase, iar în gospodăriile serioase până și gheața se păstra până vara, deci slănina nu avea nici cea mai mică problemă. Frigiderul electric e o invenție modernă, străbunicul făcuse lângă casă o construcție de piatră cam de 4 mp suprafața podelei, căruia bunicii îi spuneau ”ghețar”. Pentru că acolo se păstra gheața până vara, învelită în paie. Casa era de lemn, dar ”ghețarul” era de piatră și era sub un nuc bătrân, să fie la umbră toată vara.

    Românii despre care e vorba în articol erau săraci, dar asta pentru că stăpânirea îi făcea să fie săraci. De-obicei stăpânirea străină, dar și cea autohtonă aduna bani pentru state străine. Așa rămâneau oamenii doar cu slănina râncedă.

    Ce rețete avem, sînt venite de la greci și turci, din lumea fanariotă

    Asta e valabil doar pentru rețetele ”boierești”. Sigur că orice rețetă care conține cartofi și roșii e modernă, însă plăcintele cu brânză făcute de bunica aveau probabil aceeași rețetă și în urmă cu 3.000 de ani.

    Oamenii mâncau rar carne pentru că nu aveau voie să vâneze sau să pună lațuri în pădurile boierești sau domnești, iar porcii pe care-i creșteau le erau luați uneori cu totul. Turcii și tătarii nu luau porcii din gospodărie, alți jefuitori îi luau. Deci ajungem iar la problema stăpânirii: s-a dat lege că pădurea nu mai e a oamenilor, ci e a boierilor (sau a împărăției străine care ocupase regiunile românești). Însă chiar și așa, oamenii tot creșteau câteva zeci de găini, nu le trimitea nimeni de la Viena ajutoare de minimis.

    Urbanizarea este reală, este un fenomen produs de evoluția tehnologică, însă legislația care îi împiedică pe oameni să-și producă cele necesare traiului este de sorginte marxistă. Ce-ar fi să verificăm, câte animale pentru consum propriu poate deține legal o gospodărie românească, fără să se amestece Bruxelles-ul în niciun fel, comparat cu câte animale poate deține pentru consum propriu o fermă individuală americană, fără să se amestece Washington-ul în niciun fel?

    • P.S. naționalismul practicat de AUR e un naționalism de operetă, ”ghidonat” de serviciile secrete și special destinat să compromită orice agregare a unui naționalism autentic, în genul naționalismului polonez.

      Inițiativele legislative de genul celei menționate în articol sunt destinate tocmai ridiculizării naționalismului, iar cineva face asta cu bună știință, indiferent ce clovni reprezintă AUR în parlament.

    • „însă plăcintele cu brânză făcute de bunica aveau probabil aceeași rețetă și în urmă cu 3.000 de ani”

      Poate 5000 de ani, la fel ca merdenelele si prajitura indo-europeana Tiramisu.

      • Exact. O adevărată comoară în familia lui Harald, să faci după retete de 3000 de ani. Probabil ca stie si cine a scris reteta aia (sau ma rog, cine a transmis-o prin viu grai:)))

    • „Ce-ar fi să verificăm, câte animale pentru consum propriu poate deține legal o gospodărie românească, fără să se amestece Bruxelles-ul în niciun fel, comparat cu câte animale poate deține pentru consum propriu o fermă individuală americană, fără să se amestece Washington-ul în niciun fel?”

      Întrebarea este pertinentă. Din păcate nu știu să aflu singur răspunsul. V-aș ruga să-l oferiți dvs, dacă se poate cu trimiteri la legi.

    • Românii trăiau “tradițional” in bordeie. Nu prea aveau gospodării serioase. Probabilitatea ca slănina să fi fost râncedă deci nu era chiar mică. Plus că, dacă stăpânirea le lua porcii, nu era nici slănina. Mămăliga și ceapa rămâneau baza.

      • Așa ne învață pe noi marxismul, că oamenii erau săraci lipiți pământului înainte de venirea comuniștilor. Însă realitatea e un pic invers, stăpânirea comunistă a fost cea mai rea dintre toate, pentru țăranul român.

        • Dar chiar asa trăiau, cum spune Hantzy. Citiți-l pe Creanga sau pe alți autori români, veti vedea cat de dezvoltați erau romanii care trăiau „tradițional „. Sunt peste tot muzee cu căsuțe tradiționale in tara, vedeti cum arata si daca ati putea trăi mai mult de 2 zile intr-o „casa” din aia. Asa trăiau majoritatea locuitorilor tarii, ca sa nu mai zic de cazurile de incest, bestialitate, betie si violență care erau destul de caracteristice societății „tradiționale ” românești, ba chiar si familiei „tradiționale”.

            • Descrierile despre felul în care trăiau strămoșii românilor de astăzi nu prea au fost făcute de români ci de călătorii străini care s-au perindat la un moment dat prin zona. De nu era Bram Stoker nici legenda lui Dracula n-ar fi scos capul din spațiul mioritic. Astea sunt lucruri evidente pe care cam oricine le stie, indiferent unde a fost educat.

            • @Zoli – Bram Stoker a scris ficțiune, oricine ar trebui să fie capabil să înțeleagă asta. Indiferent unde a fost educat, într-adevăr.

              În monografia lui Traian Mager găsești rezultatele unui recensământ din 1720 de la Hălmagiu: după criteriul etnic, acolo trăiau 30 de familii de români și o familie de unguri. După criteriul stării sociale, la Hălmagiu trăiau 30 de familii de iobagi și o familie de nobili.

              Ce crezi, acele 30 de familii de iobagi forțau familia nobilului să trăiască în condițiile în care trăia? Sau era tocmai invers?

            • Harald, dar bineinteles ca a scris fictiune, nici nu am considerat ca e necesar sa mai precizez lucrul acesta. Însă aceasta ficțiune a băgat si inca mai baga destui bani in turismul romanesc. Marketingul a fost făcut de mai bine de un secol iar oamenii din întreaga lume care stiu de legenda lui Dracula o stiu din filmele (cu actori nu tocmai romani) bazate pe roman sau din lectură romanului. O stie pana si Elon Musk:))

              Ce crezi, acele 30 de familii de iobagi forțau familia nobilului să trăiască în condițiile în care trăia? Sau era tocmai invers? Nu stiu, Harald, tu stii.

        • Noi aici suntem mai marxiști asa de felul nostru, Harald, cel puțin cei care comentam la articolele domnului Ungureanu. Încercați pe la alte articole, poate va veti simti ca acasa.

          • Este absurd să-i blamezi pe români fiindcă trăiau în sărăcie, în condițiile în care teritoriile locuite de români aparțineau integral imperiilor din jur.

            Cel puțin în Transilvania, tocmai am dat mai sus exemplul de la Hălmagiu, cu cele 30 de familii de iobagi români și 1 (una) familie de nobili unguri.

            • Harald, nu te grăbi ca crapul la mămăligă. Nu am blamat sărăcia, i-am blamat pe cei care deși stiu din carti si marturii scrise cum era situația atunci vorbesc de nu stiu ce case, mîncăruri și mari gospodării românești. Mistificarea trecutului nu a ajutat nicio nație, e ca sclipciul care la o primă spălare s-a si dus.

    • „…însă plăcintele cu brânză făcute de bunica aveau probabil aceeași rețetă și în urmă cu 3.000 de ani.” Din care brânză mesterea bunica-ta plăcinte cu o reteta de 3000 de ani, Harald? :))

  13. AUR a aglutinat mai multe curente, galeriile lui Simion cred ca sunt afiliate la Noua Dreapta, in general astia nu prea iubesc valorile sau traditiile (iudeo-)crestine – prea ´efeminate´, dupa ei , Noua Dreapta pan-europeana e ´neo-pagana´, virila, tinereasca, cu motoare, metal, punk, skinheads, varcolaci si alte lighioane, ceea ce uneori se numeste pseudo-fascism contra-cultural, acest ´pseudo´ fiind totusi inselator, pt. ca nu e inocent. Apoi e acea parte din populatie, putin spus needucata, cam razna, tot mai mare, mai ales in diaspora ( lumpen-diaspora, s-a zis bine) electoratul Tribunului, al lui Funar si D.D., national-comunistii, nostalgicii, conspirationistii. Partea mai interesanta o constituie insa nucleul neo-legionar si deci neo-fascist – in stil romanesc, desigur , relativ cult, de la ´Rost´. Chiar daca modernizati sau adaptati si de aceea ´-neo´ ( ei nu-si zic asa), mai prudenti, sunt fascisti pe rit vechi, nu trebuie sa ne ferim de cuvinte. Iar faptul ca unii dintre conservatorii nostri de varf nu doar ca rezoneaza, dar au si colaborat cu luminile de la ´Rost´ e in sine foarte semnificativ si nelinistitor, a propos de ´partea nevazuta´ care ´decide´ sau cam asa.
    Fascismul isi propunea o revolutie ´morala´ care sa completeze, la italieni, Risorgimento, revolutia si unirea nationala politica, deci o revolutie spirituala, totala, ´organica´, de aceea Fascismul se considera un ´socialism´ ( national, de ´rasa´, nu de clasa). Aceasta revolutie biopolitica, care sa infaptuiasca ´omul nou´ fascist, cum era el infatisat prin afisele de gen, ca un ´monstru de energie´, o ´rasa noua´ de supraoameni ( caci rasismul fascist e futurist si ´palingenetic´ ) , se realiza prin legi, decrete, ´circulare´ , obligatorii, societatea fascista fiind ´totalitara´ in acest sens, chiar dupa propriile criterii si pozitiv, totala, unificata, omogena, in care sfera privata, ´individualista´ sau egoista, tindea sa fie desfiintata. Jocuri colective, exercitii fizice, mitinguri, liturghii publice, militarizat, societatea redusa la nivelul de gradinita nationala, adica la nivelul infantil al conducatorilor ei ( fascismul era si o revolta generationala, a tinerilor impotriva ´batranilor´, studentii si chiar elevii au avut un rol esential, ceea ce se regaseste si in alte miscari cvasianarhiste, ca de ex. Garzile rosii, imitate de studentii din 68 – fascistii erau ´huliganii´ si rebelii, neconformistii epocii lor). Cum se stie, legionarii ii ajutau , propagandistic, pe tarani , intrau prin gospodarii, dar sambata era program de curatenie, ca in cazarma, se scoteau saltelele, se facea depuricarea, obligatoriu. Unii zic ca era mai bine asa. Nu mai era mult pana ce posturile si slujbele deveneau obligatoriu, de altfel ( v. lucrarile lui I. Biliuta ), imediat ce au venit la putere legionarii au si inceput sa se amestece in politica clericala si sa dicteze, deci o tentativa de anexare a religiei la Statul national legionar , excesele ´totalitare´ au dus in cele din urma la incidentele cunoscute. Doinele si cantecele, foarte selectiv, daca nu chiar inventii pseudo-folclorice ( cum se obisnuia in epoca, a ´modernismului´ neo-traditionalist si primitivist, cu romantele ), dintre cele voinicesti – si s-au remarcat adesea legaturile legionarilor cu haiducii, – nu din cele defetiste atat de caracteristice romanilor si nu numai lor – erau recitate in marsuri, parade, faptul ca legionarii erau pasionati de constructia cantinelor e reprezentativ, o forma de comunism, toate activitatile, masa, baia, trebuiau sa fie in grup, tovaraseste si ostaseste. Acesta e imaginarul fascist, ´estetizarea politicii´, din care ies astfel de proiecte grandilocvente de regenerare nationala, trebuie subliniat, doar aparent ´traditionaliste´, utopice si futuriste, fascismul fiind o ´religie´ sui generis, seculara si ateista sau nihilista, evident, un ´vitalism´ nietzschean vulgarizat.

    • Cineva zice mai sus ca AUR ar fi ´o alta creatie de stanga postmoderna´ – deci ´progresist´ si ´neo-marxist´ ! , la asemenea sentinta trasnita, din intelepciunea post-truth, nu prea ai ce sa replici. Dar nu e noua. ´Stanga´ si ´dreapta´ s-au impletit in multe feluri in epoca politicii de mase, s-au oglindit si in-format reciproc, dar asta e altceva, nu sunt mai putin distincte si opuse in nucleele lor. R. Paxton are o lucrare importanta despre evolutia si ´anatomia´ Fascismului, in care demonstreaza, impotriva cercetatorilor mai conservatori-mainstream ( preocupati sa descante din dreapta Fascismul) ca Fascismul a fost posibil, in parte cel putin, ca un raspuns din partea conservatorilor ´vechi´ ramasi fara mijloace in fata politicii socialiste de mase. Ca acestia au cazut victime Frankenstein-ului lor, e altvceva. Sau, cum spunea E. Nolte, cel atat de invocat de ´revizionistii´ conservatori, Fascismul era o reactie la Marxism ´cu aceleasi mijloace´. Nu era doar o reactie, dar nu conteaza aici. Deci Fascismul imita in anumite feluluri in special Leninismul, ca Elita politica revolutionara voluntarista si subversiva, preocupati de tehnicile de capturare a statului, fiind in acelasi timp o alternativa ´de dreapta´ si opusul acestuia. Ca Mussolini a inceput ca ´socialist´, oricum unul neortodox, sindicalist si sorelian, nu spune nimic despre carierea lui ulterioara, de Duce. Vorba lui Tutea, in tinerete marxist si dupa ´luminire´ de dreapta, traiectorie tipica si verificata de ´indracire´, nihilismul revolutionar devenit, exponential, ´ortodox´si nationalist.
      V. de ex. Exit Right: The People Who Left the Left and Reshaped the American Century, de Daniel Oppenheimer, in care sunt luate doar cateva cazuri de sfinti conservatori americani fosti ´stangisti´ : Whittaker Chambers , James Burnham, Norman Podhoretz, figuri mai controversiale ca David Horowitz , Christopher Hitchens, la care pot fi adaugati multi, multi altii ( foarte multi ´neo-conservatori´ francezi, aceasta fiind aproape regula ), la fel de ilustri si incheind cu insusi marele Ronald Reagan, liderul maxim, putin stiu ca acesta a inceput ca democrat si ´stangist´ hollywoodian inflacarat. Dar si la noi multi, daca nu majoritatea ´conservatorilor´ post-anti-comunisti mostenesc un mental intransigent si revolutionar, daca nu direct comunist, format in perioada comunista, un comunism rezidual anti-comunist, transpus si revrajit, defulat in ´conservatorism´.
      Cums pune Sam Tanenhaus, in recenzia lui din The Atlantic : How Ex-Communists Shaped American Conservatism,
      looks at the leftist origins of the rabid right.
      A paradox of 20th-century American politics is that its most sustained ideological movement, modern conservatism, was the brainchild of ex-Communists who had been disillusioned by the crimes of the Soviet revolution or caught on the wrong side of factional disputes. Estranged and unhappy, they went in search of a new god and helped create it—in the mirror image, it has often seemed, of the one that failed them the first time. Together they were “Stalin’s gift to the American Right,” … , his account of four writers who exiled themselves from the left and then wandered like restless spirits before finding refuge in the pages of William F. Buckley Jr.’s National Review in the 1950s and early 1960s.

      • p.s. Urmatorul sofism e foarte frecvent chiar si in cercetarea academica, adeseori foarte motivata ideologic sau tezista : dupa nevoi, cea mai neinsemnata diferenta gasita, sa zicem, intre conservatorism si Fascism, e luata si stabilita ca diferenta fundamentala, de natura, si invers, cea mai superficiala asemanare, intre Fascism si socialism, e stabilita ca identitate de natura. Asa functioneaza manipularile, sunt servite indiscriminatoriu cateva diferente si cateva asemanari. Economic, diferenta fundamentala intre Fascism si socialism e in apararea proprietatii private, totodata asemanare esentiala a Fascismului cu liberalismul si conservatorismul, deci economic fascismul era mult mai aproape de liberalism si conservatorism decat de socialism si comunism, cu toata ingeniozitatea polemica si dogmatica a lui Hayek si M. Friedman. Folosesc argumentul economic pt. ca acesta e principalul argument al nerusinatei teze conservatoare a ´Fascismului stangist´.

        • Hai să mai lăsăm poveștile: fascismul e bazat tot pe o ideologie colectivistă. Conservatorismul e despre individ și despre drepturile lui individuale. Diferența între conservatorii autentici și așa-zișii progresiști e de fapt diferența între individual și colectiv, oricât ar încerca abordările intelectualiste să asocieze conservatorimul cu fascismul.

          Iar despre ”colaborările” lui Marian Munteanu s-au aflat lucruri interesante ulterior, chiar dacă în Piața Universității el era distribuit pe post de victimă.

          Partea pe care ”serviciile” n-o înțeleg, dar așa-zișii intelectuali ”de serviciu” ar trebui s-o înțeleagă: oamenii lansați pe post de provocatori nu sunt teleportați de pe Marte. Ei au fost cândva adolescenți reali, au jucat fotbal pe maidan sau în parcare din spatele blocului, așa că mai există persoane în lumea reală care îi cunosc de pe vremea când erau persoane reale. Concluziile le trage fiecare singur 😀

          • FAscismul e mai mult ideologie de tranșee. Știți primul Razboi Mondial …. ceva in genul „daca ne-ati putut hrani pe front , de ce ca civil trebuie sa fac foamea?” Si primii au fost „caimanii Piavei” celebri arditi . NU stiu cata ideologoie aveau .. experienta de lupta insa AVEAU!!

            • O lansare pe o tangenta. Vai citesc de obicei cu interes comentarile dvs, dar am fost cam contrariat de afirmația dvs despre presupusa participare a printului Karl la războiul franco-prusac. Nu am citit nicaieri despre acesta participare. La 1870 el era domnitorul (nu regele) Principatelor de 4 ani. Ma îndoiesc ca putea sa lase Bucureștii și sa plece pe frontul din Franța. Putea participa prin telegraf? Aveți vreo sursa credibila despre acest fapt?

            • Printul Carol nu a participat la razboiul franco-prusac … nu …

              Insa a „decontat” …. SImpatia filofranceza fiind foarte iritata de infrangere neamtul a devenit superantipatic… Asa ca l-au „rugat” sa plece si i-au spart cateva geamuri . Ceva in genul asta si in Anglia cand in 1917 regele decide ca nu mai este un Saxe-Cobourg-Gotha ci este primul Windsor .. Var-su , un of (von) Battenberg se angliciceaza ca Mountbaten.. Ducele de Tek , cumnat regal , devine 1er marchiz de Cambridge…. Sper ca stiti ca famelia regala engleza a debutat ca fiind dinastie hanovriana …
              A! Si in 1917 erau asa de simpatizati nemtii .. ca s-a ajuns sa fie linsati in plina strada cainii de rasa Tekel!! Stapnii ziceaumersi ca impartaseau soarta cainilor …

              Comparati va rog situatia printlui Carol adus in tara de 15 ani si pe cea a regelui George V dintr-o dinastie veche de 2 secole …

        • Fiind trasnitul despre care spuneti, ma vad nevoit sa va raspund. Toate bune si frumoase, doar ca AUR nu este o miscare aparuta natural, in urma vreunui proces de coagulare a unor frustrari legate de ideologia de stanga sau de orice altceva. Nu este nici continuatorul mai mult sau mai putin „naturalelor” partide nationaliste de pe vremea lui Vadim, ci a aparut pe piata la fel de repede ca o cafea ness intre doua sedinte. S-a pozitionat ca o perfecta antiteza la, de exemplu, USR, a convins aproximativ prin aceeasi categorie de mijloace un public cam la fel de radicalizat (doar ca, aparent, in „alta directie”). Asa ca e foarte simplu sa il vezi ca un produs postmodern de stanga, pentru ca, impreuna cu celellalte, AUR e printre componentele perfecte ale modelului dialecticii marxiste atat de mult iubita de tovarasii post modernisti. Cine n-are antiteza, sa-si cumpere! ;)

      • Desigur, se poate spune ca astfel de asocieri ideologice ´conservatoare´ exista si in Statele Unite, in Franta si oriunde , desi la noi ceata e mult mai groasa. In acelasi timp in care conservatorii denunta un ´Fascism stangist´ imaginar si caricatural, retoric, colaboreaza cu urmasii fascistilor reali fara prea multe menajamente ( asa cum faceau si Hayek si Friedman, inventatorii sintagmei, cu Pinochet ). Aceste comunicari si complicitati spun de fapt, si o spun atat de clar, striga, despre anumite ´asemanari de famile´, si nu doar ´conservatoare´. Sunt si liberali, ex- sau post- ´razboinici reci´ infierbantati care repeta aceleasi greseli, acceptand, daca nu recrutand – de pe premisele unui ´realism politic´ cat se poate de irealist, orice fel de anti-comunisti ( chiar M. Lovinescu daduse ex. , luand apararea unor emigranti compromisi ), pt. ca mai apoi sa strige in gura mare cand sunt injurati de acestia, nu au invatat nimic. Asa , bunaoara, auzeam ca nici nu conteaza orientarea ultraconservatoare a PiS sau ´trecutul´ fascist al populistilor italieni, daca acestia tin cu Ucraina si sunt anti-rusi ! Acesta e ´realism´ cinic si iresponsabil, nu amoral, ci imoral, foarte pagubos, in timp ce se flutura pe toate canalele posibile steagul ´Claritatii morale´, in beneficiu propriu. Iar distinsii boieri ai mintii si ai ´fiintei romanesti´ sunt prea preocupati sa lupte cu neo-comunismul P.C. , principala amenintare globala, dupa ei. Acestea sunt batalii retorice si personale, spun ceva despre inadecvarea proverbiala sau irealismul ´intelectualilor´. Deci avem o colaborare persistenta a liderilor neolegionari de la ´Rost´ ( chiar asta sunt !, deschideti orice revista ´Rost´, ce te intampina agresiv cu incadramente verzi si ´sfintii inchisorilor´ ) cu oficiosul ´Trinitas´, la cel mai inalt nivel !, al patriarhiei, fara ca cineva sa se simta macar inconfortabil, apoi, triangular, cu nucleul activ de la ´Dilema´, acestia cu fostii neo-coni de la ´Idei in dialog´, la randul lor cu liberali sau chiar ´stangisti´ anti-comunisti, in care regasim o parte dintre aceiasi, defiland, rand pe rand, cu S. Lavric, care e bine-mersi la R.L. alaturi de ´americanisti´ furiosi ca M. Mihaies, iarasi o parte, impotriva alteia, prezenti pe platformele artificiale si insignifiante ale ´adevaratilor conservatori´ si tot asa, fiecare cu interesul lui, dar in ´sinergie´. Toate aceste prestidigitatii au un pret si acest pret e QAnon si AUR.

    • Nu ma refeream la Marian Munteanu, ci la conservatorii ´religiosi´ care s-au strans dupa Revolutie in grupuri de reflectie si tot felul de ´fratii´ studentesti, sub tutela lui B. Anania, Staniloae, Tutea ( spiritual, caci fizic omul nu mai putea), C. Galeriu, etc., unii dintre ei cu simpatii legionare manifeste, altii sau aceiasi si ´colaboratori´. Asa erau vremurile, confuze, e foarte indoielnic insa ca ´innoirea´ spirituala respectiva avea un sens politic banal, democratic, era vorba mai degraba de o reinnodare sau improspatare a ´traditiei´ precomuniste, interbelice ( de unde si puzderia de publicari re-cosmetizate ale interbelicilor si in general a unor intelectuali europeni reactionari sau direct fascisti ), cu un aggioranamento ortodoxist. O politica religioasa si culturala ( D. Staniloae era sau se voia un fel de consilier al ´intelectualilor´, G. Liiceanu marturisea ca Parintele ar fi insistat sa nu se mai publice la Humanitas tot felul de carti smintitoare si ateiste, ci crestinesti si in special ortodoxe, acesta era deci sensul ´innoirii´ spirituale, fiecare cu ideile lui ). Din aceste medii faceau parte multi intelectuali ´de dreapta´, unde intre ´taranism´, democratie si duhul interbelic ce a produs fenomenul legionar granitele nu erau deloc clare, era o nebuloasa conservatoare anti-comunista. Unul dintre intelectuali era poetul Razvan Codrescu (nom de plume), care a tinut de-a lungul anilor un blog foarte interesant, a scris mai multe cati despre Legiune si subiecte inrudite, nu era un ´extremist´ in sensul curent al termenului, ci un nostalgic si un romantic, la ´Rost´ s-a copt o miscare nostalgica neo-legionara, nu a aparut deloc peste noapte. Conservatorii religiosi, pe care nu ii numesc, au tinut tot timpul legaturi cu aceste medii, inca de prin anii 90 au mai existat miscari, asociatii ´pro-familiste´, au colaborat apoi cu prilejul mitingului notoriu, ce a reunificat ´Dreapta´ traditionalista, iar AUR e un rezultat al acestei unificari. Iata, de ex. , o lucrare aparuta la Editura Rost, ´Socul Referendumului´: ´ Un volum alcătuit din 14 interviuri cu 14 intelectuali publici care s-au exprimat în favoarea organizării Referendumului pentru căsătorie: Teodor Baconschi, Vasile Bănescu, Radu Carp, Pavel Chirilă, Răzvan Codrescu, Mihai Gheorghiu, Sorin Lavric, Mihail Neamțu, Preot Constantin Necula, Costion Nicolescu, Adrian Papahagi, Preot Radu Preda, Claudiu Târziu și Marius Vasileanu. O alaturare care nu mai are nevoie de comentarii. De altfel, dnul Neamtu, poate in lipsa de altceva, pare sa-si fi regasit entuziasmul adolescentin, graviteaza iresponsabil in orbita ´senatului´ aurist, in preajma lui Lavric si a unor antivaccinisti excentrici ´guenonieni´, islamo-ortodoxisti ( sau mai direct islamo-fascisti, exista si specia asta ! ). Nu am auzit ca vreunul dintre marii conservatori ´atlantisti´ sa se indigneze, fie si de forma, pt. aceste alaturari atat de caracteristice mediului intelectual romanesc, unde nimic nu e doar ceea ce pare. Razvan Codrescu si pupilul sau, Claudiu Tarziu, erau invitati frecvent, de onoare, in studioul Trinitas, chiar alaturi de conservatorii resperctabili ( ca sa nu mai vorbim de numeroasele conferinte alaturi de S. Lavric, care nu a devenit nici el brusc neo-legionar ). Am urmarit fenomenul si cred ca pot spune ca in liniile fundamentale gandirea religioasa sau ´teologico-politica´ a lui Codrescu e foarte asemanatoare cu aceea a conservatorilor ´atlantisti´, pana la identitate, suprastructura ´geopolitica´ fiind practic ( si teoretic ) irelevanta. De fapt, cuvantul ´legionar´ e inadecvat si inselator, pt. ca Legiunea insasi era doar parte sau manifestare dintr-o atmosfera, un ´spirit al timpului´, de unde si echivocurile si eschivele, doar ´o parte din acea putere´ care vrea binele si face raul, in simbioza cu Mefistofel.

  14. Uniunea europeana distruge traditiile si obiceurile ” pe sestache” fara sa observam. Uniformizarea si standardizarea este primul pas, sunt alte magarii puse la cale, sunt luati la vedere copiii si tinerii, hranirea cu gandaci si lacuste, in Olanda se fac primii pasi iar in Germania intr-un oras „vopsit verde” se va renunta la carnea din meniurile scolilor si gradinitelor.
    Exista studii cum pot fi reciclati paletii de la moristile de vant, s-a gasit metode prin care s-ar putea s-ar putea transforma in dulciuri pt copiii !!! nu este banc.
    Nu sunt adept AUR insa trebuie sa avem mare grija cum pastram cultura romanesca si n-o transformam in ceva impus de niste birocrati pe care nu intereseaza Romania sau vre.o alta tara europeana.

  15. ar trebui sa mai scrie in legea aia ca tineretul trebuie sa asculte muzica rock romaneasca adevarata, autentica, cum ar fi piesele „trenul fara nas”, „la popas” si „pe ape”, nu toate imitatiile occidentale. sus traditia, jos uniunea europeana!

    • Daca pt. dvs rockul romanesc se reduce la niste piese simpatice dar adolescentine marca Iris (care la rindul ei era cam o replica romaneasca la AC/DC,sa nu zic imitatie..) atunci aveti grave lacune de cultura.Iminatii occidentale?!?! Ar fi bine sa existe (sau sa fi existat) trupe romanesti pe masura unor Pink Floyd,E,L&P,King Crimson, Yes, Genesis,Gentle Giant,Queen.Sa nu mai vorbesc despre gigantii rockului progresiv italian gen Banco, PFM,Latte&Miele…iar la noi Sfinx sint net superiori rockului adolescentin marca Iris.
      Cit despre traditie….aha, buna lozinca desi uimitor de simplista si de naiva; ar trebui sa reprosati in primul rind celor de pa Phoenix ca s-au plafonat si n-au fost in stare sa dea in ultimii 25 de ani post decembristi un nou album de valoarea Cantofabulelor…..

      • ma gandeam eu ca o musca cineva, dar nici chiar asa tare :D

        de acord cu Phoenixul (si ei un fel de Jethro Tull?). ce a mai iesit dupa Cantafabule (cu a) a fost cam pe langa adevar.

        • Corect, domnule/doamna r2 am muscat ironia abia dupa am realizat asta, her,he,he!!!!Ei oboseala si graba….
          Va multumesc,mult respect!!!!!!!!
          Cit despre Phoenix-de cind liderul a ajuns lautar la masa lui Simion (dar si inainte,certurile,etc)Phoenix se pare ca NU va mai renaste din propria cenusa,doar daca un miracol,ceva…

        • Rock autentic românesc, la fel ca mancarea romaneasca, nu prea exista. Când in Anglia marile trupe de rock făceau cariera, la noi abia se scartiau la chitară niste acorduri. Iris e o varianta mult deformată a Whitesnake iar Phoenix nu are nicio treaba cu Jethro Tull, nici măcar ca imitație, aia sunt la cu totul alt nivel. O trupă de metal românesc, care a prins mai bine in afara decât în țară e Negura Bunget, despre aia s-ar putea spune că fac ceva mai „romanesc”. In rest, nici măcar ca imitatori, trupele românești de rock nu au strălucit. Suna plăcut unele din ele, e drept, dar mai mult nu ar fi de spus.

          • pe bune, Whitesnake a aparut mult tarziu dupa Iris, ce influenta bre, puteai spune Deep Purple, desi Chifiriuc cocheta cu Sex Pistols, iar Minculescu cu AC/DC. Totusi genialul album Cantafabule avea versurile gandite de doi – geniali- poeti Stefan Foarta si Andrei Ujica. Pe vremea aceea cantau Metropol, Sfinx-cu taticul muzicii progresive Dan Andrei Aldea, vezi Zalmoxe-Basorelief cu Mugur Vrabete incredibil pe bas etc. Adevarat, toti care cantau muzica progresiva aveau influnte din Pink Floyd-cu Sid Barett- sau Genesis-cu Peter Gabriel. Se asculta muzica mult mai buna comparativ cu anii 90- vezi ce au ajuns Voltaj si Holograf. Din fericire, acum avem, trupe de rock adevarate. Si voi aveati Locomotiv GT, EDDA etc. Mai informeaza-te, apoi vorbeste/scrie.

        • Ne departam de subiectul discutiei, dar da, si eu cred ca si trupele romanesti pot fi considerate cel mult imitatii slabe ale altora mai mari, dar cateva dintre ele au facut ceva important. Intr-adevar, piese adolescentine, prost inregistrate, versuri vai de ele, vocalisti si instrumentisti atat cat s-a putut, dar, intr-un sens important, that’s the goddamn f-ing point cand vorbim de muzica rock. Cat timp spiritul ala era autentic, aia era important. Micii cei mai buni sunt aia de la o taraba nenorocita si plina de fum de pe langa vreo gara sau vreun targ duminical de la tara, fix in atmosfera aia, nu variante sofisticate din carne fina de pe la nusche restaurante cu pretentii :) Iris au incercat sa faca pe din ce in ce mai sofisticatii in albumele de dupa revolutie si s-au transformat fara sa vrea in muzica usoara, care pt mine e fix egala cu zero impuscat. Multumesc dvs si Lamuritorului pt ocazia de a mai schimba o vorba pe tema asta :)

          • Cu placere, draga domnule/doamna R!!!
            Zoli, domnule cred ca totusi sinteti nedrept:Semnal M, de ex. chiar au avut ceva al lor original,dincolo de influente…
            R2 totusi chiar si muzica usoara romaneasca a avut valorile ei de necontestat….Aurelian Andreescu, Doina Badea si multi altii….

  16. Un examen psihologic și. …psihiatric ar trebui impus candidaților la ^marea adunare națională^ ca parlament nu se poate numi !
    Au ajuns derbedeii stadioanelor sa propună legi !
    Bravos națiune !

  17. NU stiu altii cum sunt, dar mie tare-mi mai placeau Tochitura cu jumeri si chishLeagul nesmantanit din beci.
    Atatea bordeie atatea obiceie – fiecare cu bisericuta lui!
    (mai e unu pe aici care vorbeste de padure soveja, hude si alte… probabbil ca e vb de padure tanara si vreo Borta – ca de huda stiu de la RObotzi)

    De ce sa invete copiii sa faca sateliti in mediu steril, ori aparate optice indispensabile omului azi, daca pot sa pastreze Traditia?
    (care traditie, ca jumerile erau in borcan de sticla inecate in untura ca sa tina afumaturile si peste vara!

  18. „Tradiția nu se poate păstra prin ordin de ministru, hotărîre de guvern,”
    Ba se poate, copiii pot fi indoctrinati cu orice, inclusiv cu educatia de gen sau genul fluid.
    Pe vremuri era o disciplina, lucrul manual, care se ocupa de de chestiile astea traditionale, impletit, gatit ,crosetat, traforaj, etc.

  19. Povestea unu’ pe Republica, ieri sau așa, cum și-a făcut el casă din puzderie… “Fain” articol, că și-a făcut-o la Sibiel – logic, nu?

    De fapt, asta ar fi problema, nu naivitățile AUR: când “tradiția” e o modalitate de a manipula, politic sau economic, “marile turme de oi care străbat Bucureștii” (tradiția ne învață că în jurul datei de 10 august se petrece chestia…) atuncea tradiția e bună (și niște brânzică de la Sibiu; vai, dar niște horincă; și-o biserică maramureșeană; și coliva ca desert la nu știu ce crâșmă obosită; și Radu Anton Roman cu rețelele lui; și “România te iubesc” care-l hagiografia mai ieri pe popa care cică azi ar fi “patriarhat opresiv” etc etc); când, în schimb, vin și fraierii să zică și ei că vor “tradiție”, se trezește intelectul, preafesorul, literatelea-n cizme: “Vai, dragă, dar nu se poate așa ceva!…”

    Iar leurda e foarte bună. Chiar e.

    Și propun neapărat cursuri liceale obligatorii despre sfinții închisorilor. E, după părerea mea, o înțelepciune dacică. :))

  20. Exagerarile nu sunt bune niciodata. Au dreptate si traditionalistii si modernistii, are dreptate si autorul, daca nu exagereaza. Dar e adevarat ca sunt si educatori/invatatori/profesori care se arata moderni ignorand traditia si promovand traditiile altora (oare dezinteresat?) iar copiii de azi nu mai stiu despre originile nationale, limba si folclorul romanesc mai nimic. Cineva trebuie sa le spuna si asta, macar pt cultura lor generala.

  21. Fain,fain! Pe sufletul meu! Multumesc frumos, articolul este o gura de aer in spatiul imbacsit de tot felul de samanatoristi!

  22. Imi aduc aminte de un hazliu program ” elaborat ” in batjocura, de un prieten, Dumnezeu sa-l odihneasca, pe la jumatatea anilor 970 cind Ceusescu incepuse o campanie neoficiala , dar sustinuta, pentru ” romanizarea ” zonelor cu populatie maghiara majoritara, Secuimea, Baia Mare, Oradea si altele.
    Imi aduc aminte de citeva puncte din planul raposatului meu amic , intitulat ” Rezolvarea Problemei Nationale in Ardeal :
    1. Se interzice portul mustatii, pe raza celor trei judete, Covasna, Harghita si Mures.
    2. Se introduce proba obligatorie pentru absolvirea scolii primare si accesul in clasa a 5-a, dansarea ” Briuletului”
    3. Se introduce proba obligatorie la bacalaureat, cintecul „M-a facut mama oltean ”
    4. Orice CERERE catre o institutie de stat trebuie scrisa in romaneste, in schimb orice DONATIE sau SCRISOARE DE MULTUMIRE poate fi scrisa in i limba maghiara

  23. Ba s-avem pardon, cine are bani de tractor? Ca să nu ne lăsăm pe tânjală (cum explicăm expresia „a se lăsa pe tânjală” ori „a-i pica fisa”?) muncim cu motosapa, că e mai ieftină. O motosapă bună are cuțite rotitoare contra direcției de deplasare și este acționată de un motor cu ardere internă.
    Ei, aici am vrut să ajung. Tradiția ca tradiția, însă tehnica ne omoară. A fost inventat plugul ori carul la sat? Că de tractor nici nu mai vorbesc. Ei, atunci cunoștințele despre rezistența materialelor, metalurgie, motoare (delcoul este de fapt un nume de firmă americană, AC Delco), și în general mecanică, termodinamică, chimie, electromagnetism, chiar și la nivel de „datină” (să zicem gimnaziu,) astea unde intră?

    Sigur, temele de creșterea animalelor fac parte din educația generală. Fie că elevul ar vrea să înțeleagă de unde vine hrana pe care o mănâncă zilnic, fie că ar dori să se implice direct, nevoia de informație este legitimă. Pe de altă parte, unele subiecte sunt mai delicate. Drăguț termenul „mîrlire”, pot doar să ghicesc ce înseamnă; în copilăria mea am auzit termenul „a griji purceaua/scroafa,” probabil însemnând același lucru. Ar suna probabil hilar în sala de clasă, atâta tot că poate profesorul nu ar vrea să-și pericliteze locul de muncă pentru o astfel de discuție. Educația tehnologică ar fi mai decentă, atâta timp cât nu se discută despre mufe tată și mufe mamă, ori despre burghiul vierului.

    • Termenul de mârlan n-a dispărut din vocabularul actual, ba as zice ca ar trebui folosit mai des el aplicându-se unei largi parți a clasei politice actuale. După cum se vede azi nu trebuie sa ai capacitați reproductive speciale ca sa fii mârlan. Când eram in liceu un coleg îl descria pe taică-su, cu amărăciune si umor, drept taur comunal. Eu cred ca mai potrivit era mârlan.

  24. Stimate domnule Ungureanu, acest popor inapoiat, bigot si arhaic este pierdut, degeaba Dvoastra, Intelectualii cei Luminati scoliti la École normale supérieure, Paris, incercati sa indreptati drumul stramb pe care merg acesti oameni deplorabili, stirbi si nevaccinati.
    Acesti primitivi refuza stiinta, deci nu accepta vaccinarea, nu vor sa abandoneze traditiile nationale atat de abjecte si inutil complicate, refuza primirea refugiatilor musulmani si cel mai strigator la cer refuza progresul intruchipat de LGBTQ+.
    Ma tem ca schimbarea sexului la copii nu va fi acceptata niciodata de acest blestemat popor.
    Nu mai vorbesc de cenzura cea mai dura cu care acesti primitivi te blocheaza de la orice dialog, refuzand cu cerbicie sa urmeze exemplul luminos al platformei liberale Contributors, unde cenzura este o notiune necunoscuta.
    Cu cele mai alese sentimente de stima,
    Lucian M Nicolescu

  25. Nu-i de mirare ca, dupa tentative de revolutii vacciniste, genecitiste, sexualiste, antinormalitate etc., apare, acum, si o incercare de revolutie lingvistica sau cum s-o numi ea in mintile cosmopolitilor „progresisti”. Desfranarea „progresismului” nu aduce nimic bun lumii. Reintoarcerea la traditii si obiceiuri si cultivarea lor asidua este o necesitate legitima si vitala. Ea este impusa de nevoia imperioasa de a repara stricaciunile ingrozitoare care le-au fost aduse de comunism si internationalism, dusmanii de moarte ai libertatii si democratiei. Nu este deci vorba de AUR, ci de o reparatie educationala, adusa sinelui colectiv, national, la care subscrie democratia reprezentativa.

    Neomarxismul, in orice ipostaze, va fi respins decisiv de tarile est-europene, care au cunoscut ororile comunismului. Nu i se va mai permite sa batjocoreasca si sa manieze „stiintific” datinile si credintele natiunilor. Pe de alta parte, trebuie luat aminte si exemplu de la iudaisti si islamici, pentru care antipropaganda traditiilor si obiceiurilor lor este o crima la adresa rasei, etniei si religiei acestora. Desigur, din traditiile conservatoare (care merita conservate) sunt excluse practicile barbare, cu ritualuri sacrificiale (canibale, arderi de tot sau de alta natura) sau care scuza mijloacele pentru atingerea unui scop (v. atentatele teroriste).

    Ar mai trebui avut in vedere ca traditiile nu se mai transmit exclusiv prin viu grai, ca in perioadele revolute, ale nestiintei de carte de catre majoritatea populara – desi chiar si atunci o functie a scrierilor religioase era sa transmita traditiile, v. bibliile tuturor religiilor, din care preotii, pastorii, imamii, rabinii etc le citeau credinciosilor, in biserica, moschee, sinagoga sau in alte lacase de cult. Dupa aparitia tiparului, tipariturile sub orice forma au devenit mijloace esentiale de conservare si transmitere a traditiilor. O greseala este si a considera ca dictionarul este exhaustiv, depozitarul tuturor cuvintelor. Un cuvant sau derivat al unui cuvant care nu este gasit in dictionar nu inseamna ca nu exista. Orice limba, ca mijloc de comunicare intre oameni, e un organism viu si in continua imbogatire, pe care o fac oamenii, iar dictionarele nu fac decat sa tina pasul, sa o consemneze. PS/NB: Apropo de retete, de reflectat: Kosher este „retetarul” strabunilor evreilor, prescris in Leviticul 11 și Deuteronom 14:1-21 (deci o traditie transmisa prin scris), iar Halal și Haram sunt legile dietetice islamice.

    • Deci, dupa logica dvs, excelentul text al domnului Ungureanu e de sorginte neomarxista iar dinsul e un neomarxist.Simplificari facile, generalizari puerile, sofisme…
      Hm nici in lumea islamica sau in mediile iudaice NU toata lumea apreciaza toate traditiile si obiceiurile asa orbeste.(plus diviziunile dintre siiti si suniti,asa ca amanunt)
      Da’ ma rog cum pt dvs nu e loc pt. nuantari in discursul dvs de tip AUR macar ar trebui sa va dati seama de chestia „ce treaba are sula cu prefectura”.
      In fine, era de asteptat ca un astfel de text bombastic sa apara la un astfel de subiect.
      PS:cind e vorba de traditii si obiceuri uite ca si romanii aia traditionalisti se impart in tabere chiar adverse: zalmoxienii care legitimeaza direct traditiile dacice, dispretuind si respingind iudeo-crestinismul in general, respectiv ortodocsii fundamentalisti care critica intens dragostea primilor pt. paginism.(e o distractie garantata sa urmaresc certurile lor).

    • „Sono una donna, sono una madre, sono cristiana!”
      Georgia Meloni – noul premier italian
      Vom vedea dupa acesta iarna cate guverne de stanga vor mai ramane in picioare si daca profetia lui Orban precum UE va intra in disolutie va deveni realitate.
      In Germania au inceput iar protestele de luni similare celor inaintea caderii Zidului Berlinului impotriva politicii guvernului de stanga german.

      • A sustinut signora Meloni:”sint MINDRA pt. ca sint crestina”.nu cumva mindria este unul dintre pacatele capitale ale iudeo-crestinismului in varianta catolica?!
        Desigur ca Orban abia asteapta asta, in fond prietenii de la Rasarit au pus din greu umarul ca sa demoleze sandramaua.

      • Protestatarii pe care se bizuie radicalii de dreapta sunt foștii comuniști. Cu cât este unul mai înverșunat împotriva “progresismului” sau a “neomarxismului” european, cu atât e mai susceptibil a fi fost odată obișnuit ca statul tătic să-i dea masă și casă, să-i plătească salariu și impozite, sa-l kokoloșească și sa-l asculte pe furiș.
        Ăia de se adună să protesteze împotriva prețurilor mari vor de fapt să li se dea. Schimbările de guvern sunt cea mai bună oportunitate pentru a măsura diferența dintre promisiuni și realități. După Trump, Truss, Orban și Bolsonaro vom vedea și Meloni.

  26. Aveti totala dreptatea.
    Eu am avut bunici tarani intr-un sat de ceangai.
    Cand se apucau de vorbit intre ei era ceva de nedescris. O combinatie de romana cu maghiara de nu intelegeai mare lucru.
    Cat despre mister Simion, domnul Tismaneanu l-a clasificat foarte elocvent.
    Ce nu-mi place e ca-l mentionati pe Tudor Gheorghe……un cunoscut pseudo nationalist si arivist comunist.

  27. Admirabil text ca substanta si umor. Feliciari autorului. Azi lumea rurala romaneasca este in disolutie. Putine sate mai pastreaza cu adevarat datini, multe au suferit modernizari si au devenit doar o imagine pentru turisti. Nici etnografii numai sunt cei de alta data, trebuie pasiune, timp, bani si mers mai tot anul pe teren, in sate de cautat comori ramase nestiute. Multe obiecte din vechile case ajung la gunoi iar casele devin ruine. Ce vedem la televizor este departe de lumea reala a satelor.

  28. Aveti dreptate sa luati in derîdere inițiativa aur, un simplu si subțire act de p.r. până la urma!
    Dar in restul de 80% din articol nu faceti altceva decat sa exagerati, într-un stil care pare, după stilul articolelor dvs. In general, a va caracteriza : ton superior (din fruncea tarii) si retorica superficială, aparent „iluminista” despre „prostime” , superstitii = tradiții, insignifianta poporului actual numit roman, fost si rămas rudimentar, nepricepand nimic din înțelepciunea impartasita de oameni luminați precum dvs..
    1. A preda despre tradiții nu e totuna cu a le transmite. Poate fi doar un act de cultură generală asa cum mai sunt si alte materii : desen, muzica etc.
    2. Pe de o parte ne plângem unii ca tinerii nu sunt atrasi de basme datorita limbajului arhaic, pe de altă apar turiști ca dvs. Care l-ar vrea nu doar arhaic, ci daca se poate si de neînțeles. Da dvs. Chiar credeti ca in basmele alea cuvintele au rămas la fel ca în momentul apariției lor? Ca filolog stiti faptul că o limbă evolueaza in continuu pt. Ca e vie.
    Apoi, iarăși banatul din dvs. Nu se poate abține să-și arate fala – care e problema daca spui unor copii din românia, zona moldova, o poveste din zona banat. Într-o limbă către cat literară și mai ușor inteligibilă dialectal? Care are fi după dvs. Scopul unui asemenea demers, sa cunoasca si sa inteleaga acei copii o poveste noua, sau sa ajunga sa o recite ca pe sure, înțelegând nimic?
    Si iar apoi, om fi o țară chiar atat de vastă încât e chiar greu sa înveți câte ceva despre 10-20 de porturi populare mai reprezentative?
    3. Exagerată – trebuie să fii chiar iesit din oraș toata viata ca sa nu fi auzit diverse cuvinte mai putin folosite. Preferați denumirile de plante in latina, ca pe wiki?
    totusi, aprox. 50% din populația țării traieste in zone rurale. Care este problema dvs. dacă se transmit mai departe diverse cuvinte prin vreun demers instituțional sau privat?
    4. Vedeti ca nu toti copii au bunici la sat.
    Va sfătuiesc să lăsați agricultura in pace, si cea mecanizare pt. Ca urmatoarele ară(ce termen arhaic) in continuare cu pluguri -plugul e un echipament agricol, ca și graba sau discul, iar tractorul este elementul de tractiune ( om, cal sau bou pe vremuri).
    Foarte interesant cum in vest genul acesta de tradiții sunt păstrate și promovate, e drept, nu la scoala neaparat.
    5. Ati studiat probabil toate stilurile de împletit funii, tesut etc. din lume de sunteti atat sigur ca nu e absolut nimic românesc în cele de la noi? Iarăși superficialitate. Sau in calitate de bănățean convins va deranjează ideea de românesc? De unde aceasta atitudine atât de sigur-superioara?
    6. Aveti impresia ca Romania exista doar in orasele mari?
    Faceti confuzie intre tradiție și activitatea de zi cu zi.
    Nu mai repede decat ieri fu Madrid invadat de turme de oi in scopul cinstirii si promovării tradiției numită transhumanta! In multe orașe vestice parcurile sunt vizitate de turme de oi odata pe an – pt. tradiție și pt. fertilizare, zic ecologiștii.

    Abia după excesele de mai sus ajungeți într-o zonă de logica. Da, tradițiile nu se păstrează prin ordin de ministru dar asta nu inseamna ca nu pot fi promovate de autorități, ong-uri si alti voluntari!

    Dupa care i-ar o luati prin bălării, pardon -leurda! Asa e, o sa-mi corectez consoarta sa spuna ca o anume reteta nu e de la bunica ci din fostul imperiu!

    Sincer, atî folosit motivul aur ca trambulină pt. enumerarea acelorasi crezuri proprii din alte articole, ceea ce duce la un efect nul! Din pacate

  29. Evident ca AUR își face propagandă electurala cu aceste propuneri.
    Ca liderii AUR sant cam simpluti nu contesta nimeni. Nici faptul ca peste 50% din liderii liberali și PSD nu pot vorbi corect în limba romana. Rasul curcilor ca vezi ca UDMR-istii vorbesc limba romana fără greșelile pe care le fac Ciulacu și Ciuca.
    Totuși elevii ar trebui sa aibă un minim de cunoștințe macar despre viata de la sate daca batalia cu Hallowen a fost pierduta. Altfel ajung (cum se intampla deja în multe tari dezvoltate) sa creadă ca ouăle și laptele sunt niste produse care vin dintr-o fabric iar copiii sunt duși anual la un fel de târg sa vadă vaci și găini.
    Ca veni vorba de scopit, a mâncat autorul vreodată carne de porc nescopit (vier)? Sunt pline supermarketurile de acest fel de carne și pute mai rău decât opincile bunicului. BTW, si eu an purtat opinci prin școală primara și știu cum miros. Progresistii de azi nu vor sa juganeasca porcii dar fac același lucru pisicilor și câinilor pe care ii țin în casa sau la bloc. Apoi merg la demonstrații pentru drepturile animalelor.

    • „Batalia cu Hallowen” .. hm .. hm HM! Dovlecii aia de Hallowen .. pana prin 60-65 se practicau si in cartierul in care am crescut … apoi au disparut..

      Ca sa auz de ei din nou, dupa 90 .. ca find ceva misto, occidental , democratic samd

      • Si mai tirziu, am prins asta cu scobitul dovlecilor, pus luminari in ele si umblat seara pe strazi si pe la ferestrele fetelor pina prin ’75 sau asa. Parca tot in perioada asta in unele sate se dadea seara foc la cauciucuri de camion sau de tractor si le rostogoleau de pe dealuri. Am vazut asa ceva si n-auzise nici dracu de halouiin.
        N-a fost vreodata vreun incendiu provocat de obiceiul asta cu cauciucurile.

  30. Pornind de la premisa ca AUR nu e capabil sa promoveze cum trebui un proiect de genul acesta si ca nationalismul e nociv (spre deosebire de patriotism care e ok dar nu cu el faci treaba) si este calea cea mai sigura catre ultimul loc al clasamentului civilizatiei, impartasesc doua experiente.
    Pentru amuzament am mers la doua cursuri universitare serale in Suedia. Cultura, civilizatia si limba roma, primul, respectiv rusa, al doilea. Erau in jur de 3 ore pe saptamina intr-o singura sedinta. Le-am facut in ani diferiti si durata era parca de 6 luni.
    Am apucat sa fac peste 20 lectii de rusa cu exercitii de gramatica. La fel, la nivel mai de baza, 5 dialecte roma cu vocsbular, gramatica si exercitii. Cursurile se terminau cu un eseu, lucrare practica. Pe lînga invatarea limbii, erau prelegeri si presentari cu invitati.
    Cind am terminat aceste cursuri am simtit un gol, pentru ca am patruns intr-o lume minunata. N-am devenit nationalist rus din ele.
    La scoala copiii din Scandinavia invata notiuni din limbile nordice. Invata, ca veni vorba, si elemente din toate religiile, prezentate intr-un manual captivant, bine intocmit si pe inteles.
    Copiii români de ce nu ar invata si ei elemente captivante despre limba si cultura vlahilor, maghiarilor, sasilor, evreilor, aromânilor, a celor care au trait pe teritoriu? Fara prigoana notelor si nuia, predate cu har si sinceritate, fara manipulare si exagerari.
    Ore ar fi, din sutele de ore de religie invatate papagaliceste din clasa I-a pina intr-a 12-a.

    • „…(spre deosebire de patriotism care e ok dar nu cu el faci treaba)…”
      La ce fel de treaba va referiti?

      Pauza la 1:53 si cititi cele 3 puncte afisate/expuse de Ingrid Lomfors (istoric) in acea conferinta „culturala” din 2015:
      https://www.youtube.com/watch?v=eajx2iUWlFQ

      Acum (articolul e din 2018) tot lipsiti de cultura sunt suedezii sau s-au razgandit elitele politice si culturale?
      https://www.hurstpublishers.com/a-very-swedish-election/
      „Since the turn of the millennium, the political leadership has publicly and systematically denied the existence of Swedish culture. “The only thing that’s truly Swedish is barbarism,” then Prime Minister Fredrik Reinfeldt said when visiting the immigration-dense suburb of Ronna in 2006. And when Mona Sahlin, then Minister of Integration, was interviewed by the Turkish Youth Association she said: “I can’t think of what Swedish culture is. I think that is what makes many Swedes so jealous of immigrants. You have a culture, an identity, a history, something that binds you together. And what do we have? We have Midsummer celebrations and such ‘silly’ things.”

      Spiritul articolului de mai sus e foarte asemanator cu ce spuneau (si-or fi mentinut oare pana azi parerile?) pe sleau „uaminii de bine” exemplificati in acest comentariu.

      Si tot din Suedia, o tanti care stie ea mai bine decat oricine ca europenii nu au invatat lectia multi-culti si ca ea si contribalistii dumneaei ii vor antrena si educa (de la 0:40):
      https://www.youtube.com/watch?v=G45WthPTo24

      • @aculturatul, multumesc pentru comentariile anonime! Anonimi intre noi :-)

        N-am de gind sa scuz sau sa acuz afirmatiile despre cultura suedeza a celor pe care-i citati. Sper ca pina la virsta mea am inteles si eu ca unele obiceiuri, cum ar fi cel de a judeca ,,a carui cultura e mai tare” nu prea au mult sens. Depinde de perceptia fiecaruia si de ce pretuieste el mai mult. Si la asta, stiti ca spectrul e foarte larg, de la pasiunea pentru banalitati repetitive pina la implicarea activa in cultura. E loc pentru toata lumea si, evident, oamenii se evita sau se cauta intre ei dupa apartenenta.
        Totusi, indiferent cum se poate privi cultura suedeza (ca fiind saraca sau originala, exotica etc) se pot spune niste vorbe bune despre civilizatia materiala, sa-i zicem asa. Un puhoi de inventii, inovatii si un entuziasm de a face lucrurile mai bine. Astea nu prea sint de negat, dar in societatea suedeza nu se tot timpul in orice discutie face mare caz de asta, ,,ce mari sintem noi in lume etc”. E o a doua lectie la batrinete pe care o primesc: da, avem un laureat Nobel anul asta, dar asta nu ma incalzeste pe mine eu, ,,ca si” fochist, n-o sa iau niciodata nici macar un premiu pe echipa. Mai interesant e ca beneficiez, ma bucur, de avantajele acestei civilizatii, si zau, nu ma deranjeaza.

        Cum e cu patriotismul? Eu un sentiment dobindit prin educatie (nu din ADN) si care poate fi mai intens sau mai slab la fiecare individ, ba la unii chiar simulat. Eu sint sceptic, da. Oare face din mine un om mai bun faptul ca sint patriot? Dau mai mult, respect mai mult regulile, imi respect semenii? Din cauza ca mi-e drag de Decebal si de Ceahlau? Nu prea vad legatura.
        Va invit sa dati exemple de citeva lucruri pe care sinteti convins ca le faceti bine sau foarte bine, dar de care daca nu erati patriot (banuiesc ca sinteti) nu ati fi fost capabil.

        • „… unele obiceiuri, cum ar fi cel de a judeca ,,a carui cultura e mai tare” nu prea au mult sens.”

          1. Sa incercam sa lamurim ce e aia cultura mai intai, pentru ca subiectul abordat in acest articol de Dl Ungureanu (cat si cel din precedentul articol din contributors.ro) nu acopera TOTALITATEA a ceea ce inseamna cultura unei natii/grup/spatiu.
          Aveti aici o incercare pe care eu o consider ok:
          http://www.maxwideman.com/musings/images/iceberg.jpg

          2. Nici pentru mine nu a facut si nu face sens (auto)judecarea in sensul anatemizarii violente/agresive verbal si/sau fizic (si ma indoiesc ca VA face…tot pentru mine).
          Ce face sens insa este sinceritatea fiecarei culturi in dreptul ei si nu al altora, in societatile omogene cultural (dp asta dv apreciez discutiile deschise de persoane precum Dl Ungureanu, dar nu apreciez la dumnealui atitudinea „ex cathedra” catre descultii fara dinti, care, cel putin la acest articol, au comentarii inteligente @”The fallacy fallacy” cu observatia corecta a lui @Hantzy; atitudinea Dl Ungureanu e similara cu cea semnalata in ultimul paragraf al comentariului meu precedent; AUR e circoteca nefrecventabila, care face un deserviciu major ideii de roman/romanitate si de transmitere sincera, usoara, placuta a felului in care a evoluat/involuat cultura romana, asa cum e definta la 1).
          Sinceritatea cu propria-ti cultura (in care te-ai nascut si format)/privitul in oglinda sunt de dorit pentru toti (atunci cand doua sau mai multe culturi incearca sa co-existe in acelasi spatiu geografic, sinceritatea TUTUROR e IMPERATIVA), dar:
          – modul si tonul scrierilor/zicerilor sincere conteaza enorm, altfel risti sa donezi prezervative Papei (cu toate intentiile bune la pachet)
          – fara (auto)denigrari pentru vizibilitate/voturi/fonduri-bani/bunuri imobile.

          3. Comparatiile intre culturi fac sens strict:
          – in scopul cunoasterii „celuilalt” (asta m-a atras sa va raspund initial, ati mentionat acele cursuri urmate)
          si
          – eventual, daca e omeneste/intr-un mod umanist posibil, identificarea si adoptarea de caracteristici ale „celuilalt” care sunt percepute ca „bune”,
          dar fara uz politic/pe post de ciocan (cu sau fara secera), lucru OPUS exemplelor prezentate in comentariul meu anterior, adica OPUS autoerijatilor in antrenorii/educatorii corecti (dp lor dv) politic pe banii statului antrenat (adica ai perceputilor ca desculti si stirbi cultural, chiar de catre autoerijatii votati sau nu).
          ======================================

          „Va invit sa dati exemple de citeva lucruri pe care sinteti convins ca le faceti bine sau foarte bine, dar de care daca nu erati patriot (banuiesc ca sinteti) nu ati fi fost capabil.”

          Nu sunt nationalist si nici patriot (in sensul AiURistic, ci mai curand in sensul lui Lee Kuan Yew cu niste caveat-uri).
          Ce (mai) sunt: intolerant la minciuna amestecata sau neamestecata cu adevar si cea prin omisiune intentionata/(auto)denigrari si (auto)umflari in pene gratuite si contraproductive/ipocrizie/inutilitate/circ pe banii platitorilor de taxe.
          ======================

          Va (re)lansez invitatia/intrebarea la care nu ati binevoit a raspunde (considerand definitia culturii de la pct 1 de mai sus):
          Acum tot lipsiti de cultura sunt suedezii sau s-au RAZGANDIT elitele politice si culturale?

          • @aculturatul vad ca in principiu sintem de acord. Nu mi-ati spus totusi ce elan suplimentar (coerent si structurat spre niste teluri, o agenda personala) poate da patriotismul (care imi e simpatic, dar de care m-am plicitisit, ca atitudine). Desi, garantat pentru unii e un foarte bun stimulent.
            ,,Acum tot lipsiti de cultura sunt suedezii sau s-au RAZGANDIT elitele politice si culturale?”
            Ma cam depaseste, n-am vrut sa ma eschivez. Dar as putea raspunde asa. In primul rind nu-mi pasa daca suedezii au cultura sau nu. Imi permit asta pentru ca slava Domnului nu sint inregimentat la vreo miscare, imi comit singur prostiile, desi incerc sa fiu si atent in jurul meu, dar nu ca sa intru in vreo miscare. Constat totusi manifestari de cultura care imi fac placere. Oamenii nu fac caz de cultura, dar unii chiar se dedica trup si suflet, chiar eroic, fara sa-i mîne nimeni. In acelasi timp, cei care nu vor, isi beau berea linistiti fara sa-i blameze nimeni. Ar trebui date exemple aici dar nu vreau nici sa ma lungesc. Imi place atitudinea copiilor, care, chiar daca le place sa se ,,copilareasca” si par a fi lasati sa o faca chiar exasperant de mult, daca le vine rindul sa-si spuna o parere despre o chestiune mai de adulti, o spun, simplu, fara sa fie intimidati sau sa spuna ce vor altii.
            Alte miscari si tendinte in societatea suedeza au devenit din pacate suparatoare, agresive. Iau nota cu tristete, lehamite. ce sa fac, votez la 4 ani…
            Spatiul public, strada, e respectata urbanistic, arhitectural, peisagistic, in privinta monumentelor istorice (numite de fapt kulturmärkt – cu marca culturala). Nicio tencuiala cazuta acolo unde e sufrageria intregului oras. Oamenii isi dau silinta sa mentina si intretina, platesc pentru asta, dar exista si infrastrcutura favorabila. Cultura deci.
            Desi pina la urma, au suedezii cultura? Habar n-am, am eu cultura? In cazul meu, niciodata suficienta, mereu cu niste pasi in urma. Au cultura? Pai depinde din care parte a aisbergului dumnevoastra si de la ce adincime privesti. Si-au construit un sistem care e mult mai favorabil in mod firesc, fara emfaza, culturii. Si, pricep si eu, atunci cind cineva vrea sa clameze ca n-ar fi cultura, e un pic de falsa sau bine intentionata modestie, urmarirea unui efect retoric sau o agenda de corectitudine politica.
            Si, pe de inca o alta parte… Atunci cind sint prin Franta, Italia, Germania, Spania, Austria etc, ca sa iau niste exemple la intimplare, simti apasarea culturii/civilizatiei in aer cu o forta care parca te striveste. Si atunci poate gindesc o prostie: noi in Suedia, cu toate minunile pe care le avem, inclusiv cultul naturii, poate sintem mici copii. Iar apoi ma gindesc tot eu, daca mai apuc, ,,se poate si mai rau, la altii (decit in comparatia de cultura a Suediei cu marile culturi ale Occidentului).
            Multumesc pentru dialog!

  31. Cred ca AUR a sarit peste cal. Nu a definit clar subiectul si nu are metode de a face ceea ce doreste.
    In primul rind, doamnele si domnii de la AUR trebuie sa stie ca fiecare capitol din manualul de istorie, are o lectie finala, numita „Cultura … in epoca…” . S-a schimbat programa? Nu cred. Daca invatau istorie, gaseau evolutia cultuirii romane din cele mai vechi timpuri pina azi.
    In ce priveste traditia orala, cred ca trebuie sa scapam de ea. Pentru ca este o traditie regionala, care distruge ideea de roman/romanism. Pe linga faptui ca traditia orala se transmitea la asa numitele sezatori si alte activitati comune ale intregului sat… sau a unei parti a satului. Satul romanesc traditional este distrus de la sfirsitul sec. XIX; comunismul a accelerat procesul. Ceea ce avem acum la sat, este cu totul altceva decat ce am avut. E greu sa reiei vechile traditii. Iar la oras este ridicol.
    Nu in ultimul rind, daca facem un astfel de manual, sa nu uitam ca tot ce e oficial este ocolit instinctiv de elevi. Traditiile noastre nu s-au transmis la scoli.
    Poate fi utlla o carte cu traditii. La nivel academic, pe tipuri de obiceiuri si zone geografice. Pentru cine doreste s-o cumpere si s-o citesca. O sa fie cam voluminoasa. (Nastere, initiere, casatorie, moarte, negot, cresterea animalelor, culturi agricole etc.) Dar merita.
    A duce la clasa asa ceva, cand e greu sa mentii 2 ore -saptaminal- de istorie… e ridicol.
    Poate ca ar fi bun un mic manual de traditii comune europene… Care sa arate ce e comun intre popoarele europei, prin traditie. Ma rog, si asta e sortit esecului, dar sunt sigur ca va fi privit mai atent de copii si oficialitati.

  32. In Israel se invata asa ceva- cultura patriei. Israelienii s-au trezit in 48 adunati din mai toata Europa, vorbind uneori doar limbile tarilor de provenienta. Au revenit la ebraica (limba de cult, pana atunci) si au inteles necesitatea constiintei de apartenenta si identitate etnica. Acum sunt coagulati, dar nu renunta la materia asta. Deci e usor sa vii cu ironii si hahaieli de ultima banca. Dar e adevarat ca ne dizolvam ca neam si nu facem nimic pentru asta, ba chiar punem umarul (vezi articolul). Copiii nu mai stiu de Fat-Frumos si Muma Padurii, dar stiu de Superman si Batman. Nu mai stiu de baba Dochia, dar stiu de zana Maseluta. Ce inseamna asta? Nivelare, monotonie, tristete. De la Tokyo la New York, via Bucuresti, toata lumea stie de Superman. Dar de eroii si miturile locale? Greuceanu, Ileana Cosanzeana, Artur, Lancelot, Tristan, Cneazul Igor… Lucrurile astea se pierd. Si eu am terminat Litere. Predau romana. Vad ca se pierd. Oamenii sunt confuzi si paradoxali in discurs. Si foarte mimetici. Se numeste spirala tacerii, e documentata de psihologi. Mai ales cand vine cineva cu ironii, devenim foarte mimetici si foarte putini autonomi in gandire, de teama de a nu fi in tabara celui ridiculizat. Vai de capul nostru! Ne intoarcem in adolescenta. Adio gandire autonoma, imperativul de imagine e mai puternic. Domnului autor i-am putea pune intrebarea: cand mergeti in vizita intr-o tara straina, vreti sa mancati Mac si Kfc, sau sunteti curios sa incercati gastronomia locala? Cand vine un strain in vizita in Ro, ce credeti ca viziteaza? Afi Cotroceni sau Muzeul Satului? Sau manastirile bucovinene?

    • Ileana Cosânzeana, Făt Frumos și Greuceanu nu sunt de pe vremea dacilor. Poveștile românești tradiționale au fost culese și adaptate in a doua parte a secolului XIX. Îmi închipui că multe altele s-au pierdut, necunoscute, in vreme ce ne-au rămas cele povestite de Creangă, Ispirescu, Alecsandri sau Eminescu. A fost deci vorba tot de concurență, iar “Tradițiile” despre care ne place să credem că ar fi existat dintotdeauna nu sunt mai vechi de 150 ani. Iar alte tradiții sunt chiar mai recente. Dacă istoria vrea, atunci e clar că in câteva decenii Tradițiile noastre, transmise și ele pe căile neinstituționalizate (ca de asta sunt tradiții, iar nu imperative legale), ar putea fi Halloween sau Oktoberfest. Tradiții sunt ceea ce vrea fiecare să păstreze, nicidecum ceea ce vrea un partid să impună tuturor.

      • In mod surprinzator memoria colectiva retine (si transforma, adapteaza si completeaza) si povesti de mii de ani, ca exemple Potopul, Balaurii, Capcaunii, cai inaripati si multe altele, fiind la baza actualelor povesti pe care vrem (noi sau altii) sa le inlocuim cu altele mai noi.

  33. Articolul e o suma de nonargumente. Deci daca noi, studentii de la Litere, am invatat folclor si etnografie, inseamna ca aceste cursuri au fost anomalii, deoarece, chipurile, traditia nu se preda, ci doar se transmite prin viu grai. Apoi, alt argument nul: daca cineva i-ar preda autorului povesti in romana literara, ar da foc la scoala. (Musai sa fie transcrise ca dupa reportofon, poate si cu accente si greseli) Cum ramane cu un culegator de folclor precum Petre Ispirescu, ce a scris in romana literara? Sau Simeon Florea Marian si Nicolae Filimon? De unde ideea ca trebuie in transcriere fonetica a graiului local? Asta poate fi in interesul strict al etnografilor sau dialectologilor, dar in rest e inutil. Mai da autorul niste citate (indelung cautate) prin care vrea sa demonstreze ca limba populara e incomprehensibila tinerei generatii. Deschideti orice culegere de folclor doriti (fara decupari de fragmente, in parti pris-uri!) si veti vedea ca romana aia e perfect inteligibila, in proportie de peste 90 la suta. Citesc folclor nepotilor mei de sora (9, respectiv 5 ani), iar cuvintele necunoscute nici nu le mai explic, le ghicesc adesea singuri din context. Si sunt copii care stiu singuri ce inseamna merinde, meleaguri, voinic, ghionoaie, naparca si altele. Dar nu pentru a recepta vocabularul asta le citesc. Ci pentru bogatia de nuanta, informatie, cultura si mentalitate. Cred ca stiti ce vorbesc, din moment ce sunteti literat.

    • Foarte frumos spus
      Si eu, inginer fiind, sunt revoltat ca motivul pentru care nu s-ar mai citi Creanga (de exemplu) ar fi greutatea intelegerii limbajului. Asa cred si eu, ca acele cuvinte care sunt „scoase” din vocabular se pot deduce cu usurina din context, (tot asa cum unuia care este obisnuit sa citeasca, poti sa-i dai un text trunchiat iar el il va citi cursiv, aproape fara sa-si dea seama) astfel se descopera farmecul limbii, inclusiv al regionalismelor dar se poate si aprecia evolutia literaturii nationale.
      Este adevarat ca sunt atat de multe carti care ar fi de citit…
      Poti sa citesti in continuu si nu le dovedesti.

      Ce-ar fi daca copiii englezi nu ar mai studia Shakespeare fiindca e scris intr-un limbaj…?
      (ca legea propusa de aur este aiurea, asta e alta poveste, nu am de gand sa caut sa aduc argumente in favoarea lor)

      • Copiii englezi nu citesc Shakespeare in original. Nu ar reusi sa inteleaga ca lumea ce citesc, cum nu ar reusi majoritatea vorbitorilor nativi de limba engleza.

        https://nosweatshakespeare.com/hamlet-play/text/ gasiti aici textul original si pe cel modernizat.

        Creanga trebuie adaptat. Daca ramane mai nimic din el, asta e, inseamna ca nu a avut mare lucru de spus.

        • Textul lui Creangă poate fi adaptat, dar modul acela de viață nu mai există, copiii de azi n-au cum să se raporteze la el. Tradiția nu înseamnă furat cireșe și prins pupeze.

          Astăzi, în Humulești, Codreni, Țuțuieni și alte cartiere din Tg.Neamț pe care le menționa și Ion Creangă, tradiția înseamnă ca femeile mai gospodine să-și ia liber de la serviciu în ajun de Ispas (de Înălțare) ca să facă mâncare pentru biserică. Pe timpul lor, pe munca lor și pe cheltuiala lor. Însă pe marii progresiști ai neamului îi zgârie pe ochi asemenea tradiții, fiindcă ele păstrează coeziunea socială, nu agenda lgbt.

  34. Slănina de Ardeal era râncedă că o țineau în chelar, nu ca sașii, sus în clopotință, să o bată vântul și să fie bună.

    • Doamne fereste sa-i cada cuiva in cap vreo bucata de slanina de aia… din clopotnita!
      Pana si indienii din America au gasit o metoda mai buna de a conserva pe timp nelimitat carnea de bizon.
      …doar ca o gospodarie taraneasca nu are nevoie de alimente conservate pe timp nelimitat, fiind plina mereu de noi si Noi promotii noi de animale care asteapta Absolvirea de toate pacatele!

  35. Partile carului suna poetic pentru noi datorita trecerii timpului. Pentru vremea cand erau folosite curent, se intampla pentru ca reprezentau o necesitate imediata, nu in numele pastrarii vreunei traditii ancestrale. Poate ca un Tudor Gheorghe de peste cateva sute de ani o sa culeaga balade cu termeni de mult uitati gen arborele cotit, planetere si bujii :)

  36. „Proiectul a fost inițiat de 35 de deputați și senatori AUR, care susțin că scopul este de a elimina așa-zisa tentativă a UE de a șterge identitatea națională a statelor membre.”

    1. „așa-zisa tentativă”? „așa-zisa”?? Spuneti-mi, va rog, ca astfel de subversiuni sint de neimaginat din partea unor politicieni europeni de mare anvergura, a caror onestitate si moralitate, amintind de sfintenia apostolilor, sint dincolo de orice suspiciune.

    2. Cind vrei sa compromiti o idee, o pui in gura unui politruc circar, dispus sa faca orice pentru o burta de bere.

    3. Sa il insarcinezi pe Simion-AUR cu promovarea de legi pentru contracararea unor subversiuni reale, oricare ar fi ele, e acelasi lucru cu a le sugera telespectatorilor „seriosi” ca, de fapt, nu e vorba de nici un fel de subversiuni, ci doar de niste „asa-zise subversiuni”, de niste gargauni care au iesit din capetele unor politruci circari.

    4. Pentru „lamurirea” celorlalti (cei care nu mai cred chiar tot ce li se spune la televizor) sint insarcinati profesori universitari, gazetari, actori si sportivi, trolli de toata mina. La care se adauga tovarasii utili de drum, care sint la datorie oricind si oriunde e rost de mincat ceva cu polonicul.

    P.S.
    Printre numeroasele logical fallacies, fara de care propaganda si dezinformarea nu s-ar putea face cu succesul nebun din zilele noastre, alternativa la aceasta fiind violenta si teroarea politieneasca, exista una speciala: se numeste „the fallacy fallacy”. Articolul de fata ilustreaza impecabil un astfel de raționament eronat.

    „The fallacy fallacy” merge cam asa: pretindeti că, deoarece o teorie / revendicare / teză / declarație a fost prost argumentată sau a fost făcut un raționament eronat (fallacy), afirmația în sine (teoria / revendicarea / teza / declarația) trebuie să fie greșită.

    Este perfect posibil să faci o afirmație falsă și totuși să argumentezi cu coerență logică acea afirmație, la fel cum este posibil să faci o afirmație adevărată și să o justifici cu diverse raționamente eronate și argumente debile.

    Exemplu: Constatând că Simion a comis un raționamente eronat (logical fallacy) atunci când a argumentat că ar trebui să mâncăm alimente sănătoase pentru că un nutriționist a spus că sunt populare, Dan a spus că, prin urmare, ar trebui să mâncăm în fiecare zi hamburgeri cu brânză și șuncă.

    • Este perfect posibil să faci o afirmație falsă și totuși să argumentezi cu coerență logică acea afirmație, la fel cum este posibil să faci o afirmație adevărată și să o justifici cu diverse raționamente eronate și argumente debile.
      De acord, ambele situații sunt posibile. Este cazul aici?

      Exemplu: Constatând că Simion a comis un raționamente eronat (logical fallacy) atunci când a argumentat că ar trebui să mâncăm alimente sănătoase pentru că un nutriționist a spus că sunt populare, Dan a spus că, prin urmare, ar trebui să mâncăm în fiecare zi hamburgeri cu brânză și șuncă.
      Să vedem:
      Simion nu a argumentat că ar trebui să mâncăm alimente sănătoase, ci impune să mâncăm alimente pe care el le consideră a fi singurele sănătoase.
      Simion nu a prezentat nicio dovadă a vreunui specialist (nutriționist) cum că respectivele ingrediente, pe care dumnealui le dorește imperative, ar fi populare, ci a observat* ca Uniunea Europeană ar avea un plan conspirativ împotriva statelor naționale. Ori observația cum că „anumite direcții trasate” ar avea un efect nedorit este plină de ambiguitate și nu poate reprezenta poziția vreunui specialist.
      Dan nu a spus nicăieri și niciunde că ar trebui să mâncăm Hamburgeri cu brânză și șuncă. Și nici altceva.

      Mi-e că tocmai ați prezentat o nouă eroare logică „the fallacy fallacy fallacy”. Nu știu dacă meritați felicitări.

      *[Observînd că anumite direcții trasate de către Uniunea Europeană au ca efect suprimarea și pierderii identității fiecărui stat, (…)].

  37. Ceea ce produce deliciul ,spre invatare ,al oricarui elev, apare atunci cind exista un model ce poate aduce elevului prioritati noi si nebanuite, prioritati ce contin doar prezentarea unor adevaruri istorice ce leaga intre ele si partea de traditie fara a incarca materia prin introducerea unor nuante politicianiste .O prezentare de acest fel este benefica dar pina sa ajungem acolo aven nevoie de profesori bine pregatiti in domeniul respectiv si de manuale nepartinitoare ce au calitatea de poseda doar un adevar stintific si istoric bine exprimat .Observam, cu usurinta, cum intrepretarile, grosiere ,ce induc nationalismului, de carton ,merite inexistente ,pot deforma structura individului atunci cind partea de adevar nu este corect exprimata sau corect respectata .Vedem ,cum acest nationalism face mult rau natiunilor el fiind purtator , mai degraba , de dezbinare decit de unitate .Lasand in urma globalizarea , statalitatea , nationalismul adevarat sau cel utopic exprimat , lasad deoparte falsele temeri ce ar trebui sa ne cuprinda intelepciunea , nu putem decit sa afirmam cum globalismul nu se refera nici pe departe la decizia aflata la centru (indiferent cit de imaginativ ne este prezentat acest centru ). Globalismul , dincolo de beneficiile, acum vazute de intreaga omenire , (vezi dorinta tuturor natiunilor ce vor a face parte dintr-o structura super statala de forma UE )face referire doar la respectarea tuturor legilor de buna convituire inter statala (este vizibil cum aceasta convietuire inter statala nu poate fi nicind inlaturata ) ce impreuna cu avantajele economice ,ce deriva din respectarea acestor legi , determina aparitia unui univers paminteam cu mult mai intelept si mai bun decit ceea ce vedem ca se intimpla acum in jurul nostru .Locul traditiei este chiar parte a inglobarii ei in aceasta forma numita globalism ce ne permite sa fin noi atita timp cit respectam pe altii .Vedem cum nationalismul ,prost inteles ,separa cum si globalizarea, gresit pusa in practica , face exact acelasi lucru .Nu uitati povestea manuchiului de nuiele nicicind rupt de altcineva .

  38. Io-s paore, am fost și domn, da„ acu-s paore inrăit, ștăloagele-s cuptușite cu marvă, aria cu hoară, si trăbă să vă spun ca-i istina ce ziceți…da„ nu dă tot!
    Prima, m[ cam zgrabălă la urechi aia cu „mîrlitu”…când scroafa-i în călduri se cheamă că umblă după vier, o dai la vier …nu o mîrlesti. N-am auzit pră nima in Banat să zica in forma asta…da„ na, Banatu-i mare!
    Mă gingeam cum ar face uinița lu Fălosu daca i-ar zice vitirinariu că scroafa ei, curată lebădă, cotată șî cășcigată ca o cocoană…trăbă mîrlită…apăi domnule dragă, nici Sfântu sfinților dă pră lume si pră țară nu l-ar mai scoate din suduieli si „blagosloveli”…ce să mai zâc de uica Pala…ar pune mâna pră cârjuie si să vezi atuncia ce n-o vazut Parisu…
    A doua, nu să mai scoală nima la oara 5 să mulgă vaca, așa o fost odată, că vinia mășîna la 7, șî trăbuia să fie tot laptele din sat adunat.
    Acuma nu mai vine nici mașînă, laptele să vinde la cont, de acasă.
    Io am un „automat” facut de mine, pră poarta dînspre socăcel, pun flacoanile cu lapte si oamenii vin și-l iau dă pă raft.
    La sfârșit de lună aduc banii, îi ia baba mea, pră moment îi șî ascunde în cuinița dă vară, în pui la masă, acopăriți cu un măsai, crede ca nu șciu! Șciu, da-i mai bine așa, că nu mă mai troncote toata zîua că cum si cini o vinit cu banii si cini n-o vinit…
    A treia, da, istina-i că tradiția nu- i musai scriată la vreun bucfari, ba chiar că nu-i.
    Mă gingeam că cum mâncăm noi duminica la fel, primul fel zupă cu tăiței dă casă, al doilea sarme, al treilea crumpi cu carne (dă doauă feluri musai, șî dă porc șî dă pui) și-al patrulea măcar doaua feluri dă turtă…dacă-i si oțără sărbătoare musai si un tort.
    Că nu-i scriat nicări așa, da tot satu` mâncă la fel. Asta-i tradiție? Da!
    A patra, parică n-ar fi baș rău dacă șî domnii de la oraș ar șci cum îi la țară, macăr dân cărți, că nu toată lumea poa sa țână tradiții, așa, cum țânem noi.
    Dar poate că pot…da„ nu sciu că țân!
    Dacă duminica mâncăm cum v-am zâs, in restul săptămânii mâncam crumpi gheși, zamă dă părădaisă, sarme-n piparcă, cornoreți sau mălăiuș… la feleul trei.
    Dacă domii ar șci ce-s alea n-ar fi bine? Ar țâne și ei tradiția :P

    • Auzi uncheș, cred ca ai uitat ca in Romania sunt mai multe dialecte si subdialecte. Vad ca te-ai apucat s-o dai in bănățeană . Daca mă apuc si eu sa scriu cum vorbim noi oșenii, altii codreneste, altii maramuresaneste, alții oltenește, moldovenește, etc…pai nu cred ca ne înțelegem om cu persoana! Si am sa te intreb…a cui traditie s-o studieze pruncii in scoli? Cum am zis, suntem multi si de multe feluri!Ase ca pruncii sa faca scoala in limba oficiala, sa invete matematica, gramatica ,istoria ( adevărată, nu de rahat –inventata de idioții putinisti in frunte cu Aurel Pop) geografie si ar fi bine si o materie in care sa fie invatati sa nu voteze in functie de stomac!

      • No, ase! Aia-i scrisa faina, place-mi tare cum scrisasi.
        Da’ nu-l lua pre tare pa autorele ca ii din aia: „is banatean deci am dreptate”.

        PS – Un morosan din gasca de schi are el o vorba: sa nu-ti iei nevasta din Bargaie :))))

      • Autorul este timisorean, ca mine. Normal ca am profitat…daca era osan nu ma bagam in sama :P
        Cat priveste studiul traditiilor in scoala ca materie obligatorie mi se pare o aiureala.
        Astia de la AUR is niste „cibezări” care habar n-au pe ce lume traiesc… taranii nu se rup in figuri umbland in „cioareci” si „burdic” cantand la „fluieră” doine bla, bla.
        In plus ma gandesc ca or fi traditii si la oras…chestiunea e fascinanta, daca o abordezi pe bune.
        Zicea cineva mai sus de samanatorism….exact, e aiurea, dupa cum e aiurea si sa crezi ca tarani nu fac altceva decat sa mirleasca scroafe, scopeasca berbeci si sa se scoale la 5 dimineata :P
        Nu toti au placere si tragere spre traditii. Mai ales la varste „fragede. Mai asta le lipseste in scoala…obligatoriu!!!
        Pe mine m-a prins microbu` dupa 50 de ani
        Am in pod un mic muzeu cu ce-am gasit vechi, incepand cu un vechi patefon si sfarsind cu loitre, sanii de cai, jujeu, ce-am mai gasit dintr-un razboi de tesut, osii de caruta forjate toate lucrate de mana. Aur de-adevaratelea :P
        Exista soluti mai bune, ma gandeam la cenaclul „Gura satului”, ascult radio Resita special pentru ei, carti de poezie in grai banatean („Paorii” de ex, de Stefan Patrut, a fost prima carte de poezie in grai banatean pe care am citit-o).
        Pe scurt se pot organiza (in scoala si nu numai) activitati neobligatorii doar pentru pasionati. Pasiunea e baza…nu obligatia!
        Se poate legifera ceva pentru a sprijini aceste activitati, nu pentru a le face obligatorii
        Banateni, moldoveni, oseni. olteni….nu conteaza, pasionatii vor sti ce sa faca.
        Sa va dau un exemplu mai concret.
        Am luat de curand legatura cu niste svabi care vor costume populare specifice din zona noastra, sunt organizati cumva, dar inima este intotdeauna o persoana pasionata.
        Costumele difera de la o localitate la alta, chiar daca sunt doar 10 km intre ele.
        Daca nu ai pe cineva dedicat trup si suflet nu poti sa faci prototipul si apoi seria, pentru ca nu ai informatii. Traditia se pierde.
        Deja avem comenzi pentru doua seturi diferite, le vom arhiva si vom incepe sa acumulam informatii. Nu exista decat informatii orale, costumele traditionale purtate la kirvaiurile nemtesti se vor pierde incet, incet, daca nu facem ceva mai profi.
        Nimeni nu-i obliga, a iesit ceva super cu primul set, primaria nu a mai avut bani si pasionatii aia au platit restul de comanda…daca era musai si organizat doar de primarie in scarba iesea o aiureala
        Neorganizand nimic..cu nimic vom ramane!

    • de fapt, oile se mirlesc; cam peste tot in Romania, dar merge si cu scroafa; pentru un articol ce arata ridicolul unei idei.
      Felicitari pentru postare!

  39. @ toti cititorii contributors:
    in Polonia, s-a introdus, incepind din acest an, obligatoriu, o ora pe saptamina de „patritosm si educatie militara”, incepind cu clasa VIII-a…food for thought…si polonezii nu au vreun AUR

    • Aveti o sursa pentru stirea aceasta?

      Si la noi existau ore de PTAP (Pregatirea Tineretului pentru Apararea Patriei), dar era pe vremea victoriei socialismului si nu le baga nimeni in seama.

      Dar dati-ne sursa aceea, totusi.

    • Au mai fost astfel de abordari si in comunism . Din nefericire exista cei care nu pot uita si asta vedem ca se intimpla in Polonia si Ungaria ca si in unele momente in Romania . nostalgia comunista inca isi face de cap in lume .Patriotismul este bun si corect afirmat doar atunci cind el nu dezbina si doar atunci cind el nu face referire la alte natiuni ce acum sunt membre in Uniunea Europeana . Patriotismul ,exprimat doar de dragul patriotismului , este o imensa eroare . Uniunea Europeana , dupa cum bine se stie , ne protejeaza statalitatea(urmare a deciziilor luate de comun acord ) si nu permite aparitia unor forme de patriotism ce pot aduce dezbinare .Patriotismul ,care are in conceptul lui nevoia de a modifica granitele, este tot atit de nociv ca si razboiul din Ucraina .Sa ne ferim de acesti falsi patrioti .

    • Ceva-ceva trebuie facut ca sa nu se instraineze copiii de tot de radacini, dar initiativa asta AUR seamana prea mult cu educatia national-patriotica pe care vrea s-o introduca si putin in rusia ca sa-i convinga pe tineri ca toate popoarele le vor raul in timp ce ei sunt cei mai sfinti…
      Se poate face si fara sa ocupi tot timpul cu asta.

  40. Câteva comentarii excelente mai sus, in spécial @The fallacy fallacy.
    Exista un concept acceptat internațional numit patrimoniu cultual nematerial. Iată definiția lui (in franceza ca sa nu fie prea monoton acest site):
    „Il comprend également les traditions ou les expressions vivantes héritées de nos ancêtres et transmises à nos descendants, comme les traditions orales, les arts du spectacle, les pratiques sociales, rituels et événements festifs, les connaissances et pratiques concernant la nature et l’univers ou les connaissances et le savoir-faire nécessaires à l’artisanat traditionnel.”
    O convenție pentru conservarea acestui patrimoniu a fost votata de 180 tari începând cu 2003, chiar si de România in 2006, iar in lista elementelor romanești este înscris intre altele colindatul de Crăciun, țesutul la razboiul de tesut, mărțișorul, călușarii, etc, dar ma îndoiesc ca autorul a auzit de așa ceva.
    Exista si in alte tari mai cu ștaif astfel de tentative de păstrare a particularităților locale. De la scoli de învățat cum sa faci o roata de căruța, o șea, de acoperit casa cu stuf, de morărit tradițional, de făcut clopote pentru vaci, caligrafie tradiționala, concursuri de gastronomie locala, pana la festivaluri locale (de la nivel de stat pana la cel de stat). Tari precum Irlanda cu o reputație gastronomia nu prea strălucita țin sa-si păstreze niște rețete locale, in timp ce progresiștii noștri încearcă sa-si bata joc de puținul pe care îl mai știm.
    Poveștile fraților Grimm cu prinți, vrăjitoare, Alba ca Zăpada, diavoli, broaște, lupi si capre cu 7 iezi, măgari, etc, au fost închise in acest patrimoniu si autorul ar fi trebuit sa știe asta.

    PS
    Asta nu înseamna ca nu rămâne cum am stabilit: AUR este un partid de oameni simpluti, adunați la grămada cu goarna numita feisbuci.

    • Lavric nu e „om simplut”. E produsul unei școli intelectuale de extremă dreaptă născută în momentul în care național-comunismul lui Ceaușescu a reciclat intelectuali fasciști. Unul dintre acești intelectuali fasciști se află la originea școlii de gândire, devenită radical anti-comunistă după ’89, care l-a produs pe Lavric.

      • «Castravetele este un fruct dicotiledonat de culoarea galben-verzuie, face parte din familia curcubitaceelor, are tulpină în formă de vrej, se înmulţeşte prin seminţe şi are peste 98% apă… GATA!»

        Ești ca elevul lui Marius Chicoș Rostogan, doar că tu ești expert în fascism, nu în castravete. Oriunde te uiți, tu vezi doar fasciști care vor să-ți ia caii de la bicicletă.

        Și văd că, în general, ești lăsat să bați câmpii cu fascismul și cu fasciștii care «te-mpresor, vântul suflă rece, rănile te dor» fiindcă majoritatea românilor nu au citit «Manifestul Luptei Fasciste» (publicat pe 6 iunie 1919 în ziarul Il Popolo D’Italia, condus de Benito Mussolini). Că, dacă l-ar fi citi, ar fi putut să-l confunde cu manifestul partidului comunist. Și ar fi rămas dezorientați. Așa că le-a fost ascuns. Ca multe alte lucruri din trecut.

        Profesorul Bogdan Glăvan are un text pe tema asta:
        https://tinyurl.com/27zu2ww4

        Citez doar câteva idei fasciste din «Manifestul Luptei Fasciste», preluate de la adresa de mai sus:

        În ceea ce privește chestiunea politică, noi cerem:
        a) Vot universal cu reprezentare proporțională și dreptul de a alege și de a fi ales pentru femei
        b) Vârsta minimă de vot 18 ani; vârsta minimă pentru a fi ales 25 de ani.
        c) Desființarea Senatului
        d) Convocarea unei Adunări Naționale pentru un termen de trei ani, cu misiunea de a stabili constituția Statului
        e) Formarea unui Consiliu Național de experți ai muncii, industriei, transporturilor, sănătății, comunicațiilor etc. cu putere legislativă și îndreptățit să aleagă un Comisar general cu rol de ministru

        Pentru problemele sociale, noi cerem:

        a) Aprobarea de urgență a unei legi care stabilește durata zilei de muncă la 8 ore pentru toată forța de muncă
        b) Salariu minim
        c) Participarea reprezentanților muncitorilor la deciziile comitetelor industriale
        d) Să arătăm aceeași încredere sindicatelor (care se dovedesc demne din punct de vedere ethnic și moral) ca și directorilor fabricilor și fucnționarilor publici
        e) Sistematizarea rapidă și complete a căilor ferate și a celorlalte modalități de transport
        f) Modificarea legii asigurărilor în ceea ce priveste vărsta minimă de pensionare; noi propunem ca ea să scadă de la 65 la 55 de ani

        În ceea ce privește chestiunea militară, noi cerem:

        a) Înființarea unei miliții naționale cu o perioadă scurtă de instrucție și cu atribuții exclusiv defensive
        b) Naționalizarea tuturor fabricilor de armament
        c) Politică națională cu scopul de a promova într-o manieră pașnică cultura națională italiană în lume

        În privința problemelor financiare, noi cerem:

        a) Impozit puternic progresiv pe capital care să exproprieze o parte a tuturor averilor
        b) Confiscarea proprietăților tuturor bisericilor
        c) Revizuirea tuturor contractelor militare și confiscarea a 85% din profiturile aferente.”
        _____

        • Red herring. Documentul asta nu insemna nimic, la jumatatea anilor 20 nici fascistii nu il mai citeau. Dar da il folosesc acum o gramada de néocons.

      • Lavric este singular in AUR si de fapt el s-a format după 90, fiind inițial medic.
        Restul sunt tot o apa si-un pământ.

        • Conced acest punct: Lavric pare singurul. Da, sigur că s-a format după ’90. La școala discipolului discipului lui Noica.

  41. O sa intru si eu in hora, daca e sa citez traditia.

    Traditiile sunt foarte greu de cuantificat si mai ales de discutat. Ca sa citez autorul, romanii au avut traditia tesutului manual. Taranii tundeau oile, alegeau lana, o vopseau, torceau si dupa aia teseau imbracamintea la razboaie de tesut manuale. Tehnica s-a pastrat in diversele muzee de etnografie, insa nu se mai practica nicaieri in Romania. In privinta asta, nu mai e nimic de facut acolo.

    Tot ce era de documentat e documentat deja prin carti, filme, muzee, discuri, s.a.m.d. Se poate face putin mai mult, insa exista deja procese de preservare a trecutului.

    Atunci despre ce vorbeste AUR? Vrea sa forteze copiii sa toarca manual, sa mulga vacile in grajd, si alte cele? Sau sa ii forteze sa poarta costume nationale?

    O abordare rationala a traditiilor am vazut-o in societatile vestice. Daca statul vrea sa faca ceva, poate sa suporte unele festivale traditionale, cum ar fi cele medievale. In SUA vad mestesugari care au vrut sa salveze traditia lucratului metalului traditional venind si facand demonstratii. Actori profesionisti poarta straie traditionale si interpreteaza compozitii vechi.

    Asa ceva e de dorit, nu fortarea tuturor sa faca ceva care nu-i intereseaza. Traditia nu poate fi fortata in educatie, cum nu a putut fi fortata nici religia in scoli.

    Exista si aberatii in lumea vestica. Mai sunt unii care vor sa restaureze castele si cetati cu metode si material traditionale, care costa o avere din cauza costului manoperei. Daca o fac pe banii lor, e treaba lor, altfel nu inteleg efortul daca la urma urmei se poate obtine acelasi aspect folosing materiale si tehnologie moderna.

    In privinta dihotomiei stanga-dreapta de mai sus, concluzia mea este ca stanga si dreapta sunt foarte relative. Un exemplu ar fi revolutia Tea Party din 1776. La vremea respectiva Tea Party erau radicalii de stanga. Acum se considera conservatori. Partidul republican la 1865 era de stanga. Acum e considerat de dreapta.

  42. Un alt articol bun al profesorului Ungureanu. Ceea ce nu înțelege multă lume e ca lucrurile s-au schimbat iar tradiția mai e păstrată sub o oarecare formă in sate mici si izolate sau ca obiect de studiu pentru etnologi. Desi exista un respect pentru tradiție, acesta este de multe ori superficial sau formal, la fel ca respectul pentru religie. Adică omul își face cruce cand trece pe lângă biserica dar dupa aia înjură si merge direct la bar. Asa e si cu tradiția, e un formalism si in realitate nimeni nu își dorește să ducă o viață tradițională, nici măcar simpatizanții AUR. Cam toti cei care propovaduiesc o reîntoarcere sau redescoperire a tradițiilor românești arată că sunt si cei mai îndepărtați de aceasta tradiție.
    Mai mult, tradiția e un termen destul de ambiguu. Ce ar trebui preluat din tradiție și ce nu? Pentru ca tradițional e si sa-ti pui nevasta la respect dandu-i o palmă, tot tradițional e sa te îmbeti, samd. Tradiția e plină de astfel de lucruri prezentate pe un ton pozitiv, ca o virtute. Multi vorbesc astăzi de tradiție dar mai nimeni nu si-ar dori un stil de viață tradițional românesc. Oamenii merg 2 zile la tara la bunici si deja vor sa vina acasa, cam asta e tradiția. Cine vrea poate studia tradiția românească, dar a obliga niste copii sa învețe pe de rost tot felul de cuvinte si expresii pe care le vor uita rapid si pe care nu le vor folosi niciodată în viața e pierdere de vreme si e doar o oră în plus la scoala, pe lângă multe alte ore inutile. Din tradiție, pot fi preluate și păstrate anumite elemente ce tin de morala, aia e altceva. Dar nu obiceiuri, datini, etc. UE nu distruge nicio tradiție, doar pe cele care nu sunt compatibile cu drepturile omului sau cu valorile contemporane. „Tradițiile ” alea sunt toxice si e mai bine sa dispară.

    • omul își face cruce cand trece pe lângă biserica dar dupa aia înjură si merge direct la bar.

      Poate 10-20% din oamenii din sat merg la bar și sunt tocmai cei care nu își fac cruce când trec prin fața bisericii. În orice bar de la țară pot fi găsiți 15-20 de inși, dar satul are sute de familii. Oamenii gospodari nu merg la bar, prin tradiție e rușine ca gospodarii să nu aibă acasă tot ce le trebuie.

      Actele de violență casnică sunt comise și de femei. Dar despre asta nu ne-a povestit mama, așa e?

      • Cand am spus sat am fost prea indulgent. De fapt, la oraș se intampla acelasi lucru si nu e vorba de 10-20%, ci de mult mai mulți. De prin satul bunicilor aproape toți, ba unii mai merg si inainte de slujbă sa tragă o cinzeca. De ar fi doar acolo, dar nu e. Că ortodoxismul la romani e ceva formal si lipsit de substanță se vede din comportamentul per ansamblu al natiei. Ca exista o legatura intre o anumita religie si nivelul de dezvoltare e lucru demonstrat de la Weber încoace. Țările majoritar ortodoxe sunt cam cele mai corupte din spațiul creștin, altfel nu vad cum explici tu ca o tara unde peste 90% se declară ortodocsi practicanți e si una dintre țările cele mai corupte din Europa. Creștinismul la romani e un amalgam de superstitii amestecate cu învățături creștine cu efecte minime in practica. Romanul se teme mai degrabă de deochi si de ghinion decât de Dumnezeu. De educație religioasă nici nu mai vorbesc, daca iei aleatoriu oameni pe strada vei gasi destui care nu stiu Tatăl nostru sau cine a scris Biblia, sunt si pe Youtube clipuri din astea destule. După 12 ani de religie obligatorie in scoli, elevii nu stiu nici noțiuni esențiale din ortodoxism si nici cu morala creștină nu se omoară. Cam asa se va intampla si cu acele ore de tradiție daca vor fi implementate.

        Actele de violență casnică sunt comise și de femei. Dar despre asta nu ne-a povestit mama, așa e? Harald, eu nu știu cum e in familia ta, eu iti spun cum e in realitate si cum vezi zilnic la stiri. Aducând în discuție aceste exceptii nu faci altceva decât să confirmi si mai mult ca am dreptate si ca esti pe lângă subiect.
        Oamenii gospodari nu merg la bar? Cand ai fost ultima oara intr-un sat? Si daca nu merg la bar au ei grija sa bea acasa mai mult si sa-si bată nevasta, asta vrei sa spui? :)) Ca doar asa face gospodarul „tradițional” care se respecta.

        • Corupția derivă din ertatism și din sărăcie, iar în România corupția este creată chiar prin lege. În timp ce numele grecești nu sunt nici ele tocmai o dovadă de protestantism.

          Long story short: oamenii fără patrie și fără credință sunt gata oricând să se pună în slujba cui plătește. Ceea ce se demonstrează mereu.

          • Corupția derivă din ertatism și din sărăcie, iar în România corupția este creată chiar prin lege. În timp ce numele grecești nu sunt nici ele tocmai o dovadă de protestantism. Din saracie, saracie care la randul ei e caracteristica societatilor obscurantiste sau semi-obscurantiste, ca a noastra. Ati explicat de numa numa.

            Long story short: oamenii fără patrie și fără credință sunt gata oricând să se pună în slujba cui plătește. Ceea ce se demonstrează mereu. Nu stiu, posibil. Mai trist mi se pare ca oamenii „cu patrie si cu credinta” debiteaza prostii fara ca macar sa fie platiti, o fac voluntar si din timpul lor.

  43. Traditiile crestine sunt depasite si ridicole, ba uneori chiar criminale, de pilda sacrificiile ritualice de Craciun cand suinele sunt ucise cu salbaticie si sange rece.
    In post romanism aceste obiceiuri sunt sortite pieirii si este bine asa.
    Traditiile musulmane sunt singurele care merita sa traiasca si ma bucur ca sofisticata chemare a muezinului va invalui curand aerul tare al orasului Koln, unde primarita, o politiciana afirmata in noaptea dintre anii 2015-2016 a fost de acord sa dea intaietate culturii in fata obscurantismului bigot crestin.

  44. @Gheorghe Petrineanu-Clună, fochist 31/10/2022 At 13:07

    „Nu mi-ati spus totusi ce elan suplimentar (coerent si structurat spre niste teluri, o agenda personala) poate da patriotismul (care imi e simpatic, dar de care m-am plicitisit, ca atitudine).”

    Am scris ca nu-s patriot pentru ca nu stiu definitia acestui concept (dar asta nu inseamna ca m-am usurat/ma usurez/ma voi usura INTENTIONAT pe ideea de roman/romanitate).
    Daca as sti-o si as si accepta-o (macar asa cum accept „icebergul cultural”), si chiar daca nu o stiu/am, dp meu dv, modelul „coerent si structurat” (dupa cum partial am zis) de urmat este combinatia/melanjul:

    Lee Kuan Yew (si caveat-uri atasate) + Phronesis + Fair-play/intotdeauna comunicare pe strada cu 2 sensuri neblocate politic/ideologic/de orgolii infantile si contraproductive + empatie (CU SI FARA simpatie).
    Elanul deriva din: rezonarea interioara cu si manifestarea cu succes in exterior a acestor repere, plus temperament/profilul psiho-emotional propice si (auto)educatia pana la si dupa 25ani.

    Nu ma intind mai mult de atat. Daca va intereseaza, veti studia singur primele doua repere mentionate, diferenta dintre cele doua tipuri de empatie, cat si conceptul de aculturatie (cu scuzele de rigoare la adresa bagajului Dvs. de cunostinte si reflectie/analiza/sedimentare-cristalizare, in cazul in care nu va sunt straine).

    Va multumesc (si eu) pentru dialog.

  45. Nu știu ce mai face AUR, dar vaca chiar nu se mârlește, domnule Ungureanu. Se gonește! Și multe altele pe-aici… În rest, da, progresul tehnic omoară inevitabil tradiția veche…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dan Ungureanu
Dan Ungureanu
Bursier al École normale supérieure, Paris. Studii aprofundate la École Pratique des Hautes Études, Paris. Asistent la catedra de limbi clasice a Facultății de Litere, Universitatea din Timișoara. Doctorat în lingvistică istorică despre fiabilitatea statistică a reconstrucțiilor lingvistice. Fost lector de limba română la Universitatea Paris IV și la Universitatea Carolină din Praga. Articole (selectiv) : ”The four layers of the lexical substrate in Romanian” în Loanwords and Substrata, Proceedings of the Colloquium Held in Limoges (5th-7th June, 2018) Innsbruck, 2020. Comunicări (selectiv) : Cognitive biases and statistical innumeracy in comparative Afroasiatic linguistics, NACAL, The North American Conference on Afroasiatic Linguistics Conference, Leida, 2014 Cărți (selectiv) : Româna și dialectele italiene, Editura Academiei, București, 2016 Autorii mei preferați sînt Emmanuel Todd, Nassim Taleb, A. O. Hirschman și Fons Trompenaars.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro